4,753 matches
-
scoaterea” cât mai la suprafață a cunoașterii tacite, adică a experienței deja acumulate, ar putea revigora În mod evident creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale. La nivel instituțional, În baza deselor interacțiuni dintre autorități, consultanți și beneficiari, s-a conștientizat cel mai repede nevoia de documentare a cunoașterii, În ideea de a veni În sprijinul celor implicați cu un instrument de cunoaștere, menit să facă legătura Între cadrul oficial de reglementare - ghiduri, cereri de finanțare, procedură de aplicare - și problemele
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cele mai reprezentative instituții din diverse domenii: industria auto, alte industrii prelucrătoare, mari furnizori de servicii, mai ales În zona IT&C, universități, organisme internaționale, instituții financiare etc. În etapa actuală, este foarte important ca și În România să se conștientizeze rolul cunoașterii și al Specialistului În Cunoaștere. Tocmai de aceea, prin elaborarea de lucrări cum este cea de față, este necesar să fie furnizate acele repere de Înțelegere a avantajului cunoașterii la nivel competitiv. În acest subcapitol sunt contopite acele
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
organizațional Specialiștii În Cunoaștere sunt membrii unei organizații, angajați ai unei companii, funcționarii publici care contribuie În mod determinant la sporirea capitalul intelectual. „În practică, folosirea cunoașterii În scop productiv este un lucru care mai degrabă se Întâmplă decât se conștientizează”<footnote Lakshman, C. (2008), Knowledge Leadership - Tools for Executive Leader, Sage Publications Ltd. footnote>. Cei care reușesc să gestioneze cunoașterea, principiile, elementele componente și metodologia sunt apreciați la adevărata valoare a cunoștințelor pe care le folosesc și le pun la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Prin operațiuni, se au În vedere: crearea cadrului de aplicare, procesul de aplicare, evaluarea, selecția, formalizarea, monitorizarea etc. Urmează Îmbunătățirea continuă a fluxului valorii adăugate - o echipă de proiect, pe măsură ce capătă experiență, abordează proiecte sprijinite din diverse linii de finanțare, conștientizând În acest fel că informația circulă pe canalul dintre autoritate și beneficiari și astfel poate fi Îmbunătățită. Efortul este de a acționa asupra informațiilor pentru a le transforma În cunoștințe. Datele captate sunt automat transformate În informații concise, care, mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
organizația este pregătită să adopte sistemul Managementului Cunoașterii. Pentru aceasta, Întregul colectiv trebuie să aibă posibilitatea evaluării situației reale, fiind necesar să se Înțeleagă pe deplin climatul În care funcționează, să colecteze informații despre practicile și contextul din afara organizației, să conștientizeze nevoia comparării operațiilor interne cu cele ale organismelor similare din alte state membre. Un colectiv de specialiști, care Își propune să fie cât mai eficient, are nevoie de conturarea percepției comune despre nivelul de performanță propriu, În sensul existenței unei
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
organizaționale. La nivel de Management al Cunoașterii, acesta se bazează pe cultura organizațională, cel puțin atât cât se bazează pe tehnologie. Tehnologia singură nu poate suplini beneficiile oferite de schimbările intervenite la nivel de cultură organizațională. Este necesar să se conștientizeze importanța dezvoltării organizaționale Înainte de a demara un program specific Managementului Cunoașterii. Prea mult se gândește În termeni abstracți, În loc să fie avute În vedere obiectivele originare de la care s-a plecat În stabilirea Politicii de Coeziune și folosirea instrumentelor structurale ca
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
culturii americane, Rutter (1980) avansează următoarele interpretări: femeile au o mai accentuată tendință de a-și exprima problemele emoționale prin stări depresive; acestea sunt potențate de atributele statutului dezavantajos al femeii în societate, fapt pe care tânăra începe să-l conștientizeze; apariția ideii că de fapt controlul ei asupra aspectelor esențiale ale vieții este mai diminuat decât în cazul băieților. Aceste date indică mai ales faptul că reacțiile emoționale de această factură sunt în special rezultatul neajutorării învățate. Pot fi chiar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cunoașterii trăsăturilor de caracter, de exemplu, subiecții activează mecanisme de apărare, etalează doar aparențe în spatele cărora ascund trăsăturile autentice. Pentru evitarea acestor neajunsuri s-au înregistrat reacțiile subiecților în situații imaginate, pentru a releva aspecte ale personalității fără ca aceștia să conștientizeze scopul urmărit. În acest fel au apărut și s-au dezvoltat testele proiective, majoritatea bazându-se pe concepții psihanalitice. Dar și aceste instrumente prezintă dezavantaje, deoarece trebuie demonstrată corespondența dintre manifestările subiecților în situația imaginară și cea reală, iar interpretarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
