136,312 matches
-
Brinzica Ioana Accident cutremurător, aseară, în comuna Suhaia, județul Teleorman.Doi tineri și-au pierdut viața într-un mod brutal,fiind spulberați de pe marginea drumului de o mașină care gonea, potrivit martorilor, cu peste 160 kilometri la oră. Ambii au murit pe loc. Cei doi tineri, Gabriela
Doi tineri spulberaţi de un bolid scăpat de sub control by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/82287_a_83612]
-
piardă hazul. Sau care nu vor să scrie. Cînd făceam naveta cu trenul, pe ruta București-Titu, am cunoscut cîțiva asemenea povestitori. Cel mai talentat era un ceferist, spălător de vagoane în Triaj. Bărbat de vreo 40-45 de ani dintr-o comună de lîngă Titu. Autor de schițe orale. Făcea cronica întîmplărilor din comuna lui și a celor din triajul de vagoane. Ascultătorii cunoșteau întîmplările, erau consătenii lui, ceferiști și ei. Le plăcea însă cum le povestea omul, Cornățel îl chema. Cînd
De ce povestim? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8253_a_9578]
-
trenul, pe ruta București-Titu, am cunoscut cîțiva asemenea povestitori. Cel mai talentat era un ceferist, spălător de vagoane în Triaj. Bărbat de vreo 40-45 de ani dintr-o comună de lîngă Titu. Autor de schițe orale. Făcea cronica întîmplărilor din comuna lui și a celor din triajul de vagoane. Ascultătorii cunoșteau întîmplările, erau consătenii lui, ceferiști și ei. Le plăcea însă cum le povestea omul, Cornățel îl chema. Cînd n-avea nimic nou - erau și asemenea zile - îl puneau să povestească
De ce povestim? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8253_a_9578]
-
sfera folclorului literar - prof. dr. Marcu Mihail Deleanu și prof. dr. Vasile Pistolea, publiciști, scriitori, oameni de cultură), în debutul manifestării, câteva ecouri care au reverberat în răstimpul scurs de la prima ediție, după lansarea ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la publicarea ediției princeps. Mirabila variantă a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum, de Paul
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
motive obiective, cu promisiunea de a onora însă, pe viitor, invitația.) Omagierea maestrului Constantin Catrina, trecut de curând la cele veșnice, unul din importanții contributori (alături de Constantin-T. Stan și Simion Dănilă) ai ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, a prilejuit o pioasă și emoționantă trecere în revistă a biografiei și a principalelor repere profesionale din cariera ilustrului folclorist, bizantinolog și istoriograf, prin prezentarea unui volum omagial, ieșit de curând de sub tipar: Constantin Catrina - 80 de ani
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
uitate de lume, dar acolo pulsează o viața culturală intensă, chiar dacă e vorba de comunități mici în care limba maternă este ucraineană. În dorința să de a sărbători cum se cuvine hramurile bisericilor din Crișan și Caraorman, sate ale comunei Crișan, primarul Ilie Munteanu a avut șansa de a-l avea alături pe cunoscutul promotor artistic Dorin Irimia, îndrăgostit de aceste locuri. Acesta a furnizat întregul echipament de sunet și lumini și a adus pe cheltuiala să vedete importante, foarte
Sărbători în Deltă by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83421_a_84746]
-
Ilie Constantin La 70 de ani (începuți), îmi răsfoiesc cât pot mai obiectiv prima culegere, editată de ESPLA, în colecția "Luceafărul" ce se deschidea, în poezie, cu Nichita Stănescu (Sensul iubirii), Cezar Baltag (Comuna de aur) și cu mine (Vântul cutreieră apele), cărți apărute aproape concomitent în toamna anului 1960. Al. Philippide m-a onorat scriind prefața plachetei mele, dar bucuria mea era contrariată de niște inhibante "mătănii ideologice" ale academicianului: "Poezia noastră se
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
poemei secunde din culegerea mea, "Început de șantier", îl scutește parcă pe cititorul de azi s-o citească; îl asigur că versurile sunt la fel de fals entuziaste pe cât bănuiește. Global, chiar dacă elimin din Vântul cutreieră apele unele cuvinte-cheie precum: comunism, Partid, Comună, revoluție - care, în pagini de reviste și volume, urâțeau și mai tare tristele originale, fondul rigid al canonului ideologic rămâne de neșters... Mai supărător (dar în limitele normalității) îmi pare faptul că mi se întâmpla să nu pot profita nici
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
