6,024 matches
-
Durata totală a știrilor violente 711 458,5 Ponderea știrilor violente 48,19% 38,09% 53,88% 38,01% Din 20,75 de știri difuzate în medie de PRO TV după ora 23, 10 au fost violente, ceea ce ne permite să concluzionăm că, pentru știrile de noapte, violența are o pondere de peste 48%, care apropie acest buletin de știri, ca structură, de știrile de la ora 19. Ne amintim că și la Antena 1 s-a înregistrat aceeași situație, de asemănare între cele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
monitorizat canalul ANTENA 1, buletinul de știri de după amiază a fost difuzat de la ora 17,00, în același interval cu „Știrile de la ora 5” ale canalului PROTV. Ponderea știrilor violente = număr știri violente / număr total știri X 100. André Glucksmann concluziona, într-o trecere în revistă a tuturor studiilor pe această temă, că: 1. nu se poate vorbi despre efecte directe; 2. nu se poate vorbi despre efecte autonome; 3. efectul violenței televizate asupra copilor poate fi invers (în sensul catharsisului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care afectează relația dintre perioada de stat la soare și nivelul de bronz al pielii. Uneori, variabilele moderatoare pot chiar bloca relația cauzală dintre X și Y. Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut la soare nu influențează nivelul de bronzare a unei persoane. Datele culese ar indica acest lucru dacă toți subiecții testați au fost îmbrăcați în echipamente de protecție. Acestea joacă rolul unei variabile moderatoare a relației dintre
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Y Dacă am fi restrâns axa Y între 45 și 65 de procente, am fi avut impresia unor diferențe mai clare între rezultatele obținute de cele trei grupe experimentale, iar în lipsa unor teste de semnificație a diferențelor, am fi putut concluziona că există o evoluție diferită a subiecților în funcție de tipul de intervenție asupra lor. Figura 2.7. Diferența mediilor vizând stilul de evaluare a informațiilor bazat pe simțire (Jung) O situație similară poate fi regăsită în studiul întreprins de Juravle (2002
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
concluzii eronate Puterea statistică poate fi înțeleasă mai bine apelând la următoarea analogie: imaginați-vă puterea statistică drept o capacitate de a detecta vizual fenomene. Dacă puterea statistică este mică, va fi dificil să observăm fenomenele de interes și vom concluziona, poate, că fenomenele respective nu există. Acest lucru s-ar întâmpla datorită capacității noastre reduse de detectare vizuală a fenomenului în cauză. În schimb, dacă vom reuși să ne îmbunătățim aparatele de observare a fenomenului, adică vom crește puterea statistică
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizației în timp ce un salariu mare și perspectiva de a fi invitat la un interviu în interiorul organizației sporește atractivitatea acesteia. Gilliland (1993) și Schmitt și Gilliland (1992) s-au concentrat asupra rolului jucat de percepția corectitudinii în atitudinea candidaților și au concluzionat că sentimentele de injustiție antrenează atitudini negative față de procesul de selecție. Ployhart și Ryan (1998) au realizat o simulare în condiții de laborator pentru a investiga percepția corectitudinii. Datele colectate arată că rezultatul pozitiv al selecției (respectiv, acceptarea pe post
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
țină cont de câteva elemente pentru a fi un succes. Klein și Snell (1994) propun o abordare situațională a interviului de evaluare și studiind interacțiunile care au loc în această etapă a evaluării performanțelor pe 55 de diade evaluator-evaluat au concluzionat că: 1). criticismul are efecte pozitive doar dacă persoana evaluată are o relație bună cu cel ce evaluează și 2). stabilirea scopurilor are un impact mai mare asupra sub-performerilor care au relații proaste cu superiorii lor. Astfel, putem considera că
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de validare au fost că versiunea poloneză a avut succes. Pentru al doilea scop au fost intervievați 200 de manageri de nivel mediu din 32 de agenții într-o zi, într-un singur loc, cu chestionare SYMLOG standard. S-a concluzionat că SYMLOG este un instrument folositor nevoilor dezvoltării organizaționale, mai ales în cazul corporațiilor multinaționale. 2001 Stage of concerns: Un model alternativ al rezistenței la schimbare Bareil, C. Savoie, A. Autorii au intenționat să adapteze și să generalizeze modelul Stage
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
et al., 2003). Reglarea intrinsecă se referă la adoptarea unui comportament declanșat și dirijat de plăcerea și satisfacția care derivă direct din participarea la o activitate fizică (Standage et al., 2003). Motivația intrinsecă este marcată de sentimente de bucurie interioară. Concluzionând, trebuie spus că un comportament controlat puternic extrinsec este asociat cu slabe beneficii din punct de vedere al sănătății mentale, în timp ce un comportament puternic autodeterminat este asociat cu beneficii majore ale practicantului în ceea ce privește sănătatea mentală a acestuia (Wilson, Mack, & Grattan
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
o parte dintre participanți nu au răspuns conform comportamentului real atunci când au completat întrebările subscalei de orientări spre sine (comparație socială). Această presupunere a noastră este susținută de abaterea standard destul de mare (4.96) obținută la subscala orientării spre sine. Concluzionând, avem convingerea că acest studiu poate susține înțelegerea mai bună a activității în antrenamentul cu greutăți în fitnessul pentru toți.
