10,974 matches
-
petrecuți la Beirut, revine în țară, termină facultatea de Jurnalism, dar tot muzica este pe primul plan: în octombrie 2010 îi apare primul CD sub titulatura Zeina. Cele 10 cântece sunt semnate de Dumitru Lupu, Joe Siblini (directorul Societății autorilor, compozitorilor și editorilor muzicali din Liban), Marcel Iorga și Adi Hasna-Preda, acesta din urmă fiind cel mai apropiat dintre studenții conf. univ. dr. Dumitru Lupu la Universitatea Ovidius din Constanța, iar versurile, în totalitate, îmi aparțin. În noiembrie 2013 a fost
Zeina by Carmen ALDEA VLAD () [Corola-journal/Journalistic/84319_a_85644]
-
Ana SZILÁGYI Anul trecut a apărut primul volum din seria Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen, editat de Violeta Dinescu, Eva-Maria Houben și Michael Heinemann la BIS-Verlag der Carl von Ossietzky Universität din Oldenburg. Volumul cuprinde lucrările susținute de compozitori și muzicologi, atât români cât și germani, la Simpozionul Zwischen Zeiten (simpozion inaugurat la Oldenburg de compozitoarea Violeta Dinescu în 2006), dedicat în anul 2007 compozitorului Ștefan Niculescu. Printre semnatari se numără (în ordinea redactării) Dan Dediu, Bei Peng, Adina
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
la BIS-Verlag der Carl von Ossietzky Universität din Oldenburg. Volumul cuprinde lucrările susținute de compozitori și muzicologi, atât români cât și germani, la Simpozionul Zwischen Zeiten (simpozion inaugurat la Oldenburg de compozitoarea Violeta Dinescu în 2006), dedicat în anul 2007 compozitorului Ștefan Niculescu. Printre semnatari se numără (în ordinea redactării) Dan Dediu, Bei Peng, Adina Sibianu, Martin Kowalewski, Eva-Maria Houben, Corneliu Dan Georgescu și Laura Manolache. În volum au fost adunate, de asemenea, scrierile lui Ștefan Niculescu, majoritatea traduse din română
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
Discuția din cadrul Festivalului Wien Modern 1992 dintre Șt. Niculescu și G. Ligeti, coordonată de Karsten Witt și publicată sub titlul Originalität und Metier în MusikTexte 92 (2002), reprezintă un interesant schimb de păreri despre modul fiecăruia dintre cei doi compozitori de a compune. G. Ligeti concluzionează că el și Șt. Niculescu au ajuns la un rezultat sonor asemănător prin îndepărtarea de cromatism și îmbrățișarea diatonismului (spectral) și a microtonalității (p. 89 și următ.), mergând pe drumuri diferite: micropolifonia, respectiv eterofonia
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
incluse de asemenea laudatio de Prof. Dr. Reinhard Lauer la decernarea Premiului Herder, Universitatea din Viena (1994), ca și discursul Prof. Dr. Reto Weiler, vicepreședinte al Universității din Oldenburg, cu ocazia colocviului (2006), și descrierea acelor zile pline, petrecute de compozitor la Universitatea din Oldenburg, făcută de Kadja Grönke. Contribuții ale unor muzicologi și compozitori germani precum Michael Heinemann, Monika Jäger, Thomas Beimel, Paul Thissen întregesc volumul. De un real folos sunt exemplele muzicale, ocupând deseori o pagină și însoțind analiza
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
din Viena (1994), ca și discursul Prof. Dr. Reto Weiler, vicepreședinte al Universității din Oldenburg, cu ocazia colocviului (2006), și descrierea acelor zile pline, petrecute de compozitor la Universitatea din Oldenburg, făcută de Kadja Grönke. Contribuții ale unor muzicologi și compozitori germani precum Michael Heinemann, Monika Jäger, Thomas Beimel, Paul Thissen întregesc volumul. De un real folos sunt exemplele muzicale, ocupând deseori o pagină și însoțind analiza. Nu lipsesc nici amintiri ale foștilor studenți, Violeta Dinescu și Nicolae Teodoreanu, despre profesorul
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
