1,925 matches
-
de la întrebarea nr. 2). Austria Răspuns A. P.: În Austria recunoaștem principiul separării dintre Biserică și Stat. Însă în Austria cunoaștem și punem în practică și principiul cooperării dintre Biserică și Stat, principiu care nu doar s-a concretizat juridic-constituțional în concordat, ci care s-a dezvoltat în viața reală în mod semnificativ și prolific. Italia Răspuns C. P.: Italia este un stat laic, iar lucrul acesta face ca să nu fie prevăzută o persoană instituționalizată în ceea ce privește educarea credinței. În școli există un
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
răspunsuri decât ca inițiative proprii. În ceea ce privește atitudinea lor față de Biserică, trebuie menționat faptul că principalii conducători ai partidului erau de confesiuni diferite: Maniu aparținea cultului greco-catolic, iar Mihalache era ortodox. De asemenea, în 1929, sub guvernul național țărănesc, se ratifică Concordatul cu Roma semnat în 1927. Totodată, PNȚ-ul s-a angajat într-o politică de descentralizare, profitând de legitimitatea unui succes bazat pe întrebuințarea unui adevărat vot universal. Aceste tendințe democratice îl apropia de creștin-democrația occidentală contemporană. Guvernarea liberală dintre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
al creștin-democraților pentru a determina Adunarea Constituantă să voteze, în 1947, introducerea acordurilor de la Latran semnate în 1929 de Sfîntul Scaun și regimul lui Mussolini pentru constituirea Republicii. Principiul conform căruia relațiile dintre Biserică și Stat trebuiau stabilite de un concordat a fost astfel constituționalizat 3. Un alt exemplu este oferit de susținerea concepției catolice asupra căsătoriei și de combaterea divorțului de către DCI între 1971-1974, partidul divizîndu-se din acest motiv, minoritatea de stînga luînd o poziție opusă celei a Vaticanului și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1924, 14 decembrie 1925, 20 decembrie 1926). Speranța de a obține de la fascism realizarea unui Stat catolic exista. Contradicția privind natura sa profundă persista, dar această politică a condus în 1929 la Acordurile de la Lateran care au adus țării un concordat și au reglat problema romană. PPI a dispărut sub loviturile fascismului, dar a fost minat și de propriile contradicții: mai întîi împărțirea partidului în trei curente principale: cel de stînga, condus de Miglioli, foarte mic ca număr de adepți, dar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un model de Stat creștin, a fost organizat de constituția din 1933. El era fondat pe un partid unic, Uniăo Nacional, care dorea să identifice unificarea tuturor catolicilor cu unificarea națiunii. Regimul îi asigura Bisericii o poziție privilegiată, recunoscută prin concordatul din 1940. Salazar, fiind catolic practicant, dorea să protejeze familia, să subvenționeze acțiunea misionară și a putut să se sprijine pe ierarhie, în special pe arhiepiscopul Lisabonei, cardinalul Manuel Gonçalves Cerjeira 25. Acesta din urmă a reușit să păstreze autonomia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
nivel mondial a dreptului de alegere a episcopilor implică acceptarea responsabilității care depășește orice forță corespondentă de sancționare. Un astfel de drept, fără a avea sancțiuni echivalente, nu are o putere de durată. Națiunile încep să se plîngă, iar umilirea concordatelor este apoi impusă asupra maicii credincioșilor prin nemulțumirea copiilor cu care ea este forțată să încheie înțelegeri 178; rezultatul final este oribila plagă care afectează trupul Bisericii, atunci cînd alegerile de tip vechi au fost abandonate, iar alegerea Episcopilor a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mană din Cer de către Franța care le provocase, iar în 1438 au trecut la bine cunoscuta sancțiune pragmatică. Germania a imitat exemplul acesta mai ales după 1439; și apoi, suveranii Pontifi au cedat din ce în ce mai mult și au apărut discordiile cu concordatele lui Eugeniu al IV-lea și Nicolae al V-lea din anii 1446 și 1448238. Abuzul era de data aceasta de partea Bisericii; trebuie să mărturisim că suveranii Pontifi înșiși au acceptat cu naivitate. Și astfel, afacerea rezervărilor s-a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
cedată principilor seculari 240, prin care s-a ruinat libertatea alegerilor, care presupusese eforturi atît de mari, mari pericole, munci considerabile din partea unui Grigore al VII-lea și timp de veacuri și din partea neîn-vinșilor săi urmași. Să adăugăm că în Concordatul de la Bologna din 1516, pentru păstrarea unor avantaje eco-nomice, Roma a cedat o parte din această prețioasă libertate? Nu vom spune asta niciodată; nici nu ne va scăpa de pe buze un cuvînt de blestem împotriva unui act pe care l-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
