2,825 matches
-
monumente de arhitectură: ansamblul urban (mijlocul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); casele cu parter comercial Al. Negulescu (1879), Ticu, Iancu Comșescu (1890), Anica Bunghez, Marian Năsulea (1900), Bădiceanu, Ion Voiculescu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Marin Voiculescu (1920), conacul George Valentin Bibescu (1878); casele George Valentin Bibescu (1890), Elena Dumitrescu (1895), Ion Arbore (1899), Emilian Piciorea, Ion Drăgănescu (1900) Al. Machedon, Aurel Năstase, Elena Nicolae (sfârșitul secolului al XIX-lea), Elena Buliga, Mihai Dumitrescu (1910), Paraschiva Crețu (1924) și
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
construită în 1699, clasificată ca monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este un alt monument de arhitectură, conacul dr. Constantin Angelescu, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Celălalt este un sit arheologic aflat la nord-est de sat în punctul „Movila lui Pătrașcu” care cuprinde o așezare și o necropolă din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
aparținând culturii dacilor liberi și descoperită în zona „Derii de Sus”, în grădina de zarzavaturi a fostului CAP din satul Maxenu; și o altă așezare de tip tell datând din mileniul al IV-lea î.e.n. (aparținând culturii Gumelnița din eneolitic). Conacul Garoflid datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, din satul Țintești, este al treilea monument istoric, fiind clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
Maicii Domnului” din Cândești, construită în 1650. În rest, alte cincisprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente istorice: biserica „Sfinții Voievozi” (1824) din Cândești; conacul Cândeștilor din același sat (secolul al XVII-lea); biserica „Sfântul Ioan” (1841), cu zidul ei de incintă, din satul Săsenii Noi; și biserica „Buna Vestire” (1714-1715) din satul Vernești. Două sunt clasificate ca monumente funerare sau memoriale crucea dintre vii
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolul al IX-lea), o altă necropolă medievală mijlocie (secolele al XIII-lea-al XV-lea) și o așezare medievală târzie din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Cele două monumente de arhitectură sunt conacul Gheorghe D. Hariton (1930), aflat în satul Săhăteni și (sfârșitul secolului al XIX-lea), aflată la est de satul Săhăteni, pe marginea șoselei către Buzău. Regiunea din care face parte Săhăteni reprezintă o importantă zonă viticolă din centrul României, Podgoria
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
ale Doamnei Neaga, Ileana si Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce fugiseră împreună cu Doamna Neaga din București din cauza turcilor, în drumul lor către mănăstirea Buda (ctitoria lor de familie) s-au adăpostit la conacul lor din Lapoș, iar aici ajunse de urmăritori, s-au aruncat într-o fântână, sub ochii mamei lor. Acest puț se află în apropierea unor ruine ce poartă denumirea de „Zidul Doamnei Neaga”. Figura reprezentativa pentru istoria Romaniei, personalitate legendară
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
de studii al Colegiului de silvicultură. Aici sunt plantate 1.200 de specii de arbori și arbuști ornamentali, care alcătuiesc o zonă botanică alpină întinsă pe 5 hectare. În orașul Storojineț se află mai multe obiective turistice cum ar fi conacul lui Iancu Flondor, om politic bucovinean, conducătorul mișcării de eliberare națională a românilor din Bucovina și președintele Adunării Constituante care a votat la 27 octombrie 1918 Unirea Bucovinei cu România. El a fost înmormântat în cripta familiei de la Storojineț. - originare
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
există 2 biserici ortodoxe, din care doar una (fosta Biserică Greco-Catolică) e folosită de clericii ortodocși, cealaltă fiind transformată în mănăstire de călugări. Există deasemeni o Biserică Greco-Catolică nouă, construită după revoluția din 1989. Pe teritoriul comunei se află un conac ce a aparținut familiei Baich de Vărădia.
