8,042 matches
-
abordare este generată și de suportul teoretic al metodei calitative În studiul imaginilor. Teoriile critice ale comunicării - marxismul târziu al Școlii de la Frankfurt, criticismul cultural britanic, tradiția foucaultiană sau feminismul - au construit cadrul teoretic care a permis elaborarea unei structuri conceptuale complexe, cu mare deschidere culturală. Aceste teorii au descris cadrul În care ar trebui să se manifeste metodologiile analitice calitative: cercetarea contextului, cercetarea expresiei și cercetarea conținutului, care integrează toate cele trei paliere centrale ale rolului vizualității: ideologic, material și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apa, pământul) din Antichitate reconsiderate cu mijloacele de lectură ale teoreticianului literar; ceea ce face Gilbert Durand este o analiză sistemică ce derivă din tipul de analiză jungiană; Întreaga școală europeană rămâne legată de filosofia imaginarului, prezentându-se ca un discurs conceptual și oarecum abstract. Cu aceasta ajung În sfârșit și la subiectul textului nostru: metodele calitative pe care le prezintă Doru Pop În cultura americană sunt prea puțin obsedate de fundamentele transcendente, metafizice sau antropologice ale imaginației și sunt mult mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care este, aș zice, cel mai greu, cel mai filosofic, cel mai abstract dintre toate textele pe care le-am avut până aici. Poate este o impresie personală, poate este o impresie exagerată, dar e un text În care partea conceptuală, partea filosofică trage ca un bolovan foarte greu hârtia obligându-ne să citim, eu cel puțin așa am pățit, cu mare Încetineală, cu efort intelectual... (Sigur, forțele-mi sunt slabe și atunci... unde nu sunt forțe...). Am stat azi-dimineață cam
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fiind un soi de teorie speculativă care ar permite o trăire reflexivizată și conștientă a ceea ce ni se Întâmplă. În sensul acesta ar fi preliminarii speculative la o trăire. Ruxandra Cesereanu: Mi se pare un text binevenit ca propunere argumentativă, conceptuală și ideatică, pentru că aduce un aer nou. Mi se pare că postmodernitatea propusă de tine, Cornel, există la nivel concret măcar prin felul În care este construit textul, pentru că ai apelat la anumite comentarii, Între paranteze și la subsol, care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acces pe diverse căi, care Într-un fel ne e comună, dacă nu cumva În eidos-urile fenomenologiei... Horea Poenar: Da - sau ceea ce Corin numea „viață”. Nicolae Turcan: Însă este greu să vorbești despre „viață” Într-un text atât de dens conceptual, atât de anarhic... Cornel Vâlcu: Când vezi urma În iarbă este o naivitate de nedescris să crezi că poți deduce calul din această urmă. Între „calul Însuși”, metaforă pentru autorul Nichita Stănescu care a lăsat textul, și urma lui stă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conotațiile lui ideologice - trimiterea la reeducarea stalinistă de tipul Încercat la Pitești -, ci, În primul rând, pentru că substantivizează, ca atâtea alte vocabule de aceeași sorginte (postmodernism, postistorie, trans-, meta-, para-, cvasi-cutare fenomen), o relație cu un obiect anume, desemnând dependența conceptuală de acel obiect și incapacitatea de a găsi un concept propriu. În cazul contra-reeducării opțiunea mi se pare cu atât mai nefericită cu cât deja reeducarea a adăugat un prefix noțiunii de bază („re”-ul care trimite la reluarea da
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
repetitiv, Într-un singur concept din familia „educării”. În primul rând sună „șchiop”, năucitor, mută interesul de pe conținut pe semnificant, iar În al doilea rând, aș mai atrage atenția că, de regulă, termenii compuși cu prefixul „contra” nu capătă realitate conceptuală decât atunci când desemnează altceva decât derularea Înapoi a procesului desemnat prin termenul de bază, adică atunci când realitatea pe care o denumesc este de sine stătătoare, nu doar o definiție negativă. Exemplul care-mi vine acum În minte este perechea „contra-transfer
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
denumesc este de sine stătătoare, nu doar o definiție negativă. Exemplul care-mi vine acum În minte este perechea „contra-transfer” - „transfer”, o pereche poate nu complet străină de ceea ce se Întâmplă și Între educator și reeducat, cine știe, un cuplu conceptual care, pe de altă parte, ilustrează foarte bine felul În care funcționează logic acest „contra”. „Contra-transferul” nu Înseamnă, În psihanaliză, derularea Înapoi a „transferului”, ci punerea psihanalistului În poziția celui care suferă reacția de transfer. În contextul acesta, mă Întreb
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
