1,801 matches
-
pentru a fi condiționale, preferințele lui prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o citește, și preferă să nu o citească atunci când prude nu o citește. Cum nu astfel arată preferințele în cazul prude vs. lewd preferințele celor doi nu sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o citește, și preferă să nu o citească atunci când prude nu o citește. Cum nu astfel arată preferințele în cazul prude vs. lewd preferințele celor doi nu sunt condiționale, și restricția lui Gibbard, așa cum însuși autorul menționează, nu este suficientă pentru a rezolva paradoxul propus de Sen. footnote>. Fiind necondiționale, nu există nicio diferență între libertarianismul necondițional și cel în varianta Sen. De aceea, libertarianismul minimal necondițional se va
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebuie garantate doar dacă persoana care le deține le susține ea însăși (prin ierarhizarea propriilor preferințe) într-o manieră directă; c) drepturile indivizilor diferiți trebuie să fie realizabile simultan” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 20]. Așadar, drepturile indivizilor trebuie garantate condițional de profilurile preferințelor acestora. În termenii celor doi autori: „protecția socială are un preț [...] care constă în faptul că fiecare trebuie să accepte și să respecte preferința privată a celorlalți, chiar dacă aceasta este opusă propriei preferințe.” [Gaertner și Kruger, 1981
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe nonconformist nu este același în cele două perechi. i.e în aspectul care îl privește pe ncf este 1 (galben), în vreme ce în 2 (0,1)a x aspectul care îl privește pe ncf este 0, deci preferințele nonconformistului sunt condiționale. Pentru a avea preferințe necondiționale, nonconformistul ar fi trebuit să prefere fie galben în ambele perechi pe care este decisiv, fie alb. Pornind de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ncf este 0, deci preferințele nonconformistului sunt condiționale. Pentru a avea preferințe necondiționale, nonconformistul ar fi trebuit să prefere fie galben în ambele perechi pe care este decisiv, fie alb. Pornind de la această idee, Gibbard alterează condiția libertariană eliminând preferințele condiționale: [d.4.2.2*] Condiția Lnc (libertarianism necondițional): Pentru orice persoană i, există o problemă x , în așa fel încât, pentru fiecare pereche de x variante (x,y), oricând i preferă necondițional xj lui yj, atunci sxP y . [t.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alb lui galben. Pentru conformist: 0 1 1 0cf cfP P∧ , adică în prima pereche în care el este decisiv preferă alb lui galben, în vreme ce în a doua pereche în care este decisiv preferă galben lui alb. Ambii au preferințe condiționale deoarece 1 este preferat lui 0 și 0 este preferat lui 1, i.e. preferința lor nu este pentru pereți albi sau galbeni, ci este pentru pereți albi sau galbeni dacă pereții celuilalt au o anumită culoare. În acest sens, preferințele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este preferat lui 0 și 0 este preferat lui 1, i.e. preferința lor nu este pentru pereți albi sau galbeni, ci este pentru pereți albi sau galbeni dacă pereții celuilalt au o anumită culoare. În acest sens, preferințele amândurora sunt condiționale. Această condiționalitate este asemănătoare unei inconsistențe pe x aspectele din x variante . Pentru a le elimina, avem două căi pentru fiecare dintre cei doi. Pentru nonconformist. Pentru conformist. Avem de verificat patru cazuri pentru a vedea că, dacă preferințele sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este nevidă. Teorema este demonstrată. [o.4.2.1*]: Condiția libertariană formulată necondițional rezolvă paradoxul Gibbard, însă există o neclaritate în privința modului în care o face. Voi explica această afirmație. În (1974), Gibbard nota că „dacă o persoană are preferințe condiționale, atunci preferințele acesteia (pe x variantele ce o privesc) pot fi ignorate” [Gibbard, 1974, p. 394]. Problema este însă următoarea: să revenim la cazul conformist vs. nonconformist. Prin ncL ar trebui să amendăm preferințele condiționale trecându-le cu vederea, i.e.