1,115,748 matches
-
El ne-a adus pentru Viață. Dumnezeu vrea viața, astfel n-ar fi creat-o, El vrea oameni, ca să aibă aleși, vrea să populeze pământul, pentru a fi populat și cerul. Dar vrea aceasta numai în cadrul căsătoriei, adică în anumite condiții, care-l pun în măsură de a realiza cu folos menirea Sa veșnică. Vedem aceasta din textele în care se poruncește omului să se păzească de sărutul străinei și să se îndepărteze de drumul ce duce la ea. Sfânta Scriptură
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
fiind o crimă. Astfel, teologia romano-catolică menționează că avortul este o ucidere directă și perfectă a unui nevinovat, deoarece scoțând fătul din sânul maicii sale înseamnă a-l scoate din mediul lui firesc de viață și a-l lipsi de condițiile necesare pentru viață: ceea ce e tot atât ca a-i lua viața printr-o lucrare pozitivă<footnote Pr. Dr. Aloisie L. Tăutu, Compendiu de Teologie Morală, vol. II Poruncile, Tipografia și Litografia Românească Anonimă, Oradea, 1932, p. 369, apud Anton
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
scoaterea sau înlăturarea din sânul mamei a fătului însuflețit este o ucidere directă și perfectă a unui nevinovat, deoarece scoțându-l din sânul maicii sale înseamnă a-l scoate din mediul lui firesc de viață și a-l lipsi de condițiile necesare pentru viață.<footnote Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, op. cit., p. 8. footnote> În acest sens, Papa Ioan Paul al II-lea preciza: Biserica este chemată să arate tuturor, cu cea mai clară și puternică convingere, voința ei de a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pentru numeroase afecțiuni medicale, ca accidental vascular cerebral, infarctul de miocard, boli ale vaselor sanguine, afectarea rinichilor, pierderea vederii și alte complicații. În ciuda faptului că este o afecțiune medicală extrem de studiată și care se poate trata în cele mai bune condiții, chiar și în zilele noastre există foarte mulți oameni care trăiesc cu această boală, fără să fie diagnosticați și mai există milioane de oameni cu hipertensiune care nu urmează un tratament adecvat. Potențialul curabil al hipertensiunii sau posibilitatea evitării unei
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
autozomal dominantă ce determină o mutație la nivelul canalelor schimbătoare de sodiu de la nivelul tubului contort distal, astfel determinând hipervolemie și deci creșterea tensiunii arteriale. Toate aceste cazuri au activitate scăzută a reninei plasmatice și supresie a aldosteronului, care în condiții normale ar fi trebuit să moduleze activitatea canalului de sodiu. Tratamentul cu amilorid sau triamteren a fost eficace în controlul tensiunii arteriale la acești pacienți. La pacienții de vârstă medie, monitorizați prin Holter TA pe 24 de ore la care
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
Meredith, Capadocienii, traducere din limba engleză de Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București, 2008, p. 167. footnote>, unirea cu Logosul dumnezeiesc pare a fi strict necesară pentru a avea o iubire cumpănită și corect îndreptată. Însă iubirea este ea însăși condiția prealabilă și necesară pentru realizarea chemării superioare, dumnezeiești, chemare ce necesită atât o dorință curată din partea inimii omenești, cât și un răspuns liber din partea sufletului creat, căci libertatea se află tocmai la baza chipului și a asemănării cu Dumnezeu, iar
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
început create, și noi nu le-am pierdut cu totul niciodată. Într-adevăr, Sfântul Grigorie consideră că urmările păcatului strămoșesc sunt însemnate, dacă ne gândim la scăderile suferite în urma acestuia. Totuși, el adoptă o atitudine mult mai puțin sumbră cu privire la condiția omenească decât Fericitul Augustin, de exemplu. Scopul vieții creștine este dobândirea desăvârșirii morale, considerată ca însemnând, mai presus de toate, dobândirea asemănării cu Dumnezeu, Care, așa cum se arată în De vita Moysis, nu este considerat ca fiind virtuos, ci ca
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 72. footnote>. Conform Sfântului Grigorie, înțelesul teologic fundamental al acestui vers nu este starea de păcat a omenirii, ci dragostea imensă a lui Dumnezeu pentru omenire. În condiția sa păcătoasă, mireasa rămâne necorespunzătoare pentru căsătorie, dar Mirele îi transformă grațios urâțenia în frumusețe. Marele Capadocian reliefează procesul mântuitor prin care sufletul devine frumos prin intermediul conceptelor interrelaționate de întrupare și izbăvire: „Deși am devenit neagră prin păcat și am
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