alternativă retorică la centru, prin narațiuni marginale, și, pe de altă parte, oglindirea unicității centrale În narațiunile minoritare pulverizate. Prin analogie, ar putea fi acceptat, astfel, și termenul contra-educare, fiindcă dispune de un impact generalizator, integrativ: are consistența unei umbrele conceptuale definitorii. În rest, mă Îndoiesc. „De-programare a creierului” este ofensator, fiindcă sugerează faptul că toți avem creierul programat - or, eu mă opun deschis acestei supoziții. Nu l-am avut niciodată! Dau un exemplu empiric. În ’90, din Întâmplare, am
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
I, alta a partidelor istorice de atunci. Te Întreb, În general, care este criteriul prin care se poate valida o versiune, o variantă a memoriei ori o alta? Cum stabilești punctele lor comune, cum stabilești diferențele din punct de vedere conceptual, dacă ai niște instrumente de lucru? Ovidiu Pecican: Da, sigur, e legitimă Întrebarea și extrem de interesantă. Vorbesc despre versiuni ale trecutului, În sensul În care nu există o singură versiune legitimă. Faptele despre care vorbim sunt unice, dar versiunile narative
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ovidiu Pecican: Cam grăbiți o spun profesorii de română! Sanda Cordoș: Între punerea În intrigă, adică narațiunea, și ficțiune sunt mulți pași de făcut. Ovidiu Mircean: Dar, Sanda, până la urmă discuția mi se pare mult mai complicată pe aceste distincții conceptuale; mi se pare că până la urmă, la bază, discutăm conceptul de adevăr și de acces la adevăr. Acum, În toată această perioadă deconstructivistă În care identitatea Însăși se constituie ca o ficțiune autobiografică, mi se pare inadecvat a vorbi despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru cei care au reușit să publice oficial, chiar dacă romanele și textele lor conțineau subversivitate și la adresa regimului ceaușist (prin aluzii cu efect de catharsis social), cred că termenul potrivit ar fi supraviețuire și nu rezistență. Foarte bun la nivel conceptual mi s-a părut un termen al lui Mircea Iorgulescu, cultură tolerată, pentru că tocmai datorită acestei culturi (În cultura tolerată intrând romanul „obsedantului deceniu”) nu a existat În România samizdat. Nu este vorba despre manuscrisele de sertar, ci de acea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
privire Înainte, Înspre un viitor posibil, Înspre Împiedicarea lui, altfel, Într-o relevanță Înapoi, textul Își ratează miza, de fapt nu are vreuna. El trebuie să spună că există soluții și o modalitate existențială și interioară de supraviețuire prin rezistență. Conceptual și vizionar, el ar trebui să tindă spre o asemenea arhitectură, spre o asemenea ambiție, și atunci relevanța lui rămâne. Sanda Cordoș: Există niște rădăcini personale ale cercetării. Întâmplarea a făcut să le discutăm În această seară, să discut unele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale cercetării. Întâmplarea a făcut să le discutăm În această seară, să discut unele dintre ele superficial aici. Aceste rădăcini personale, unele de mare adâncime, se găsesc Însă și În subterana (niciodată văzută) a textului celui mai teoretic și mai conceptual care nu va spune niciodată „eu”. Corin Braga: Aș atrage atenția că, atunci când lăudam textul Sandei pentru obiectivitate și detașare, nu mă gândeam la o anumită sterilitate afectivă, ci la atitudinea cercetătorului În raport cu o temă care, Întâmplător, i-a marcat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la atitudinea cercetătorului În raport cu o temă care, Întâmplător, i-a marcat și propria biografie. Ce se Întâmplă când ai asemenea obiecte de meditație? Poți fie să faci rememorări de genul memoriilor de Închisoare, al jurnalelor din perioada comunistă, fără aparat conceptual, fără reflecție teoretică, fie să concepi un discurs teoretic, de istoria mentalităților și a ideilor. Cel mai rău lucru care se poate Întâmpla este să combini discursurile, să faci biografie atunci când Îți propui să investighezi analitic. Rezultatul riscă să nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vacuum de proprietate”2. Între aceste două limite, proprietatea individuală la români nu a fost nicicând descrisă ca fiind tipică unei „clase de mijloc”, ceea ce comportă cel puțin două consecințe: prima asupra polarizării sociale, a doua asupra comportamentului individual și conceptual de muncă, adică valorizarea simbolică a muncii. Imaginarul românesc modern este bogat În dovezi că nu evaluează munca drept mijloc de promovare socială și nici de acumulare legală. După cum vom vedea, o anume Încredere În fatalism, șansă ori noroc și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modernizare și prin conștiința critică a modernității. După 1990, spre exemplu, În ce constă acest decalaj? Suntem mai moderni sau mai puțin moderni decât credem? Nu știu. Vreau doar să spun că utilizând În practică, În analiza concretă, această distincție conceptuală ar putea ieși lucruri foarte interesante. Apoi, interesant este raportul pe care Îl urmărești Între credința religioasă și proprietatea economică. Mă Întrebam Însă dacă locul eticii ar fi alături de proprietatea modernă ca formă de afirmare a unei etici individuale (aceștia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