6 august a.c, s-au împlinit 75 de ani de la nașterea regretatului compozitor și muzicolog LIVIU GLODEANU, personalitate marcantă a muzicii românești contemporane. A văzut lumina binefăcătoare a soarelui la 6 august 1938, într-o localitate de pe culmile Apusenilor- comuna Dârja județul Cluj. Studiile muzicale începute la Școala Medie de Muzică din Cluj- Napoca, au fost continuate, cu brio, între anii 1955-1957, la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din localitate, cu renumiții maeștrii: Liviu Comes (armonie), Dorin Pop (contrapunct), Gheorghe
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
relatare sau comentariu în care expresia amintită să nu apară măcar o dată, iar adesea chiar de două-trei ori: "Pe drumul național cutare s-a produs un grav accident de circulație. , poliția rutieră..."; Un incendiu de mari proporții a izbucnit în comuna x. Ei bine, pompierii..."; Un profesor de matematică de la liceul y a intrat la ore în stare de ebrietate. Ei bine, directorul școlii..." ș.a.m.d. Exemplele, evident, sînt reproduse cu aproximație, frecvența lor neverosimilă nelăsîndu-ți nici timp să respiri
Ei bine by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8459_a_9784]
-
E un păgân"), sancționată de reacția mulțimii: "Grăbit poporul cruci făcea / De mila ei, și sta-ngrozit". Un sfetnic bătrân, care-și ridică sprâncenele cu mâna, o va dăscăli pe regină cu sentințe filosofice - pe cât de solemne, pe atât de comune. Revin la răsfoirea operei poetice coșbuciene. "Pe lângă boi", spune Adrian Fochi în lucrarea citată: "poate avea ca punct de pornire un text din colecția Jarnik-Bârseanu" - pe care îl transcriu din studiul său: Când treci, bade, p'îngă noi Pune clopote
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
C. Noica, C. Pillat etc." (Editura Vremea, 1996), este următorul: "... tatăl meu a fost expropriat și cele 50 ha pământ trecute în acte mi-au fost date mie în proprietate. Întrucât tata era suferind, m-am mutat cu domiciliul în comuna Beiu-Vlașca, pentru a mă ocupa de pământul rămas părinților și al meu. În comuna sus-amintită mi-am adus și familia, iar după ce tata și sora au decedat m-am stabilit cu domiciul în București în locuința sorei mele decedată. Considerându
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
expropriat și cele 50 ha pământ trecute în acte mi-au fost date mie în proprietate. Întrucât tata era suferind, m-am mutat cu domiciliul în comuna Beiu-Vlașca, pentru a mă ocupa de pământul rămas părinților și al meu. În comuna sus-amintită mi-am adus și familia, iar după ce tata și sora au decedat m-am stabilit cu domiciul în București în locuința sorei mele decedată. Considerându-mă vinovat pentru activitatea mea din trecut în favoarea organizației legionare și pentru ideologia mea
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
ambiția de a fi în consens cu avansarea înregistrată în cunoașterea omului, contemplat cu abisurile, răsucirile și ambivalențele sale. Dacă autorul român părăsea ostentativ un făgaș, el nu renunța la o coerență a lucrurilor, ce era însă alta decât cea comună, purta pecetea unei filtrări moderne mai avizate. Așadar, este readus un univers de patimi telurice și de explozii de energie devenit familiar cititorului autohton tocmai din contactul cu proza lui Breban. Disting însă, în faza recentă a explorărilor sale narative
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
așa: vin, pleacă, vin, pleacă. Pisica grațioasă a Doamnei Stela stă cocoțată pe bufetul din sufragerie. Și se spală tacticos, pe fiecare lăbuță, pe coadă, pe burtă și iar pe lăbuță, pe botic. Puțin îi pasă ei de NATO. În comuna Otopeni, însă, nu-i chiar așa. Traseul de protocol este respectat. În fața unui gard prăvălit, agitație mare. Doi bătrîni se căznesc să-l dea cu var. Mai, mai să cadă și ei peste el, dar românul nostru nu se lasă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
colecția "Luceafărul" de pe vremuri, de la Espla, aceea care îi debutase editorial pe mulți șaizeciști, primii fiind, în 1960, Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin. Trio-ul acesta a fost foarte bine primit la apariția, aproape concomitentă, a plachetelor Sensul iubirii, Comuna de aur, Vântul cutreieră apele. Măcar ceva din ce se pierduse în poezie prin dispariția lui Labiș părea că va fi recuperat. Timpul a confirmat valoarea celor trei poeți șaizeciști, ajunși repede, în anii dezmorțirii ideologice care au urmat, în
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
din colecția "Luceafărul". Citite cu ochii de azi nu pot decât să dezamăgească, năpădite cum sunt de clișeele proletcultiste remanente, de poncifele tematice strivitoare. La tot pasul macarale, hidrocentrale, furnale, baraje, șantiere, colectiviști, ilegaliști, luptele din '33, sirena lui Roaită, Comuna, proslăvirea lui Lenin, a lui Gagarin, a lui Julius Fucik, a Republicii, a Partidului. Și totuși s -au găsit în epocă oameni de gust în stare să depisteze, în compunerile conformiste ale acelor tineri, semnele dătătoare de speranță ale talentului