umană era o imagine a luminii adevărate, mult departe de orice întunecime: strălucea prin imitarea frumuseții arhetipului”<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 74. footnote>. Rezultă că lumina naturală sau condiția pură sau strălucitoare a sufletului corespunde condiției sale originare, pură și iluminată de Dumnezeu. Dar prin exercitarea liberei voințe, sufletele devin „arse” de păcatul care rezultă din cedarea în fața ispitei sau tentației, care le urâțește: „Soarele arde suprafața strălucitoare a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mult departe de orice întunecime: strălucea prin imitarea frumuseții arhetipului”<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 74. footnote>. Rezultă că lumina naturală sau condiția pură sau strălucitoare a sufletului corespunde condiției sale originare, pură și iluminată de Dumnezeu. Dar prin exercitarea liberei voințe, sufletele devin „arse” de păcatul care rezultă din cedarea în fața ispitei sau tentației, care le urâțește: „Soarele arde suprafața strălucitoare a trupului asaltând-o cu tentații și întunecându
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
asaltând-o cu tentații și întunecându-i forma până la urâțenie”. Prin urmare, antropologia pe care o elaborează pe baza Cântării 1:6 consolidează asocierea negativă dintre întunecime și păcătuire. Întunecimea, susține Sfântul Grigorie, rezultă dintr-o pervertire a albului originar, condiție pură a sufletului. Autorul patristic se întoarce la tema frumuseții miresei în cea de-a patra omilie a sa. Înainte de a comenta asupra panegiricului pasional în versurile 1-16 ale capitolului întâi, el se oprește pentru a reflecta încă o dată asupra
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
un fel de glugă roșie, ca un Sf. Nicolae mic. Într-o bună zi ni se lățește vestea despre plecarea trupelor ocupante din București. O luptă decisivă s-a dat, românii au luat ofensiva, iar tratatul de pace încheiat în condiții neprielnice nouă, iată-l spulberat! De câteva zile se observă o mare fierbere între germanii ocupanți. Plecarea lor e hotărâtă. Și într-o dimineață ne trezim părăsiți de dușmani. Lumea din București umblă toată ziua pe străzi, comentând și bucuroasă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
scrie că aș avea posibilitatea de a cânta într-un concert simfonic în Varșovia și nu trece mult și primesc o scrisoare de angajament din partea Societății filarmonice de acolo, semnată de președintele Filarmonicii Dl. Hoyvrscky, care mă întreabă în ce condiții aș veni. Natural că am răspuns cu entuziasm unei propuenri atât de însemnate, arătând și pretențiile mele materiale, care sunt acceptate (20 000 de lei) comunicându-mi-se că voi cânta sub bagheta vestitului dirijor polonez Gregor Fittelberg. Concertul cu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
întunecată de păcat nu folosește această năzuință ontologică în scopul dobândirii celor dumnezeiești, ci se îndreaptă spre bunuri aparente, trecătoare, care nu satură sufletul, nu-l împlinesc și de aceea îi creează neliniște și insatisfacție spirituală. De aceea, o primă condiție în urcușul omului spre desăvârșire este renunțarea la cele vremelnice, adică nesocotirea lumii materiale ca fiind realitatea ultimă, ci, pornind de la aceasta, a merge dincolo de ea, spre Cel cu adevărat existent<footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
existent<footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Anuarul Facultății de Teologie din București, 2003, p. 291. footnote>. Dorința infinită de a poseda mai deplin frumusețea În Omilia a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane aurului strălucitor care se aseamănă binelui imaculat<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 6:100.16-18; Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
lucrurilor create, între care se numără și umanitatea care, făcută frumoasă prin iradierea (φαιδρός) vieții, este dotată cu o frumusețe mai mare decât a tuturor celorlalte<footnote In Canticum canticorum, XII, GNO, 6:348.1-9. footnote>. Mai mult, la această condiție originară nu trebuie nimic adăugat sau dobândit; tot ce este necesar, este salvgardarea acestei condiții originare de iradiere. Totuși, umanitatea nu a apărat-o; și, din contra, această natură strălucitoare a devenit lipsită de culoare și neagră prin amestecarea cu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este dotată cu o frumusețe mai mare decât a tuturor celorlalte<footnote In Canticum canticorum, XII, GNO, 6:348.1-9. footnote>. Mai mult, la această condiție originară nu trebuie nimic adăugat sau dobândit; tot ce este necesar, este salvgardarea acestei condiții originare de iradiere. Totuși, umanitatea nu a apărat-o; și, din contra, această natură strălucitoare a devenit lipsită de culoare și neagră prin amestecarea cu viciul<footnote Ibidem, II, GNO, 6:54.7-9. footnote>. Căderea ascunde această lumină. În Omilia