înțelepciune este suficient pentru a fi Episcop; calificările unui om excepțional nu sînt îndeajuns pentru această slujbă numită "povara îngerilor." Dat fiind că nimeni nu este vrednic să fie Episcop, est necesar să alegem cea mai bună persoană disponibilă 251. Concordatul care stabilea numirile regale a substituit forțat vechile cerințe prin următoarele: numirea trebuie să se facă în persoana "unui om serios, care a absolvit teologia sau dreptul și care să fi împlinit cel puțin douăzeci și șapte de ani"252
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu va avea decît Episcopi de această natură, schisma, care poate apărea oricînd, va fi deja un fapt consumat, fără putință de a fi remediat sau împiedicat de ceva. Dacă Biserica schismatică a Franței s-ar fi manifestat cu ocazia Concordatului dintre Napoleon și Pius al VII-lea, numai o parte restrînsă a Bisericii acelei națiuni, datorată fericitei incongruențe a acelui unic Cler, care dintr-un orgoliu național a pus bazele sistemului schismatic din Europa, despre care vorbesc, și dintr-un
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și-a pierdut gustul, cum va mai putea să săreze? Nu mai e bună de nimic, decît să fie aruncată și călcată în picioare de oameni". (Mat. 5,13). Eu zic acestea pentru că este imposibil să ascunzi faptul că aceste concordate sînt tratate și că sînt numite astfel de către Papii înșiși: Nos attendentes concordata dicta vim PACTI inter partes habere etc. (Constit., 14 sept. 1544, apud Raynald) (Annales Ecclesiastici, XXI, an. 1554). Oricum, nici un tratat nu își mai menține puterea atunci
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
imoral, iar tratatele cu Biserica nu trebuie să fie înțelese ca avînd puterea să încalce deplinătatea puterilor pe care le are Biserica pentru binele creștinilor. Această putere este liberă și nu poate fi restrînsă de nimic. Nu condamn aici toate concordatele, dar deplîng necesitatea lor. Adevărul este că nici concordatele, nici convențiile umane nu pot servi ca derogare de la drepturile divine și imuabile ale Bisericii. Puterea legislativă pe care aceasta a primit-o de la Isus Cristos nu poate fi restrînsă în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
înțelese ca avînd puterea să încalce deplinătatea puterilor pe care le are Biserica pentru binele creștinilor. Această putere este liberă și nu poate fi restrînsă de nimic. Nu condamn aici toate concordatele, dar deplîng necesitatea lor. Adevărul este că nici concordatele, nici convențiile umane nu pot servi ca derogare de la drepturile divine și imuabile ale Bisericii. Puterea legislativă pe care aceasta a primit-o de la Isus Cristos nu poate fi restrînsă în nici un fel, nici integritatea autorității sale în îndeplinirea tuturor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
făcute de Henric al V-lea, le-a condamnat mai întîi printr-un solemn decret la Conciliul din Reims, care a reunit patru sute douăzeci de Părinți. 235 Ep. XIII. 236 Anul 1245. 237 Anul 1343. 238 Primul dintre aceste două concordate a fost încheiat la Frankfurt, iar cel de al doilea la Aschaffenburg, sub Frederic al III-lea. 239 Am făcut deja observația că, abținîndu-se Pontifii romani să intervină, dacă nu este necesar, în alegerile episcopale, puteau vorbi cu mai multă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
după construirea orașului Alexandria și numirea primului său Episcop, a declarat că nu are nici o intenție de a influența următoarele alegeri episcopale. Atît de delicat și nobil procedau în privința alegerilor Pontifii din acele vremuri! 240 În Anglia, cu puțin înaintea Concordatului dintre Leon al X-lea și Francisc I, fusese cedată Regelui numirea Episcopilor, printr-o suspendare pontificală. Or, s-ar putea să fie adevărat că succesorul lui Leon al X-lea, Adrian al VI-lea, i-a cedat lui Carol
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de bune maniere în această congregație a voastră ut eum quem meliorem et doctiorem et bonis moribus ornatiorem in ista Congregatione conversari noveritis, nobis eum non celare dignemini". (Inter formulas promotionum Episcopalium)." 252 Acestea sînt cuvintele care stau scrise în Concordat. 253 A se vedea nota 77 și următoarele Dacă un Episcop nu era cunoscut de către dioceză însemna că este ilegitim și un intrus. Sf. Iuliu I într-o scrisoare a sa adresată orientalilor (apud Athan. Ap. 2) lasă să se
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o problemă oarecum greșită. Ca să diminuăm pretextele criticii, nu putem să reducem exigențele susținerii preotului la minim? Eu cred că da. Câțiva ani în urmă s-a vorbit mult, mai ales în Franța, după suprimarea îndemnizațiilor de cult prin ruperea Concordatului (1904), despre viața comună a clerului. Și s-a vorbit chiar și în documentele pontificale despre aceasta. Mai mult decât atât, întâlnim o recomandare în favoarea ei chiar în Codul Dreptului Canonic (1917) (can. 134; vezi și Îndemnul adresat clerului de către
