2,979 matches
-
suntem însuflețiți este umanitarismul și pe temeiul acestui crez n-avem nimic de ascuns. Pacea este cultul nostru, justiția și adevărul fac parte din principiile fundamentale ale credinței noastre și lupta este viața noastră”. Și mai apăsat apare opțiunea sub condeiul lui Bogdan Amaru, el însuși tip de intelectual proletar, care crede că „scriitorul de azi se îndreaptă mai mult către viața oamenilor mărunți și năpăstuiți. Pentru că oamenii aceștia vor moșteni împărăția cerului și a pământului”. Articolul, în esența lui un
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
ț. XXVIII, 1991; Românii, 357-359; Teodor Vârgolici, Studii de erudiție istorico-literară, ĂLA, 1996, 311; Mircea Anghelescu, „Oameni și cărți de altădată”, LCF, 1997, 46; Popa, Reîntoarcerea, 143-147; Rusu, Membrii Academiei, 534; Petre S. Năsturel, Dar de vorbă și dar de condei, JL, 2000, 3-6; Alexandru Niculescu, La dispariția unui savant, RL, 2001, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 615-617; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 207-222; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 203-226; Manolescu, Enciclopedia, 673-675. D. H. M.
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
Și ni-i dragă vorba asta: pace / Și-i urâm de moarte pe dușmani” ș.a.m.d. Declarațiile de înregimentare și profesiunile de credință sunt formulate, adesea, în termeni militari: „Mi-aliniez, ca pentru luptă, anii”, „De baionetă îmi ascut condeiul”, „Poemelor le strig: / Încolonarea!” Într-o poezie astfel concepută, e normal ca metafora rezumativă să fie steagul, care flutură în mai toate stihurile lui T.: „Eu am răzbit prin neguri și-acum te-aștept pe culmi / Cu roșii, cu înalte
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
altfel destul de inventivă, o aduce inițiativa de a ocupa integral pagina culturală cu omagierea unei personalități. E vorba în special de numărul 24/1929, dedicat lui Lucian Blaga, alcătuit în apropierea apariției volumului de versuri Lauda somnului, unde se reunesc condeiele lui Ion Pillat (Lucian Blaga și specificul românesc), Ion Barbu (Legenda și somnul în poezia lui Lucian Blaga), Emanoil Bucuța (Cronicarul de pe Vistula), Petru Comarnescu (Blaga dramaturgul), flancate de un desen-caricatură al lui Marcel Iancu. Numărul 54/1929 îl omagiază
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
policier-urile trăsnite ale lui San-Antonio, el însăilează cu vervă ușure o intrigă rocambolescă, într-o manieră înrâurită de dicția torențială a lui Frédéric Dard. Semnată cu apropont Freddy Dardara, narațiunea își trădează autorul nu doar prin coloritul întorsăturilor de condei, ci și prin ispititoarele liste de gustări. Nu e de mirare, un rol pe care U. îl interpretează cu talent fiind acela de... maestru bucătar. E, cum singur se prezintă, un „Pierrot cu bonetă”, duhliu, cordial și rafinat (Gastronomice... à
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
absurd. Astfel ridiculizează reclamele năstrușnice (Pilulele Pink), stilul gazetăresc, maniera exaltată a reportajelor de senzație (O crimă oribilă) etc. U. scrie în cheie parodică interviuri, reportaje, impresii de călătorie, scenete, monologuri, cugetări etc., semn că orice, dar mai cu seamă condeiul confraților poate fi persiflat, bagatelizat. Multe „pilule” datează, aparținând efemerei publicistici umoristice, adesea critica este facilă, agresivă, supralicitând comicul de limbaj, echivocurile, nu o dată licențioase. În aceeași categorie intră și foiletoanele de la rubrica „Ghiveci săptămânal” din „Vieața”, unde U. susține
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
culturale: traduceri în limba română, elaborarea unui dicționar și a unei gramatici. Prin 1823 i s-ar fi încredințat o misiune politică în Italia, la Pisa. V. a fost și el poet, dar, cu deosebită modestie, considerându-se „slab în condei și în idei”, a vegheat asupra nepotului său, Iancu Văcărescu, a strâns și a transcris cu pietate manuscrisele Văcăreștilor. Urmând menirea neamului său, este permanent preocupat să țină trează pasiunea nepotului pentru literatură. Cu Iancu întreține un schimb de scrisori
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
Tony Bulandra (1961), Lucia Sturdza Bulandra (1962), Alexandru Davila (1965) și Matei Millo (1967). Scrupulul exactității îl face pe V. să filtreze atent noianul de „mărturii” și de „indicii”, fără să rămână strict dependent de sursele de care dispune. Sub condeiul său analitic se încheagă treptat un portret convingător al celor evocați. „Eroul” căruia teatrologul i se devotează este artistul (actorul, în speță) genial, nedreptățit de societatea în care i-a fost dat să trăiască. Din păcate, expunerea suferă de pe urma unei
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