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
plătește corect și mulțumitor. El leagă prietenie și cu țăranii de la care închiriază o căruță cu caii pentru un timp mai scurt sau mai îndelungat, după împrejurări. Tot pentru a-și crea relații printre țărani, lucrătorul operativ atunci când vine în comună se oprește pe stradă și stă de vorbă cu diferiți țărani, chiar și cu chiaburii" (p. 221). Sfatul "directivei" de lucru printre informatori, rezidenți, țărani oarecare și dușmani se bazează pe o psihologie elementară de prozator al realismului socialist: "Aceasta
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
Școala Gimnazială Belinț) au asigurat un cadru optim pentru desfășurarea unei manifestări de excepție, de un cert nivel academic. După vizitarea muzeului găzduit de școală din Belinț (o splendida colecție de minerale donate de Constantin Gruescu, cetățean de onoare al comunei, o expoziție închinata istoriei învățământului bănățean, realizată, cu ani în urmă, de prof. Simion Dănilă, si o mică colecție cu fragmente de ceramică aparținând culturii Coțofeni, amenajată de prof. dr. Constantin-T. Stan), distinșii invitați (prof. Gelu Stan, prof. dr.
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
unor probleme sensibile cu care se confruntă folclorul contemporan, dar și societatea românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării folclorului, manelizarea muzicii românești și asaltul tot mai agresiv al kitsch-ului și al amatorismului. Lansarea Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, într-o reeditare anastatica, în îngrijirea lui Constantin-T. Stan, cu studii introductive semnate de Constantin Catrina și Simion Dănilă. Prima ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin Drăgoi” a fost
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Raluca Miclăuș, pian, profesoară la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, care a dăruit spectatorilor prezenți o miniatură semnată de Vasile Ijac, La crâșma. Motivați de valoarea intrinseca a melodiilor cuprinse în ediția princeps a Monografiei muzicale a comunei Belinț (Scrisul Românesc, Craiova [1942]), ecoul unui ancestral strat folcloric (colinde, doine și cântece propriu-zise, bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
a făcut o adevărată carieră în creația culta românească și universală. Că o continuare firească a demersului folcloristic al lui Sabin Drăgoi au fost reeditate și cele XXX Coruri aranjate și armonizate după melodiile poporale culese, notate și alese din comuna Belinț, album coral publicat la un an de la investigația folcloristica belințeană (Lito Pregler, Timișoara [1935]), capodoperă a literaturii corale românești, care cuprinde, selectiv, 15 coruri mixte și tot atâtea bărbătești, armonizări ale melodiilor de colinde, doine și cântece, dansuri prezente
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
cor, a urmat finalul propus de către public prin cererea mai multor bis-uri din repertoriul îndrăgit al formației. În sala plină, la loc de cinste, oaspeți dragi pentru maestrul Jean Lupu - trimiși ai locurilor sale natale Domnul Ion Ciocan, primarul Comunei Osica de Sus din Județul Olt și Doamna Iacob Sorina, Director al Liceului aceleiași localități. Bucuria de sărbători capătă așadar proporții în sufletul Maestrului și prin pomenirea lui “acasă”, prin amintire și împlinire a timpului. Corul de Copii și Tineret
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
fost un eșec. N-am reușit să ducem pînă la capăt lectura comentată a lucrării lui Guénon, iar pozițiile de front ale participanților au rămas neschimbate. Prieteniile se îmbogățesc însă din eșecuri la fel de mult ca și din reușite. Biografia noastră comună și-a mai adăugat un capitol, pe care îl împărtășim cititorilor, pentru a-i invita, ca și altă dată, să participe la căutările noastre." Dacă neducerea pînă la capăt a analizei cărții lui Guénon poate fi considerată un eșec, nu
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
și om de știință muzicală MIRCEA NEAGU a împlinit frumoasa vârstă de 85 de ani de la naștere. A văzut razele binefăcătoare ale soarelui la 10 octombrie 1928, într-o localitate din mănoasa câmpie a zonei de sud a județului Teleorman, comuna Pietroșani. Dovedind, din anii de școală, o evidentă vocație pentru studiul marii și adevăratei muzici, între anii 1948-1953, tânărul licean se numără printre cei mai valoroși studenți ai prestigiosului Conservator de Muzică din București. După absolvirea, cu brio, a studiilor
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]