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
a deprinderilor motrice. Concluzii În urma scurtei noastre incursiuni în problematica cercetării pedagogice cu extensie la problematica cercetării activității motrice umane și a relațiilor complexe stabilite între activitatea de cercetare a profesorului sau a antrenorului și activitatea practică a acestuia, putem concluziona că nu se poate vorbi despre progres, generat de cercetarea științifică a activității motrice umane, dacă rezultatul acesteia nu va depăși cadrul cunoașterii existente, generând, astfel, plusvaloare cercetării domeniului în discuție. Cerința imperativă de anticipare a exigențelor societății de mâine
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
pe nesimțite, aptitudinile interlocutorilor (de exemplu, unii vor excela prin formularea a tot felul de opinii și de idei; alții, prin evaluarea critică a argumentelor altora; iar alții prin abilitatea de a concilia diferite puncte de vedere sau de a concluziona). Μ Se spune că un om moral este moral În toate. Putem, Într-adevăr, să fim morali numai În familie, numai la locul de muncă sau numai În raport cu noi Înșine? Μ Ce este urâtul? Iată unul dintre aspectele lui comune
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai important, «cu care nu de puține ori avem o relație de intimitate»”. Registrul de exortație sau de intervenție pe care, prin forța lucrurilor, cartea de care m-am ocupat l-a impus relatării mele critice mă face acum să concluzionez inevitabil printr-un îndemn adresat cititorului de a nu rata aceste pagini ale lui Pannella, singurele de până acum din Italia ce definesc din interior o perioadă a contestării, trasându-i o posibilă continuitate. Tempo, 4 noiembrie 1973 Experiențe ale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că viteza nu influențează negativ celelalte calități. Aptitudinile condiționale sunt legate preponderent de dezvoltarea fizică fiind direct dependente de condiția fizică, având la bază eficiența metabolică a musculaturii și a unor aparate și sisteme. Având în vedere cele expuse, putem concluziona că vârsta de 11-12 ani este favorabilă pentru lucrul care vizează toate formele ei. Cu cât natura efortului depus în sportul respectiv reclamă prezența unui număr mai mare de combinări între cele mai multe calități motrice, cu atât metoda dezvoltării lor devine
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
și în ceea ce privește calitatea execuției artistice. Rezultatele obținute ne permit să tragem concluzia că exercițiile utilizate în cadrul exeperimentului au fost eficiente, cu atât mai mult cu cât pentru un sport ca GR, vorbim de o perioadă relativ scurtă de timp. Putem concluziona că abordarea dezvoltării capacităților coordinative în GR să se realizeze încă de la o vârstă fragedă utilizând o diversitate de mijloace “complementare” Gimnasticii Ritmice.