celui critic, viziunea satirică și mijloacele clasice ale comicului satiric apropiindu-l mai mult de Boccaccio și Rabelais decât de Slavici și Caragiale. Tot prin asocieri comparatiste este definit și ludicul ca trăsătură diferențială a prozei humuleșteanului. De la alte premise conceptuale pornește volumul despre Mihai Eminescu, biografie stilizată cu argumente analitice legate de viață și creație. Frecvența precumpănitoare a postumelor este evidentă, antumele ilustrând doar evoluția personalității răsfrânte în operă. Expunerea, abundând în fapte și idei, surprinde devenirea intelectuală, exemplul etic
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
imediate sau rapide ale unor decizii - oarecum similar, din acest punct de vedere, cu activitatea în politica externă și în diplomație. Foarte rar instituțiile unui stat dispun de timpul și resursele necesare pentru a se distanța, din punct de vedere conceptual, de „agenda zilei” - cea care influențează în mod curent deciziile politice în stat - pentru a putea să dezvolte și să susțină prognoze pe termen lung. Analiza predictivă sau strategică nu este, desigur, apanajul unei organizații de informații/intelligence sau a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și acțiunile altei părți reprezintă o componentă vitală a acestui proces. Și mai dificil este procesul de anticipare („estimare”, în jargonul serviciilor secrete americane) a capacităților viitoare, intențiilor și acțiunilor unui guvern străin sau ale unei organizații politice. În plan conceptual, acțiunea secretă/sub acoperire diferă de alte componente ale domeniului în sensul că, în timp ce altele se concentrează asupra căutării și protejării informațiilor, acțiunile sub acoperire urmăresc să influențeze în mod direct evenimentele politice. În ceea ce privește intensitatea, acțiunea sub acoperire poate varia
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
militare obișnuite, soluții ce derivă din resursele pe care le dețin. Pe scurt, „strategii au nevoie de informații referitoare la diversitatea tipologiilor militare - informații care să dezvăluie metodele de operare ale inamicului, conflictele interne și modul cum acționează, precum și aspectele conceptuale divergente”35. Un exemplu în acest sens este oferit de către francezi referitor la planurile de luptă germane de la începutul Primului Război Mondial. Strategia germană (Planul Schlieffen) era de a evita un atac direct împotriva Franței, prin efectuarea unor operațiuni militare în Belgia
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de Irakul lui Saddam Hussein, dar și - în desfășurare încă - evoluțiile din dosarele nucleare nord-coreean și iranian. Din acest punct de vedere, s-ar putea aprecia că Războiul tăcut este doar un mic aperitiv... În schimb, diferențele fundamentale de acquis conceptual/teoretic dintre democrațiile vechi, în special cele anglo-saxone, unde încă din anii ’70 a existat o anumită transparență în relația servicii de informații - decidenți - public (academic sau larg), și restul statelor, în special tinerele democrații, unde abordarea problemei informațiilor de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Poezia, fie ea în română (Punte întru text, 1985) sau în franceză (Sonnets, 1991, Sous le trésor, 1997, Au Bord du temps, 1999, Racines écloses, 2002), se caracterizează deopotrivă prin puritate formală - sonetul este cultivat cu rafinament - și prin profunzime conceptuală sublimată în imagine verbală, demonstrând cum „transpunerea teoriei în carnea versurilor, în substanța figurilor de stil, poate asigura acesteia o durată la care tratatul de semiologie nici nu poate visa” (Mihai Zamfir). Dar semiologul nu se oprește la experiența liricii
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
cuprindă societățile atât de diferite ale Europei Occidentale împreună cu cele ale Europei Centrale și de Est, cu Turcia, lumea mediteraneană și, în același timp, să nu fie esențial diferită de Statele Unite, lumea occidentală a trebuit să facă față unui efort conceptual, unui proiect de viitor și unei istorii. Rezultatul a fost o anumită imagine despre sine a lumii occidentale, foarte apropiată de o ideologie dominantă, desfășurată pe un sistem de trei axe principale - apărarea Occidentului, capitalismul economic și democrația politică - ce
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nelegale, fie imorale, formele concrete ale acestora mergând de la escrocheria nemijlocită, de tipul celei utilizate în jocurile piramidale, până la formele mai sofisticate ale „ingineriilor financiare”, clientelismului politic și corupției, dusă la stadiul de state-capture, cum este el definit în sistemele conceptuale ale cercetărilor științifice, sau de „sistem ticăloșit”, cum l-a definit Traian Băsescu în campania sa electorală pentru funcția de președinte al României, campanie cu care a câștigat alegerile. Conținutul, semnificația și implicațiile acestei concepții cotidiene au fost mai ușor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]