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
virtuților în recuperarea de pe urma devastării grădinii sau de pe urma întunecării strălucirii naturii noastre. Mai întâi, pentru faptul că virtuțile joacă un rol important în transformarea (sufletului) miresei în lumină. În al doilea rând, textul introduce rolul Întrupării Domnului în restaurarea aceste condiții pierdute a luminii<footnote Martin Laird, „Gregory of Nyssa and the Mysticism of Darkness: a Reconsideration”, n. 19, în Journal of Religion, 79, 4, 1999, p. 600. footnote>. În Prefața sa la De vita Moysis, Sfântul Grigorie se referă la
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Fericitul Augustin așează chiar la începutul Confesiunilor sale binecunoscutele cuvinte „Inquietum est cor nostrum donec requiescat in Te”. Sfântul Grigorie ar fi fost de acord - dacă nu ar fi murit chiar în perioada în care Augustin scria aceste cuvinte - cu condiția ca acest „se va odihni în Tine” să fie înțeles ca saltul fără sfârșit al credinței în care dragostea îl găsește, apoi îl pierde, pentru a-L găsi din nou, pe Iubitul său divin<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Somon's tutelage ...”, p. 507). footnote>. Mark Hart susține că Sfântul Grigorie este mai fundamental preocupat de demonstrarea modului în care „dorința sufletului pentru uniunea cu Dumnezeu poate fi realmente reconciliată cu necesitățile vieții de familie și de comunitate, cu condiția înțelegerii adevăratei naturi a dezvoltării spirituale”<footnote Mark Hart, „Reconciliation of Body and Soul: Gregory of Nyssa’s Deeper Theology of Marriage”, în Theological Studies, 51, 1990, p. 451. footnote>. Din multe puncte de vedere, studiul persuasiv al lui John
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
întristării pentru motivul că nu mai are în viața de față ceea ce dorește” (Ibidem, p. 351); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 613. footnote>. Trebuie remarcat faptul că, deși afirmăm importanța deosebită a epectazei în viața duhovnicească și că e o condiție naturală a sufletului, ea nu poate fi separată de celelalte aspecte ale procesului de desăvârșire. Epectaza este în gândirea Sfântului Grigorie, așa cum am mai precizat deja, ca un fir roșu care nu poate fi separat de restul țesăturii<footnote A
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
special, este interesant de urmărit evoluția și comportamentul acestor artiști, deja formați, iar unii cu o mare notorietate și cu o operă deja constituită. Așa cum ei veneau din ideologii artistice și din orizonturi estetice foarte diferite, și comportamentul lor în condițiile pierderii libertății de gîndire și de creație a fost diferit. Un artist ca Maxy, extrem de intersant, de activ în spațiul creației și de mobil ca tip de gîndire estetică, avangardist cu manifetări explicite în cîmpul unui cubism întîrziat, este și
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
mulaje” psiho-identitare ale contextelor istorice în care au trăit ambii compozitori. Care ar fi, însă, motivul determinant al acestei schimbări, din moment ce criteriul explicit, geografic (al deplasărilor), cel implicit, psihofiziologic (al caracterului și temperamentului) sau cel pur existențial (modul de viață, condiția matrimonială, aspirațiile și filosofia personale) nu sunt suficiente pentru a explica natura și calitatea radicală a acestei diferențe? Răspunsul este evident și, în egală măsură, surprinzător: ambii compozitori, fiecare în parte, nu au existat în aceeași ordine a lumii sau
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
rezultând din însumarea, sinteza contribuțiilor individuale, stilul în înțelesul său individual este atunci de văzut ca o carență, o nedesăvârșire, inaptitudine a unuia singur de a realiza totul, nu doar în termeni cantitativi, ci și în termeni calitativi; slăbiciune inerentă condiției umane.”<footnote Ibidem, p. 191. footnote> (c) ideea împrumutului de mijloace din știința antică a retoricii - „Apare aici, în teoria artistică a secolului al XV-lea mai ales, un echivoc, hrănit poate și de felul în care sursele retorice sunt
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
gen purtător al concepției teocentrice asupra Omului, Aranovski emite o ipoteză asupra unui gen corespunzător ca imagine și funcții, însă într-un context diferit, al concepției antropocentrice ca și dominantă culturală: „Un asemenea gen trebuia să corespundă unui șir de condiții: 1) să dețină posibilități potențiale de a crea o «nouă sobornicitate», altfel spus să fie capabil ca, în virtutea condițiilor lui de interpretare, să se adreseze unui auditor numeros; 2) de aici decurge și condiția ca acest gen să se bazeze
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]