primei audiții cu numele interpreților, la care se adaugă discografia și bibliografia, ultima însumând cărțile, articolele și studiile sale. Volumul se remarcă printr-o informație bogată, bine ordonată, având menirea de a ne face o imagine asupra acestei personalități complexe. Compozitor și teoretician al muzicii, Ștefan Niculescu a știut să îmbine teoria cu practica. Înzestrat cu un simț analitic ascuțit, a investigat fenomenul muzicii contemporane, încercând să găsească o „gramatică planetară”, comună, într-o pluralitate de stiluri și tendințe specifice secolelor
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
Șt. Niculescu reușește să cuprindă în creația sa, prin utilizarea unui vechi principiu muzical, prezent în multe culturi muzicale de pe glob, gândirea filosofilor greci, în special Heraclit, și cea creștină. Acest lucru se explică prin originea naturală a principiului eterofoniei: compozitorul o compară cu apele unui râu, ce se despart, formând o deltă, după care se unesc din nou, sau cu vibrația aerului dintr-un tub, formând noduri și ventre. Și in persoana lui Șt. Niculescu contrariile s-au dizolvat într-
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
vorba de un spirit științific și în același timp profund religios. Studiind matematica, a aplicat-o în compozițiile sale. Acest lucru nu a însemnat însă că nu a lăsat loc intuiției și creativității. Din ultima discuție a lui Ștefan Niculescu, compozitorul Nicolae Teodoreanu își amintește cât de importantă a fost pentru Ștefan Niculescu credința. Se poate spune că el a unificat rațiunea cu inima, gândirea cu simțirea, ca în tradiția isihastă, specific ortodoxă.
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
Dan CHIRIAC Toulouse. Cu ocazia Zilei Limbii Române, Asociația francoromână din Toulouse l-a invitat pe Nicu Alifantis să susțină două concerte la Théâtre du Pavé, sub titulatura Toulouse fait chanter la Roumanie. Autor, compozitor, interpret, personalitate muzicală marcantă din România, Alifantis are o cariera debutată în 1973, cu peste 18 albume și 4500 de concerte. Invitația s-a datorat faptului că Nicu Alifantis a dat o viață muzicală unora din cele mai frumoasa poezii
Peste hotare by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84321_a_85646]
-
Georgiana PÂRVU STELA ENACHE. Născută la Reșița (este de altfel Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin), Stela Enache și-a împletit în cea mai mare parte cariera artistică cu aceea a regretatului compozitor Florin Bogardo, cu care s-a căsătorit în 1971, căsnicie din care au rezultat doi copii minunați, Lăură și Anton. De altfel, Bogardo a compus pentru ea nu mai puțin de 76 de melodii! Câteva din ele au fost aplaudate
Femina by Georgiana PÂRVU () [Corola-journal/Journalistic/84316_a_85641]
-
piese de rezistență din repertoriul ei au fost “Da, Doamne, cântec!” de Viorel Gavrilă, “De-ai fi tu salcie...” de Horia Moculescu, “Vreau să vii în viața mea” de Aură Urziceanu. În 2013 pornește pe un nou drum, trasat de compozitorul și producătorul ieșean Cătălin Dascălu, sub numele de scenă Theo Roșe. Primul single, “Diamonds & Pearls”, o piesă pop cu influențe R&B și hip-hop, este inspirată din povestea tristă a Alexandrei Stan (“Viața nu e/ Așa cum se vede la MTV
Femina by Georgiana PÂRVU () [Corola-journal/Journalistic/84316_a_85641]
-
regretatului Alexandru Bocăneț, bunul său prieten, iar în 1977 participă pentru prima dată la marele festival internațional „Rose d’Or” de la Montreux, Elveția, de unde va aduce României, în timp, 2 premii. Cine poate uita emisiunile lui în care erau angrenați compozitorii Cornel Fugaru, Ion Cristinoiu, Marius Țeicu (colegul său mai mic, oboist, de la liceul de muzică din Timișoara), Marcel Dragomir, Horia Moculescu, Mihai Constantinescu, Marian Nistor, Mihai Dumbravă? Sau cele cu trio-ul formidabil Marius (Țeicu) - Olimpia (Panciu) și Mihai