Comuna Vărădia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301100_a_302429]
-
înaintași ștafeta mulțumirii și recunoștinței generoase față de Dumnezeu, pentru binecuvântarea roadelor pământului, fiind în fiecare an un spijin neclintit și generos în activitățile investiționale ale Parohiei Plevna, poate și prin prisma faptului că sediul Societății Agricole Plevna este chiar în conacul ctitorilor bisericii din Valea Rusului. În anii 70, construirea Sistemului Național de Irigații, în faza a doua tehnologică (faza I, primitivă - rețea de canale din care se alimentau motopompele; faza a II-a, evoluată - canale magistrale, stații de pompare și
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
drumurilor comunale și de exploatare agricolă. Potențialul comunei este ridicat, atât datorită forței de muncă ieftine, cât și datorită prețului relativ scăzut al terenului cu valoare investițională. Ca puncte de interes, în comună există: două școli, două biserici, un vechi conac boieresc, un foișor. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negrilești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,22%). Pentru 4,53% din populație, apartenența etnică
Comuna Negrilești, Galați () [Corola-website/Science/301219_a_302548]
-
de mir a cătunului de clăcași ce slujeau pe moșiile Manoileselor, ori chiar de biserică de curte a acestora căci profesorul Victor Brătulescu află că in imediata apropiere a bisericuței, aproximativ 60m mai la nord, s-ar fi aflat și conacul ctitorilor, astăzi complet dispărut. Chiar de la ctitorire i se dau spre folosință câteva pământuri, desigur din avutul Smarandei, iar, dintr-un document datat 17 decembrie 1776 aflăm că aici a fost numit un anume egumen Dionisie fapt ce ar duce
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
unei reorganizări administrative regionale, în 1981, comuna a revenit la județul Ialomița. Nouă obiective din comuna Bărcănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente istorice de interes local. Unul dintre ele se află în satul Condeești conacul Nicu Chiroiu (construit în 1926). Celelalte se află în satul Bărcănești biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1876-1881), casa Marius Ionescu din cartierul Speteni (1909), casa cu prăvălie pe colț din centru (1910), conacul Iancu Ionescu (1914), casa Alexandru Manolescu
Comuna Bărcănești, Ialomița () [Corola-website/Science/301231_a_302560]
-
ele se află în satul Condeești conacul Nicu Chiroiu (construit în 1926). Celelalte se află în satul Bărcănești biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1876-1881), casa Marius Ionescu din cartierul Speteni (1909), casa cu prăvălie pe colț din centru (1910), conacul Iancu Ionescu (1914), casa Alexandru Manolescu (1924), casa Alexandru Ionescu aflată vis-a-vis de conacul Ionescu (1919), conacul Elena Duți (1939) și casa Toader Roșca (1936).
Comuna Bărcănești, Ialomița () [Corola-website/Science/301231_a_302560]
-
află în satul Bărcănești biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1876-1881), casa Marius Ionescu din cartierul Speteni (1909), casa cu prăvălie pe colț din centru (1910), conacul Iancu Ionescu (1914), casa Alexandru Manolescu (1924), casa Alexandru Ionescu aflată vis-a-vis de conacul Ionescu (1919), conacul Elena Duți (1939) și casa Toader Roșca (1936).
Comuna Bărcănești, Ialomița () [Corola-website/Science/301231_a_302560]
-
Bărcănești biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1876-1881), casa Marius Ionescu din cartierul Speteni (1909), casa cu prăvălie pe colț din centru (1910), conacul Iancu Ionescu (1914), casa Alexandru Manolescu (1924), casa Alexandru Ionescu aflată vis-a-vis de conacul Ionescu (1919), conacul Elena Duți (1939) și casa Toader Roșca (1936).
Comuna Bărcănești, Ialomița () [Corola-website/Science/301231_a_302560]
-
desființată, iar satul ei transferat comunei Reviga. Două obiective din comuna Reviga sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local, ambele aflându-se în satul Reviga și fiind clasificate ca monumente de arhitectură un conac datând din 1932 și aflat pe strada Alexandru Ioan Cuza nr. 172, și casa Petru Tudoreci, datând din 1906.
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat lângă școală și care conține urmele unei așezări din perioada Latène, iar celălalt este clasificat ca monument de arhitectură este vorba despre ruinele conacului Catargiu, aflat în aceeași zonă ca și biserica menționată mai sus.