caracter, acestea fiind împărțite în două categorii: 1. teste obiective de personalitate, care-și propun obținerea unor date cuantificabile, cât mai puțin influențate de interpretările subiective, și evitarea tendinței de fațadă a subiecților în momentul elaborării răspunsului, deoarece aceștia nu conștientizează aspectele personalității vizate de test; 2. tehnici proiective, care valorizează mecanismul de proiecție în cunoașterea psihologică a persoanei, trecând peste vigilența conștiinței, în încercarea de a studia inconștientul; • teste de cunoștințe sau docimologice, care măsoară nivelul cunoștințelor acumulate de subiecți
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și corect decodificată, devine comunicare; • A comunica înseamnă cu mult mai mult decât a stăpâni cuvintele; putem vorbi fără să comunicăm și să ne „împărtășim” celorlalți fără a rosti nici un cuvânt. Prin natura misiunii sale, omul școlii este obligat să conștientizeze aceasta și să acționeze ca un profesionist al comunicării (Ollivier, B. , 1992; Romano, C., ș.a., 1987); • Absența intenției comunicative nu anulează comunicarea. Nehotărârea, neliniștea, blazarea, neputința etc. le transmitem elevilor chiar și atunci când nu o dorim. Ele se încorporează în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1588-1679) a fost prima personalitate marcantă care a recunoscut importanța imaginației în gândirea și dezvoltarea omului și a potențialului ei constructiv, idee ce a reapărut ca punct de plecare al dezbaterilor din timpul Iluminismului (Braun, 1991; Singer, 1981-1982). Pentru a conștientiza impedimentele din evoluția conceptului de creativitate, trebuie să reținem că pentru surprinderea fenomenului au fost necesare numeroase generații de scriitori, filosofi și artiști. Impedimentele întâmpinate de ei se exprimă, de asemenea, și prin faptul că dezbaterile asupra imaginației au dus
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s-a ocupat de capacitatea de a „iniția combinații noi de gândire” și considera că geniul creator e capabil să „stocheze idei pentru combinații ulterioare” (vezi Becker, 1995, p. 220). Becker demonstrează că teoria lui Bethune conform căreia recombinările sunt conștientizate numai atunci „când se redobândește lanțul asociațiilor” a anticipat întru câtva concepția lui Freud (1995, p. 220). În realitate, destul de mulți autori au anticipat aspecte ale viziunii freudiene fără a surprinde structura alcătuită de Freud. În 1877, Jevons susține că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
îndoială că educatorii ar trebui să fie conștienți de consecințele restricțiilor și ale stresului asupra gândirii creative (Hennessey, 1989; Smith et al., 1990). În scopuri practice, educatorii sunt obligați să își desfășoare activitatea școlară în termene prestabilite, însă trebuie să conștientizeze potențialul lor impact asupra gândirii creative. Apare, în acest context, conceptul de optimizare (Runco și Sakomoto, 1996). Restricțiile și organizarea excesivă au tendința să inhibe gândirea creativă, însă nici cealaltă extremă nu le este recomandată educatorilor. Există, de asemenea, contribuții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care se Învață a simți.” (Denis Diderot) Curiozitatea marelui Învățat francez este legitimă, Întrucît cea mai importantă capacitate a psihicului uman ar trebui s-o reprezinte nu atît aceea de a esențializa și de a stiliza, cît aceea de a conștientiza tot mai mult importanța iubirii În viața omului, În absența căreia totul este vremelnicie, deoarece „bunătatea” este condiția fundamentală a coexistenței: „Nu ne vom putea Înțelege - spunea poetul V.Voiculescu - decît prin simpatie și identitate de experiențe lăuntrice”. Sentimentul este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
eternitatea. De ce să nu transformăm răstimpul petrecut pe această planetă în prilejuri de jubilații? Cum? De exemplu, bucurându-ne de tot ce ni se întâmplă și e plasat sub semnul binelui, profitând de acest moment, aderând la această clipă. A conștientiza bogăția unei clipe efemere, dar fericite, a ști că ea constituie un dar într-o existență plasată majoritar sub semnul negativității, iată o rețetă lesne de aplicat și direct aducătoare de bucurie. Această energie pozitivă ne permite să suportăm mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o perspectivă holistă, de înțelegere a contextului în care proiectul/programul se desfășoară (Mahoney, 1997). Este în mod particular importantă pentru a identifica aspecte pe care participanții la proiect (fie beneficiari sau organizația care-l implementează) sau non-participanții nu le conștientizează ca influențând desfășurarea proiectului/programului sau, dintr-un motiv sau altul, nu doresc să le discute într-o întâlnire directă, așa cum e cea presupusă de interviu. În funcție de poziția pe care o adoptă persoana care realizează culegerea informației în raport cu programul/proiectul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rămână neocupată. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 2 - Dinamica Problemelor Sociale Manipularea problemelor sociale. Se pot identifica două tipuri de p.s.: problema-stare (război, cataclisme, conflicte, prăbușire economică etc.) și problema-cauză (factorii care produc/sunt responsabili de starea respectivă). Problemele-stare sunt, de regulă, conștientizate în mod adecvat: epidemiile, criza economică, conflictele sociale. Nici acestea nu sunt toate „vizibile” pentru colectivitate: de exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt mai puțin evidente pentru conștiința comună, ele implicând procese cognitive de analiză cauzală. Din acest motiv