O legend? a divertismentului muzical by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84311_a_85636]
-
Noi partituri din creația românească Lavinia COMAN Un lăudabil proiect inițiat și realizat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România cunoaște acum împlinirea, spre satisfacția breslei, care primește astfel un stimulent în vederea cunoașterii, difuzării și prezenței concrete în viața culturală a muzicii românești contemporane. Este vorba despre un mănunchi de creații sprijinite prin finanțare pentru a
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
sens. Prezentarea de față începe, în mod firesc, cu lucrarea maestrului Remus Georgescu (n. 1932), decanul de vârstă și reprezentantul strălucit al vieții muzicale a Banatului. Reputat dirijor, discipol al marelui artist Constantin Silvestri, se distinge deopotrivă în ipostaza de compozitor cu opere importante în genurile simfonic, vocal-simfonic, cameral, solistic instrumental, coral și al liedului. Piesa Exorcism pentru flaut și orchestră de coarde a fost compusă și prezentată în prima audiție în anul 1975. A cunoscut succesul instantaneu și totuși i-
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
a expozitivului, la Beethoven a dezvoltării, la Webern a concluziei, la muzicile conținutiste, procesuale o estetică a punții. Cele două „coperte” ale lui Octavian Nemescu durează împreună cca. 30 de minute. Așezate în programul unui concert simfonic integral, după dorința compozitorului, au putut fi auzite la a treia interpretare publică, în versiunea Orchestrei Naționale Radio, dirijată de Cristian Brâncuși. Este important de remarcat că la ascultare, această muzică produce un efect straniu și cutremurător. A d r i a n Iorgulescu
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
transilvane, un joc muntenesc și unul dobrogean) se transfigurează, devenind purtătoarele unui spirit hotărât, plin de viață și forță.” Vibrantă, debordantă de veselie populară, muzica abundă în contraste care șochează, e compusă cu mauvaise conscience, și e autoironică (după spusele compozitorului). Prin trăsăturile specifice de stil și prin conținut, lucrarea dă seama despre ceea ce filosoful C. Noica a numit, cu o sintagmă îndelung parodiată și comentată, „sentimentul românesc al ființei”. Atmosfera pendulează permanent între gravitate, solemnitate și atmosfera de chermeză populară
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
include un booklet consistent, ilustrat cu multe fotografii, și evidențiază colaborarea cu Călin Grigoriu, Capriel Dedeian (chitară), Marcian Petrescu (muzicuță). Alesis: „Mi-e dor de Bucureștiul de altădată” Noul album al formației Alesis (Alina și Romeo Negoiasă, acesta din urmă compozitor și textier la majoritatea pieselor) a apărut în excepționale condiții grafice la casa Eurostar, producător Paul Stîngă. Recomandat cu căldură în booklet de Irina Loghin și Florentina Satmari, duoul din Cîmpina se află evident pe o culme a maturizării sale
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
Conversații concertante Grigore CONSTANTINESCU În recentul program al Orchestrei Naționale Radio, dirijat de Tiberiu Soare, am avut șansa să asistăm la o primă audiție absolută, semnată Dan Dediu - Tripul concert pentru Flaut, Clarinet, Violoncel și ”Febra”. Formula triplului, aleasă de compozitor, este destul de rar prezentă în literatura concertantă, căci problematica ce o caracterizază poate fi, neîndoios, “capricioasă”. Potrivindu-și ideile după tiparul mai multor individualități, compozitorul s-a îndreptat către o desfășurare dialogată în care factura narativă precumpănește, asigurând desfășurarea activă