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cu Sfântul Scaun, motivele trebuind să vizeze în principal „uneltirile contra ordinii sociale și așa zisele activități dușmănoase”; persoanele care puteau fi implicate fiind ușor de găsit în acea perioadă. De altfel, încă din 17 iunie 1948 fusese denunțat, unilateral, Concordatul dintre Sfântul Scaun și România, urmat de expulzarea nunțiului apostolic Patrik O'Hara. Totul era pregătit și putea începe asaltul. Se înscenează un dosar de „Spionaj în favoarea Vaticanului” și încep arestările. Cum s-a produs reținerea pr. Dumitraș reiese din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dă localității Freiburg dreptul de târg. Actul de Înființare a putut fi reconstituit datorită Însemnărilor găsite la mânăstirea Tennenbach. Conrad atacă, În asediul său asupra orașului Schaffhausen, mânăstirea locului, pe care dorea s-o cucerească. 1122 Bertold III participă la Concordatul de la Worms, unde Împăratul Heinrich V și papa Calixt II renunță la conflictele legate de Învestitură. Bertold III moare la scurtă vreme după ce se căsătorește cu Sophie de Bayern, din neamul Welfilor, Într-o Încăierare În apropiere de Molsheim, În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
internațional și comunitar. Este doctor honoris causa și i s-a atribuit Premiul internațional "Nicolae Titulescu" pe anul 2007 și premiul de excelență și medalia de merit a Uniunii Juriștilor din România. 93 Revista Lumea, nr. 33/1983. 94 Prin Concordatul semnat în secret cu Vaticanul (10-V-1927), de către guvernarea lui Iuliu Maniu (și prin mașinațiunile carlisto-lupiste), se garantase Bisericii Romano-Catolice din România, în schimbul recunoașterii României Mari (inclusă într-o anexă, dar care nu s-a mai găsit), privilegii pe care aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nu se găsească femei care să vrea să-și facă o trambulină din aceste drepturi. Consideră problema înscrierii femeilor în partidele politice prematură înainte ca ele să obțină drepturile civile și pe cele politice în întregime. D-sa cere un concordat pentru a se putea pronunța asupra căii ce trebuie să urmeze femeia în împlinirea obligațiunilor ei politice pentru ca activitatea ei să fie rodnică în treburile țării. 15. D-l Profesor Anibal Teodorescu găsește că femeia nu poate fi utilă partidelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
activitate diplomatică pe lîngă Quirinal 203, datorată acordului italo-român, despre care voi reveni în relatarea celei de a doua șederi a mea la Roma, ca ministru, cît am fost secretar general, am cunoscut neliniștea Papei Pius al XI-lea cu privire la concordatul stabilit între Vatican și București, neliniște pe care mi-o mărturisea Nunțiul apostolic, monseniorul Dolci, ajuns mai tîrziu cardinal de Curie 204. Demnul prelat mi-a expus preocuparea Suveranului Pontif față de întîrzierea guvernului român de a prezenta concordatul spre ratificare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
-lea cu privire la concordatul stabilit între Vatican și București, neliniște pe care mi-o mărturisea Nunțiul apostolic, monseniorul Dolci, ajuns mai tîrziu cardinal de Curie 204. Demnul prelat mi-a expus preocuparea Suveranului Pontif față de întîrzierea guvernului român de a prezenta concordatul spre ratificare parlamentului. Arătîndu-mă uimit de acest demers, m-am simțit obligat să-l întreb pe monseniorul Dolci dacă, în timpul șederii sale în România n-a avut curiozitatea să citească textul constituției române. Ar fi putut constata în acest caz
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
n-a avut curiozitatea să citească textul constituției române. Ar fi putut constata în acest caz că numai acordurile comerciale și de navigație erau supuse aprobării celor două camere; nu exista nici un motiv pentru a face o excepție doar pentru concordat. De altfel, presupunînd că regele ar consimți o diminuare a prerogativelor regale, ce avantaj ar trage Sfîntul Scaun dintr-o dezbatere publică care ar provoca în mod automat cuvîntări ostile din partea episcopilor ortodocși, senatori de drept, cît și din alte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
La sfîrșitul audienței, Papa mi-a spus în italiană: "Am să vă arăt ceva". Îndreptîndu-se spre fundul biroului, deschise ușile unui scrin lucrat în stilul renașterii sieneze, murmurînd într-un fel de reculegere extaziată: "Excelența Voastră vede aici adunate toate concordatele încheiate de Sfîntul Scaun cu statele de pe glob". În fața ochilor mei se etalau, bine rînduite, legate în aur și argint 206, întregul șir al acestor concordate. Într-o clipă am avut revelația: Pius al XI-lea dorise să le adaoge
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]