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă o persoană are preferințe condiționale, atunci preferințele acesteia (pe x variantele ce o privesc) pot fi ignorate” [Gibbard, 1974, p. 394]. Problema este însă următoarea: să revenim la cazul conformist vs. nonconformist. Prin ncL ar trebui să amendăm preferințele condiționale trecându-le cu vederea, i.e. anulăm toate decisivitățile și nu luăm în calcul informațiile care provin din ele. Rămânem însă fără nicio informație despre preferința socială<footnote Aceasta deoarece nu avem nicio informație despre perechile care nu se află în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alegere nevidă este suficient să anulăm câte o singură decisivitate de fiecare, însă modul în care alegem care decisivități trebuie anulate este arbitrar. Demonstrație [t.4.2.3*]. Se face arătând că preferințele din paradoxul lui Sen nu sunt condiționale. Dacă arătăm acest lucru, înseamnă că, folosind o condiție libertariană consistentă cu domeniul universal, nu vom rezolva și problema descoperită de Sen. Demonstrația se face la fel ca aceea pentru [t.3.5.3*] din secțiunea alocată rezultatelor lui Breyer
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
personale ale acestora” [Sen, 1976, p. 236]. Altfel spus, se poate defini o subrelație iR a lui iR , aceasta reprezentând partea în privința căreia individul își exprimă dorința de a conta în determinarea preferinței sociale. De aici, formulează criteriul Pareto slab condițional: dacă avem două alternative x și y și toți indivizii preferă pe x lui y prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe x lui y. La fel, dacă toți indivizii preferă pe y lui x prin subrelația iP , atunci
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indivizii preferă pe y lui x prin subrelația iP , atunci societatea va prefera pe y lui x. De aici, Sen enunță rezultatul de posibilitate: „dacă cel puțin o persoană respectă drepturile celorlalți, nu poate exista un conflict între principiul Pareto condițional și libertarianismul minimal, indiferent de care sunt preferințele individuale” [Sen, 1976, pp. 236-237]. Mai departe, Sen notează: „în această procedură, nimeni nu pretinde că preferința sa este alta decât este de fapt, și nu se pune problema amendării acesteia (spre deosebire de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferinței sociale. iP și iI reprezintă partea asimetrică și partea simetrică a lui iR . O persoană care are o astfel de relație de preferință este o persoană care respectă drepturile celorlalți. [d.5.1.3*]: Condiția PC: (criteriul Pareto slab condițional). [d.5.1.4*]: Condiția +L : pentru orice alocare consistentă de drepturi, dacă (x,y) este în. [t.5.1.1*]: Există o funcție de decizie socială care satisface condițiile U, L+, și PC, dacă cel puțin o persoană respectă drepturile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de strategii. c) Folosirea unei condiții libertariene coerente. În sfârșit, aceasta ultimă cerință este, de asemenea, rezonabilă. În (1974), Gibbard demonstra că libertarianismul minimal (și libertarianismul) lui Sen este incoerent. Altfel spus, deoarece condiția libertariană a lui Sen permite preferințele condiționale, alocarea drepturilor individuale este imposibilă în anumite situații. De aceea, dacă dorim un sistem de drepturi funcțional, trebuie să reținem o condiție libertariană care să nu sufere de problema descoperită de Gibbard. Toate aceste cerințe, aceea de a funcționa pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
problema descoperită de Gibbard. Toate aceste cerințe, aceea de a funcționa pentru regula număr al decisivităților egal cu cel al x variantelor , aceea de a funcționa pentru orice număr finit de indivizi, alternative, strategii și aceea de a elimina preferințele condiționale, reprezintă condiția eficacității pentru societăți reale, și sunt cu atât mai importante, cu cât, o serie dintre soluțiile prezentate nu reușesc să o îndeplinească. 6.2.2. Proprietatea de fidelitate ideologică (fid) Voi discuta această problemă în legătură cu o alta, anume
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