însă comentatorului incapacitatea receptării unor autori de valoare ca, de exemplu, Ioan Slavici, contactul indirect cu literatura din țară contribuind, probabil în mare măsură, la nerecuperarea acestora. Scrie în schimb elogios despre Elena Văcărescu. În paralel își încearcă el însuși condeiul, încredințând tiparului câteva epigrame corecte, dar banale. Ciclul de reportaje și cronici culturale Scrisori din Paris („Revista idealistă”, 1903) este apreciat în epocă de cititori. Mai închegate, notele de călătorie și în bună parte cronicile plastice (semnate Ion Măgură, Kean
VASCHIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
în haine de sărbătoare sosea în satul cu pricina. Curios, boierul cu barba căruntă și sabia până la pământ sări de pe cal, privind bețișoarele înșirate pe jos. Ce meșterești aici, omule? se adresă cu bunătate musafirul de vază. Păi, ascuțim niște condeie, boierule! rosti lemnarul cu înțeles. Condeie? se veseli noul venit. Cum așa? Voi, oameni buni, doar nu știți a scrie. Și cum de lucrați voi în zi de sărbătoare?” (Boris Crăciun Condeiele lui Vodă) 2. Formulează ideea principală a textului
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
satul cu pricina. Curios, boierul cu barba căruntă și sabia până la pământ sări de pe cal, privind bețișoarele înșirate pe jos. Ce meșterești aici, omule? se adresă cu bunătate musafirul de vază. Păi, ascuțim niște condeie, boierule! rosti lemnarul cu înțeles. Condeie? se veseli noul venit. Cum așa? Voi, oameni buni, doar nu știți a scrie. Și cum de lucrați voi în zi de sărbătoare?” (Boris Crăciun Condeiele lui Vodă) 2. Formulează ideea principală a textului. 3. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
cu bunătate musafirul de vază. Păi, ascuțim niște condeie, boierule! rosti lemnarul cu înțeles. Condeie? se veseli noul venit. Cum așa? Voi, oameni buni, doar nu știți a scrie. Și cum de lucrați voi în zi de sărbătoare?” (Boris Crăciun Condeiele lui Vodă) 2. Formulează ideea principală a textului. 3. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: pâlc, înșirate, condeie . 4. Analizează gramatical cuvintele date: pâlc, căruntă, condeie, știți. 5. Formulează o întrebare pentru următorul enunț: “Fata era pusă să robotească cât era
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
noul venit. Cum așa? Voi, oameni buni, doar nu știți a scrie. Și cum de lucrați voi în zi de sărbătoare?” (Boris Crăciun Condeiele lui Vodă) 2. Formulează ideea principală a textului. 3. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: pâlc, înșirate, condeie . 4. Analizează gramatical cuvintele date: pâlc, căruntă, condeie, știți. 5. Formulează o întrebare pentru următorul enunț: “Fata era pusă să robotească cât era ziulica de mare.” 6. Alcătuiți un text cu titlul “La bibliotecă” TESTUL NR. 10 1. Citește textul
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
nu știți a scrie. Și cum de lucrați voi în zi de sărbătoare?” (Boris Crăciun Condeiele lui Vodă) 2. Formulează ideea principală a textului. 3. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: pâlc, înșirate, condeie . 4. Analizează gramatical cuvintele date: pâlc, căruntă, condeie, știți. 5. Formulează o întrebare pentru următorul enunț: “Fata era pusă să robotească cât era ziulica de mare.” 6. Alcătuiți un text cu titlul “La bibliotecă” TESTUL NR. 10 1. Citește textul: Noi venim la voi. Voi ne primiți pe
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Fântâni pentru popas (1939), unde construiește câte o imagine mai reușită, dar o devalorizează cu câte un clișeu final. Ultimul volum, Desfrunziri (1945), sugerează chiar din titlu drama inadaptării, motiv curățat acum de influențele sămănătoriste vizibile anterior. S. își încercase condeiul și în proză, dar romanul Părintele Nichita, deși finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni pentru popas, Mediaș, 1939; Desfrunziri, Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
debutează în volumul colectiv Caiet de proză (1973), obținând o mențiune din partea Editurii Eminescu. Reportajul Pe drumuri de bazalt și nisip (1976) este o relatare a unei călătorii de trei săptămâni în Republica Democratică Populară a Yemenului. Aici „înlesnirea de condei” remarcată de Al. Piru este vădită mai ales în paginile despre intrarea în portul Aden, cu livezile lui de fructe exotice, apoi în cele despre orașul Tarim, cu cele peste trei sute de moschei ale sale, în fine despre bucătăria yemenită
TALPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290041_a_291370]
-
ST, 1998, 11-12; Nicolae Breban, Cămila lui Nietzsche, CNT, 1999, 15; Mircea Cau, Între anonimat și identitate, CC, 1999, 6-7; Florentina Costache, Ficțiuni, RL, 1999, 32; Monica Spiridon, Mic tratat de patologie zonală, R, 1999, 7-8; Ștefana Totorcea, Critica și condeiul autorului de ficțiune, RL, 1999, 34; Dicț. analitic, II, 247-249; Doina Curticăpeanu, Criticul între narghilea și laptop, F, 2000, 4; Dimisianu, Lumea, 393-401; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești, 2000, 50-51, 56-60, II, Pitești, 2003, 49-53, passim