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII ÎN GIMNATICA RITMICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anca Sabău, Alina Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_820]
-
să o Înlăturăm [...]. Legenda românilor din America este aceasta: că ei sînt foarte numeroși. Ni se dau cifre fantastice, uimitoare. Atunci cînd cauți mai de aproape, vezi că ele nu există și nici n-au existat vreodată”. „Românii din America, concluziona el, Însemnează altceva, și În ce privește numărul lor, și În ce privește proveniența lor, felul lor de viață, viața lor culturală, aspirațiile lor și posibilitățile lor de viitor”. Așa cum se recunoaște Întotdeauna, orice afirmație despre America ori Canada trebuie Însoțită, numaidecît, de o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
factori. Americanizarea Îi remodelează, dar zestrea cu care a venit fiecare nu poate fi abandonată și nici nu ar fi În folosul cuiva. Explicînd acest metamorfism, care rămîne În ultimă instanță un supliciu individual, un specialist al istoriei românilor americani concluziona că, la fel ca alte grupuri etnice, „conștient sau inconștient, ei au transplantat și adaptat la realitatea noii lor țări modelul existențial pe care Îl cunoșteau și pe care au voit dinadins să Îl prezerveze. Nu Întîmplător, În ultimă analiză
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că, „după cele mai cunoscute estimări, În Statele Unite ale Americii pînă În 1917-1918 se aflau circa 180.000-200.000 de români, emigrați În majoritate din Transilvania”. Într-un context diferit, discutînd chiar problema emigrării transilvănene În Lumea Nouă, același autor concluziona că „numărul emigranților români proveniți din aceste părți ajunge pînă În 1918 la o cifră de peste 200.000”. Un alt istoric, mai prudent, considera că „nu știm cu exactitate cîți români au venit În America la Începutul veacului al XX
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
the 1970s, and the end of unlimited immigration, a recent estimate of some 85,000 ethnic Romanians in the United States and Canada, i.e., those themselves or with parents born abroad, might be fairly valid as of 1978”. Radu Toma concluziona, În 1979, că „it is presently estimated at about 200-230,000 people. This means that one out of every thousand Americans is of Romanian stock”. Așa cum am mai afirmat, interstițiul 1945-1989 a fost, pentru emigrația română, unul de ruptură, artificial
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din urmă, cui folosește această campanie? Ceea ce face autorul este un studiu de politologie și psihologie politică. Reușind să descurce și să explice „firele” unei campanii extremiste agresive (campanie pusă În scenă de nume extrem de cunoscute din politica românească), Shafir concluzionează: „Figura lui Antonescu servește atît ca model de legitimare, cît și ca schiță de proiect pentru viitor. E vorba de un viitor În care nu ideile comuniste sînt cele relevante, ci puterea bazată pe etnocentrism combinat cu o doză de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
agenți; racolarea de informatori În interiorul structurilor ecleziale. Sintetizînd, se poate afirma că scopul autorilor a fost acela de a arăta că BOR a fost supusă constant abuzurilor de către comuniști. Ca victimă, ea Își legitimează astfel forța și verticalitatea morală. Autorii concluzionează că BOR, fiind un adversar redutabil, un pol al rezistenței, a fost reprezentată cu fidelitate În documentele torționarilor săi. Autonomă sau nu față de Stat, Biserica a intrat fără să vrea În rețeaua palierelor de interacțiune a societății comuniste. Ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
metode autoritare și de control centralizat. Astfel, Lenin scria despre necesitatea ca partidul „să distribuie cele o mie și una de funcții mărunte ale activității organizaționale”, deplângea „deficiențele tehnice” și Îndemna la unificarea „tuturor acestor fracțiuni Într-un singur tot”, concluzionând că „specializarea presupune În mod necesar centralizare, iar aceasta, la rândul său, atrage după sine specializarea”. Faptul că Lenin alege un subiect - promovarea revoluției - care este inseparabil de furia populară, violență și stabilirea unor noi finalități politice și Îl transformă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un fapt Împlinit. După cum spunea În mod concis Hannah Arendt: „bolșevicii au găsit puterea pe jos, În stradă, și au luat-o”. E. H. Carr, care a scris unul dintre primele și dintre cele mai complete studii despre perioada revoluționară, concluziona că „rolul jucat de Lenin și de bolșevici În răsturnarea țarului a fost neglijabil” și că, Într-adevăr „bolșevismul a preluat un tron rămas neocupat”. Iar Lenin nu fusese comandantul profetic care să poată vedea clar situația strategică. În ianuarie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
terenurilor (bazat pe cultura În trei asolamente) ce domina Încă În mare parte a țării. În acest caz, ideea de proprietate comună Împiedica dezvoltarea deplină a capitalismului, care era, la rândul său, o condiție a desfășurării revoluției. „Tehnica agricolă modernă”, concluziona el, „cere să fie transformate toate metodele economice Învechite, conservatoare, ineficiente și sărăcăcioase de distribuire a terenurilor țăranilor. Sistemul de rotație a trei tipuri de culturi, uneltele primitive, sărăcia tradițională a țăranilor, metodele obișnuite de creștere a animalelor și totala
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
două fațete ale Iluminismului - una susținând suveranitatea individului și a intereselor sale, cea de-a doua aducând un elogiu autorității raționale a experților -, cea din urmă era relevantă pentru conducătorii care voiau ca statele lor „Înapoiate” să recupereze diferența. Iluminismul, concluzionează Gellner, a ajuns În Europa Centrală ca o „forță mai degrabă centralizatoare decât eliberatoare”. Așadar, se pot găsi ecouri istorice puternice ale modernismului extrem leninist În ceea ce Richard Stites numea „utopismul administrativ” al țarilor ruși și al sfetnicilor acestora din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]