număr Capitolul 6 125 x variante (rgl), e) mai mult de doi indivizi și mai mult de două strategii și f) mai mult de doi indivizi, două strategii când folosim regula (rgl). Toate aceste soluții eșuează însă în eliminarea preferințelor condiționale, fiind astfel în aria de acțiune a paradoxului Gibbard. Din acest motiv, criteriul eficacității pentru societăți reale nu este îndeplinit. În ceea ce privește criteriul fidelității ideologice, fiind vorba despre o restricționare a domeniului, deci de o eliminare a posibilității de a exprima
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai mult de două strategii, c) doi indivizi, două strategii și pentru regula număr decisivități = număr x variante (rgl), d) mai mult de doi indivizi, două strategii, când folosim regula (rgl). Deși propune un sistem consistent de drepturi (elimină preferințele condiționale), soluția lui Blau nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Deoarece alienează drepturile pe baza preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
d.6.1.1.2*]: Domeniul restricționat prin preferințe empatice tari ( etU ) permite doar acele preferințe care sunt empatice în sens tare (unde iP indică profilul individului i, jP indică profilul de preferință al individului j, iar implicația subliniază caracterul condițional al ordinii individului empatic față de ordinea celuilalt). [o.6.1.1.1*]: O primă observație în privința empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială cu preferința Pareto slabă dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici. i.e. dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sarcini de învățat. Reușita, bucuria și entuziasmul determină reacție de acceptare sau de deschidere. Declanșarea reacțiilor de către stimuli dați nu este un rezultat al învățării, ele producându-se involuntar. Învățarea se produce totuși atunci când sunt provocate reacții involuntare prin stimuli condiționali repetați. Multe fenomene observate în activitatea de educație fizică și sport pot fi explicate prin acest tip de condiționare. Totuși în acest caz, subiectul nu învață nimic nou, deși reacțiile sunt declanșate de unele semnale noi. Acest comportament provocat are
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de neamuri,plecate, domoale,te caută n ceruri.; cauzală: Horia, speriat, vru să iasă pentru a da ordine.; temporală: Rămasă singură, Ana băgă de seamă că libertatea pe care o lăsa altora nu i-o precupețea azi nici ei nimeni.; condițională: Îmbrăcat în cojoc, ciobănașul n-ar fi tremurat acum de frig.; concesivă: Dar ticălos cu trupul, Ion rămase neînvins cu inima. Funcția sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cauzală - Câinele care flămânzește tot la oase se gândește.; El,1/care e bolnav,2/nu a venit. 1 / finală - Fă-i pod dușmanului care se duce.; Își pusese speranța în Ion,1/care strânsese semnături de la toți sătenii.2/ condițională - Nu trece gârla al cărui fund nu-l vezi.; Ce bucătăreasă ar fi aceea 1/care nu face mămăligă?2/ consecutivă - Pe Mureș și pe câmpie / Nu-i mândră să-mi placă mie.; N am mai văzut așa om,1
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mare. Nu l-ai văzut ce iritat era? „Propozițiile dublu subordonate simultan introduse prin conjuncția că, prin pronume sau adjective pronominale și prin adverbe au predicatul de obicei la modul indicativ; ele se pot construi și cu modul prezumtiv sau condițional - optativ”( Mă regăsesc în fiecare poezie, așa cum gândeam, simțeam și aș fi scris și eu pe atunci.) . Propozițiile introduse prin conjuncția să se construiesc cu modul conjunctiv. Valoarea modurilor este aceeași ca și în propozițiile independente. În ceea ce privește topica propoziției dublu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mutagen din categoria 1 sau 2 ori toxic pentru reproducere din categoria 1 sau 2. ... (2) Prevederile alin. (1) se aplică și pentru produsele biocide deja plasate pe piață, pentru care autorizațiile vor fi revizuite. Articolul 26 Autorizația poate fi condiționala; în acest caz sunt specificate cerințele referitoare la plasarea pe piață și utilizarea produsului sau cel puțin cele care asigură respectarea prevederilor art. 24 alin. (1). Articolul 27 În cazul în care alte dispoziții legale impun anumite cerințe referitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219051_a_220380]
-
ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte; ● Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
interogative; pronumele nehotărâte; ● Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]