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
1985, 46; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 53-56; Constantin Cubleșan, „Viața fiecărui om este un roman”, RL, 1988, 19; Mircea Zaciu, Fișă biobibliografică, RL, 1988, 19; Băileșteanu, Aorist, 173-176; Tihan, Apropierea, 80-83; Mircea Muthu, Dalta și condeiul, LCF, 1990, 8; Vlad, Lect. prozei, 317-321; Constantin Cubleșan, Memorialistul Ion Vlasiu, ST, 1993, 5; Olga Caba, Cheia personajelor romanului autobiografic „Drumul spre oameni”, JL, 1995, 21-24; Iulian Boldea, Reflecție și confesiune, LCF, 1996, 41; Mircea Muthu, Călcâiul lui Delacroix
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
O încercare de a aborda alte perspective tematice se înregistrează în Pecetea elină (1985) și în Zei în lacrimi (1987), ambele puse sub semnul reîntoarcerii la principiile organizatoare ale universului începuturilor. Nici de această dată autorul nu își poate struni condeiul de la devieri înspre poeme encomiastice de un ridicol sporit de contextul hibrid. După 1989 activitatea literară a lui P. încetează, el dedicându-se în exclusivitate alcătuirii de lucrări precum Dreptul comunicării (1999), Deontologia profesiunii de ziarist (2000), Conceperea și elaborarea
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
literară și publică versuri. Prima carte, Viorele, îi apare în 1904. Colaborează la „Viitorul”, „Apărarea națională”, „Noua revistă română”, „România jună”, „Ramuri”, „Românul literar”, „Sămănătorul”, „Revista modernă”, „Carmen”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „ Revista idealistă”, „Convorbiri critice”, „Luceafărul”, „Presa Olteniei”, „Gorjanul”, „Situația”, „Jurnalul”, „Condeiul” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele Alexandru Amar, Polyclet, I. Polyclet, I.C.P. Polyclet. Prin versurile din Viorele și din Zări albastre (1913) P.-P. ilustrează în registru minor orientările simboliste ale lirismului românesc de la începutul secolului al XX-lea. Realizările
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
de cretă (1966), iar altele sunt evocări istorice: Un dac la Roma (1967), conceput în genul superproducțiilor cinematografice, Cel mai isteț, cel mai viteaz (1978), o ficțiune despre Decebal. Deși, după propria-i mărturisire, încă de prin 1955 își încercase condeiul în dramaturgie, P. debutează târziu, în 1976, cu piesa Uneori liliacul înflorește spre toamnă, de-acum înainte concentrându-se asupra acestui domeniu, în care s-a impus rapid. Unei tentative dramaturgice SF, Terra 2 (jucată în 1978), îi succedă, în
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
pentru intonațiile rostirii, ceea ce dă scrisului său, impregnat de suculente regionalisme, un aer de naturalețe. Prozele documentând asupra existenței din spațiul țărănesc au - mărturisit - substanță autobiografică. Cu timpul, mai cu seamă spre sfârșitul vieții scriitorului, invenția se tot restrânge, sub condeiul nostalgic făcându-și loc licăririle aducerilor-aminte. Amintiri din timpul războiului, cu un drum de coșmar până la Bârnova (Din vremea războiului), suveniruri, consemnate ca într-un jurnal, din școală și din timpul stagiului petrecut în minister. Un amestec de bucurie și
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
organ de propagandă al Cercului Cultural «Provincia»”. Director-fondator: I.C. Jinga, redactor: Alexandru Robaș. Editată de cei care scoseseră revista „Muguri” (1922-1923), publicația își propune „să mențină tradițiile literare”, să sprijine „orice mișcare culturală românească” și să încerce să promoveze „câteva condeie noi”. Rubrici: „Cronica”, „Recenzii”, „Știri”, „Poșta redacției”. Cu versuri sunt prezenți G. Bacovia, Eugen Jebeleanu, Dinu Sever, Anton Gurgu, Vasile Dobrescu, Pavel Nedelcu, Vasile Georgescu, V. Oancea, Alexandru Călinescu, Aurel Chirescu, Romulus Ionescu, Viorica Lăzărescu, Victor Valeriu Martinescu, G. Șt.
PROVINCIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289050_a_290379]
-
certe calități literare. Aceeași rigoare filologică, aceeași minuție niciodată pedantă caracterizează și lucrarea Scriitori și reviste la Pontul Euxin (1997), scrisă cu o căldură bine temperată de obiectivitatea criticului, mereu blajin ca om, niciodată îngăduitor peste dreapta măsură când ține condeiul. Pe de altă parte, istoricul literar l-a purtat vreme de jumătate de veac în filigran pe poetul adolescent cu alt nume, Ștefan Careja, „poet rimbaldian”, cum îl considera Al. Piru (având doar pe jumătate dreptate). Departe însă de a
PUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289062_a_290391]
-
Popovici, în timp ce proză semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger, Ovidiu Constant, Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a revistei. Aceasta beneficiază acum de o cronică literară ținută de Ioan Vasiliu, care scrie despre
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]