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
semnată Dan Dediu - Tripul concert pentru Flaut, Clarinet, Violoncel și ”Febra”. Formula triplului, aleasă de compozitor, este destul de rar prezentă în literatura concertantă, căci problematica ce o caracterizază poate fi, neîndoios, “capricioasă”. Potrivindu-și ideile după tiparul mai multor individualități, compozitorul s-a îndreptat către o desfășurare dialogată în care factura narativă precumpănește, asigurând desfășurarea activă a discursului sonor. Pe de o parte, asistăm la “discuțiile” flautului cu clarinetul - întrebări, răspunsuri, cuplaje sau paralelisme; pe de altă parte, inițiatorul întâlnirii și
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
ce se ridica, la început, dezvăluind scena, nu-și pierde sensul, odată cu apropierea de final. Dimpotrivă, ea semnalează consumarea acțiunii care poate fi învecinată ca gen cu o dramma per musica. Ca să stârnim interesul ascultătorului virtual, merită citat finalul spuselor compozitorului despre narațiunea la care am asistat: „O cvartă perfectă ascendentă, imagine a paznicului înfricoșător al lui Kafka sau a ”Comandorului” din opera Don Giovanni de Mozart străjuiește finalul, în care cei trei soliști sunt absorbiți ca într-un malaxor implacabil
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
și orânduiala lor. Născocirile în planul narațiunii sonore ce populează unele lucrări ale lui Aurel Stroe ori Costin Miereanu, în care schema formei este cu totul bulversată, demonstrează, fără îndoială, această libertate. Și mai probează ceva: prioritatea pe care acești compozitori o acordă imaginației. O imaginație care poate separa toate ideile și le poate aglutina din nou în orice distribuție dorește autorul. Dar, dacă fantezia creatoare nu ar fi călăuzită de anumite principii care să îi asigure într-o oarecare măsură
Cauz?, efect by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84379_a_85704]
-
de glumit") camuflează, de fapt, o profeție sumbră. O punere ironică în abis? Paradoxul "Concertului pentru orchestră simfonică" al lui Pius Dabija Personalitate plurivalentă ca orice spirit care se considera renascentist, sculptorul Pius Dabija (unul dintre alter-ego-urile scriitorului) era și compozitor. Compusese, printre altele, un "concert pentru orchestră simfonică", intitulat Cele patru vârste, structurat după o dialectică răsturnată: "Vârsta de fier, allegro assai; Vârsta de aramă, andante sostenuto; Vârsta de argint, allegro; Vârsta de aur, andante trionfale". Interpretarea propusă de trei
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
prezența unor capodopere ale teatrului liric: opere mai puțin cântate de Rossini, Pergolesi, Mozart, Cimarosa, Haydn, Menotti, în curând Puccini etc. La acestea s-au adăugat în ultimele stagiuni două muzicaluri originale, "Noaptea furtunoasă" și "Piatra din casă" de tânărul compozitor Roman Vlad, agreabilă fuziune între actualitate și tradiție. Iar elementele de commedia dell´arte și de singspiel îi fac pe micuți să râdă cu poftă de tumbele și glumele de pe scenă, în timp ce se aud acordurile muzicii lui Mozart. Nu știu
"Opera Comică pentru Copii" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/7769_a_9094]
-
insensibil aflând, bunăoară, că Verdi și-a trimis la Tbilisi manuscrisul Traviatei printr-una dintre amantele lui, cântăreață de operă? Premiera georgiană a avut loc exact la aceeași dată ca și premiera italiană, iar georgienii păstrează și astăzi manuscrisul celebrului compozitor ca pe o neprețuită comoară. Cât de aproape eram, de fapt, cu toții... Europa unită se făurea din mers! Particip la aniversarea celor 70 de ani de viață ai lui Robert Sturua, regizorul fetiș al teatrului georgian. Cu multă vreme în
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]