Maia, Ialomița () [Corola-website/Science/301243_a_302572]
-
geografului Simion Mehedinți. Aceștia aveau o casă boiereasca (pe locul căreia s-a construit fermă zootehnica după colectivizare), unde locuiau vară pentru a supraveghea muncile agricole. Satul Bălțeni a fost drum de trecere și pentru Costache Negruzzi spre moșia și conacul de la Hermeziu, atunci când își petrecea vacanțele împreună cu figuri remarcabile de la Junimea sau cand organiza celebrele partide de vânătoare și pescuit. Din 1962, școala Bălțeni s-a transformat în școala generală, cu clasele I-VIII. Spațiul era insuficient, fiind compus din
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
obligat prin contract să predea în bună stare acareturile de pe moșie, se învoiește cu Grigore Mavrocordat pentru ca acesta să se ocupe de repararea lor, predându-le proprietarului. În iarna anului 1852/1853, domnitorul Grigore Alexandru Ghica (1849-1856) a locuit la Conacul Mavrocordat din satul Hărpășești. Fiind bolnav și deznădăjduit din pricina opoziției organizate de marea boierime, el s-a retras acolo pentru a se odihni și a-și îngriji sănătatea. A rămas acolo vreo cinci săptămâni cu familia, primind aici pe miniștrii
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea față de satele vecine, la 15 august 1855 fiind citat în lista târgurilor și târgușoarelor mai însemnate din Ținutul Iași alături de Iași, Târgu Frumos, Poieni, Goești, ca târgușor în Ocolul Cârligătura. Fostul conac de la Hărpășești în care au fost adăpostiți și găzduiți miniștri și chiar consuli străini, din care în prezent a rămas doar turnul, a fost probabil construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dacă la 1845 era nevoie
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
din ea rămânând doar o pivniță lângă care a fost construit magazinul sătesc. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hărpășești a fost zidită de boierul George Mavrocordat (1802-1858) în anul 1833, în partea de vest a satului, în apropierea conacului boieresc. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. După câteva reparații sumare în anii 1888 și 1909, în anul 1937 i s-a făcut o reparație la acoperiș, turn și soclul exterior și s-a turnat
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
lV deoarece este un sat mic cu aproximativ 100 case, iar restul copiilor care depășesc clasele l-lV sunt nevoiți să facă naveta până la Erbiceni (la 4 km) sau Belcești (la aproximativ 8 km). În acest sat este și un conac boieresc care până în toamna anul 2006 a aparținut Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Podu Iloaiei. Acesta a fost locuit de familiile Coteanu și Pirau, iar în momentul de față conacul și livada aferentă se află în paragină. În apropiere de
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
la aproximativ 8 km). În acest sat este și un conac boieresc care până în toamna anul 2006 a aparținut Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Podu Iloaiei. Acesta a fost locuit de familiile Coteanu și Pirau, iar în momentul de față conacul și livada aferentă se află în paragină. În apropiere de sat în zona Pădurii Chicerea este o zonă des frecventată de cei care practică parapantismul. Tot aici oameni din diferitele zone din apropiere se adună în sfârșiturile de săptămână ("weekend
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
de aceeași școală. Siturile cuprind urme așezări începând cu eneoliticul final și sfârșind cu perioada medievală. Celelalte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1784) din Griești; (secolul al XVIII-lea) din Vălenii; (1813) din satul Jigoreni; și ansamblul conacului Petre P. Carp din Țibănești, ansamblu alcătuit din conacul propriu-zis (secolul al XIX-lea), biserica „Adormirea Tuturor Sfinților” (1819) și mausoleul familiei Carp (monument din 1819 clasificat ca monument memorial sau funerar). În anul 2014, comuna Țibănești era cea mai
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
eneoliticul final și sfârșind cu perioada medievală. Celelalte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1784) din Griești; (secolul al XVIII-lea) din Vălenii; (1813) din satul Jigoreni; și ansamblul conacului Petre P. Carp din Țibănești, ansamblu alcătuit din conacul propriu-zis (secolul al XIX-lea), biserica „Adormirea Tuturor Sfinților” (1819) și mausoleul familiei Carp (monument din 1819 clasificat ca monument memorial sau funerar). În anul 2014, comuna Țibănești era cea mai săracă din județul Iași.
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]