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de agenții planificării sociale (organizații locale, regionale, internaționale), pot fi identificate câteva trăsături ale schimbării sociale planificate: Existența unor valori și ideologii în legătură cu starea dorită a bunăstării sociale. Aceste valori sunt de natură a orienta schimbarea socială într-o direcție conștientizată la nivel social. De exemplu, valorile sunt precizate la nivel național prin programele de guvernare. Identificarea și conștientizarea nevoilor individului sau societății. Nu întâmplător, organizațiile de management al dezvoltării au ca obiectiv conștientizarea publicului și a agenților responsabili asupra nevoilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la disocierea programului de interesele și prioritățile reale ale grupului social vizat și, în cele din urmă, la eșecul programului de dezvoltare. Responsabilitatea socială a corporațiilor - Codrin Scutaru Responsabilitatea socială a corporațiilor (r.s.c.) reprezintă modul în care companiile conștientizează influența pe care o exercită asupra cadrului economic, social și de mediu, ca rezultat al propriei activități, maximizându-și beneficiile și, în același timp, minimizând pierderile pe care le au. Asumându-și responsabilitatea socială, firmele se angajează voluntar în acțiuni folositoare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de resurse semnificative și pe care ar trebui să le utilizeze într-un mod responsabil din punct de vedere social. Dezvoltarea unei organizații este urmarea firească a eforturilor depuse de angajații săi și, uneori, a sprijinului guvernamental. Astfel, dacă se conștientizează acest lucru la nivelul unei organizații, ea nu va aduce prejudicii celor care au contribuit la progresul său. Modelul cel mai cunoscut al r.s.c. a fost propus într-o formă îmbunătățită de Archie Carroll și A. K. Buchholtz
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
susține creșterea economică. Inițial, problematica dezvoltării sociale apare în țările de la periferia imperiilor moderne, odată cu destrămarea acestora. Cucerirea independenței de către țări din America Latină și, mai târziu din Europa, a dus la apariția unui număr important de state independente. Aceste state, conștientizând decalajul de dezvoltare pe care îl au față de țările din centrul fostelor imperii, s-au angajat în programe de dezvoltare, mai mult sau mai puțin coerente, având drept țel reducerea acestor diferențe. Aflate la marginea imperiilor și sub influența economică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
explice un set de evenimente, de procese etc. - le numește „teorii de rezolvare a problemei” (problem-solving theories), care nu fac decât să legitimeze starea de fapt la care se referă, cu toate nedreptățile sale. O a doua categorie de teorii conștientizează acest context, analizează starea de lucruri și propune soluții pentru rezolvarea nedreptăților - acestea sunt „teoriile critice” (critical theories). În cea mai bună tradiție marxistă, Cox cere abandonarea neutralității academice și implicarea activă a cercetătorilor. Cox provoacă teoriile dominante ale momentului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
între 7 și 18 ani, în mod diferențiat pe trei grupe de vârstă: 7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani). Pornind de la preferințele copiilor și adolescenților în materie de audiovizual, ne interesează câtă violență este în respectivele programe și în ce măsură conștientizează ei prezența acestei violențe. Problema violenței prezentate în mass-media și, mai ales, a violenței din emisiunile de ficțiune este la fel de veche ca însăși televiziunea. Astfel, „debuturile televiziunii în Europa sunt marcate de vasta anchetă a lui Himmelweit [...], cel care a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
probleme profunde: relații sexuale, riscul unei sarcini nedorite, riscul bolilor cu transmitere sexuală, dependența de droguri sau consumul excesiv de alcool și de nicotină (Pleșca, 1998, p. 46). În cazul unei infectări în acest stadiu al dezvoltării, părinții ar trebui să conștientizeze implicațiile psihologice ale bolii și să apeleze la un specialist. De regulă, în cazul persoanelor infectate cu HIV suportul psihologic nu se bazează pe o singură terapie, ci pe o orientare integrativ-eclectică sau pe un cadru amplu de orientări, teorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de aceea are responsabilitatea construirii destinului, este o ființă perfectibilă, aflată într-un proces continuu de autoconstrucție, autodevenire, autodefinire. Scopul principal al terapiei este conștientizarea, abilitatea de a accepta ceea ce există aici și acum. Clienții sunt puși să exploreze ceea ce conștientizează pe moment: expresii senzorio-motorii, sentimente legate de întreaga realitate subiectivă, imediată. Experiența este una holistă și multidimensională. Cele mai cunoscute tehnici sunt: jocul de rol, focalizarea explorării, tehnici nonverbale, tehnica fanteziei ghidate. Terapia rațional-emoțională (reprezentant: A. Ellis) accentuează latura rațională
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]