4,975 matches
-
caracterul violent și revoluționar al transformărilor sociale necesare promovării dezvoltării sociale, teoria globalizării își trage seva din structuralism și funcționalism, susținând ideea unei tranziții graduale, progresive. HYPERLINK \l "Etzioni" Etzioni (2002) arată că schimbările graduale, pozitive dintr-o societate capătă consistență atunci când marea majoritate a grupurilor sociale au capacitatea de autoadaptare la inovațiile curente, în mod particular în sfera comunicării culturale (globalizarea culturii/cultura de masă). Globalizarea nu are însă doar un trend pozitiv. Din ce în ce mai mult se discută despre globalizarea sărăciei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este motorul care determină toate raportările reciproce ale statelor în sistemul internațional. Totodată, puterea este conceptul care transformă politica într-o sferă autonomă în raport cu economia, morala, religia și alte domenii. Totodată, conferă continuitate politicii externe a unui stat și o consistență și o coerență interne, în ciuda legislaturilor interne diferite. Din acest punct de vedere, puterea nu mai lasă loc în relațiile internaționale unor interpretări fundamental eronate care explică politica externă prin motivele oamenilor politici care o concep sau prin preferințele ideologice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
element al definiției alianței este reciprocitatea - nu este un element obligatoriu, întrucât nu toate alianțele îl au la bază, însă marea majoritate îl are în centru, fiind considerat un mijloc de a crește beneficiile alianței. Acest principiu al reciprocității dă consistență și coerență mai mare unui alianțe, bazându-se pe o condiționare fundamentală a beneficiilor alianței respective. Alături de caracterul formal al alianței, principiul reciprocității conferă și o obligativitate legală și morală a respectării angajamentului asumat prin alianță. Un al șaselea element
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
generează percepții distorsionate și pe consecințele acestora asupra deciziei de declanșare a conflictului militar. O contribuție importantă în înțelegerea proceselor psihologice au avut-o teoriile cu privire la imagini, stereotipuri și prejudecăți, și, nu în ultimul rând, teoriile cu privire la disonanță cognitivă și consistență (vezi Jervis, 1976, pp. 58-113). Astfel, imaginea de adversar, prejudecăți și stereotipuri cu privire la intențiile agresive ale unei națiuni sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident interpretează informația și ia decizia de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1999): Globalizarea cu față umană, concept care presupune luarea în considerare și a conceptelor de dezvoltare durabilă, dezvoltare umană durabilă, dezvoltare echilibrată și dezvoltarea durabilă a mediului. Din toate acestea, se propune stabilirea unui set de principii care să dea consistență conceptului de globalizare cu față umană. − Globalizarea bazată pe conceptul de economie cu față umană are susținători ca, de pildă: Anton Carpinski, care propune promovarea umanismului teocentric. − Joachim Wilmeyer identifică următoarele componente ale dreptății sociale care pot modela procesul de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
semnificație din ce în ce mai importantă, fiind o condiție necesară pentru acreditare și pentru menținerea standardelor profesionale. Totuși, unii specialiști apreciază că astfel de programe ar avea o contribuție limitată la promovarea competenței, în condițiile în care sunt monitorizate necorespunzător sub aspectele conținutului, consistenței învățării și gradului de aplicabilitate în practică. Supervizorii au responsabilitatea de a monitoriza cursurile de educație continuă la care participă cei supervizați și de a evalua gradul în care acestea contribuie la învățarea a ceea ce este necesar practicii asistenței sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
forme paralele (echivalența). De asemenea, sunt mai rare situațiile de includere a observatorilor în aprecierea fidelității unor probe psihologice, acest tip de fidelitate fiind mult mai răspândit în aprecierea fidelității măsurătorilor obținute pe bază de observație. Mai mult, coeficientul de consistență internă α Cronbach este o formă generalizată a metodei înjumătățirii probei, ca și a altor coeficienți de fidelitate specifici precum Kuder-Richardson. Tabelul 5.2. Fațete ale generalizăriii conform teoriei clasice a fidelității Fațete ale generalizării Surse de eroare Tip de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Pearson Forme paralele Diferențe în conținut între două forme paralele Echivalență Participanții sunt testați în același timp cu două forme paralele ale probei r Pearson Itemi Itemii sunt eterogeni și slab saturați în conținutul dorit împărțirea în două a probei consistența internă Participanții sunt testați prin mai mulți itemi în același timp a) r corectat Spearman-Brown b) coeficientul α Cronbach Observatori Discordanțe între evaluările observatorilor Consistența internă Obținerea unor evaluări de la doi sau mai mulți observatori în același timp și pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Itemi Itemii sunt eterogeni și slab saturați în conținutul dorit împărțirea în două a probei consistența internă Participanții sunt testați prin mai mulți itemi în același timp a) r corectat Spearman-Brown b) coeficientul α Cronbach Observatori Discordanțe între evaluările observatorilor Consistența internă Obținerea unor evaluări de la doi sau mai mulți observatori în același timp și pe aceeași formă r între perechi de observatori; kappa; W Kendall Totuși, în ciuda utilizării frecvente a acestui indicator trebuie să răspundem la două întrebări pentru a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este dat de erorile de măsurare, ori nu ne putem permite să selectăm candidații pentru angajare pe baza unor măsurători cu un grad atât de ridicat de eroare. De aceea, în asemenea situații se preferă alegerea probelor care au o consistență internă de peste .80, dacă nu chiar .90. Răspunzând la cea de-a doua întrebare vom aminti trei limite importante ale lui α Cronbach, și anume: Valoarea sa este dependentă de numărul de itemi ai scalei. Astfel, o probă alcătuită din
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cinci itemi între care există o corelație medie de .50 poate avea același α Cronbach ca o probă cu 15 itemi între care există o corelație scăzută de .15. Astfel, cu cât o probă are mai mulți itemi, cu atât consistența internă crește, excepția fiind dată de situațiile în care itemii corelează negativ între ei, fapt întâlnit în cazul în care ei măsoară lucruri diferite. Un α Cronbach ridicat nu indică neapărat unidimensionalitatea scalei, adică consistența internă ridicată a itemilor scalei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai mulți itemi, cu atât consistența internă crește, excepția fiind dată de situațiile în care itemii corelează negativ între ei, fapt întâlnit în cazul în care ei măsoară lucruri diferite. Un α Cronbach ridicat nu indică neapărat unidimensionalitatea scalei, adică consistența internă ridicată a itemilor scalei. Datorită numărului mare de itemi a unor probe, se pot obține coeficienți α Cronbach ridicați, dar care să mascheze faptul că există doi sau mai mulți factori măsurați prin proba respectivă. α Cronbach nu acoperă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
garanție a stabilității în timp a rezultatelor date de subiecți. Pentru a testa această fațetă a fidelității este nevoie de a aplica proba de cel puțin două ori, la intervale de timp diferite. Tot ceea ce arată α Cronbach este doar consistența internă a probei, adică în ce măsură itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu intensitate aproximativ egală, constructul dorit. 5.1.2.5. Sensibilitatea testului. Chiar dacă o probă are validitate și fidelitate ridicată, cu alte cuvinte, dacă ne putem încrede
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Radu, I. (2003). Principii metodologice în evaluarea și utilizarea probelor psihologice. Psihologia Resurselor Umane, 1(1), 13-22. TEME DE REFLECȚIE Vă puteți baza în procesul de selecție pe utilizarea ca predictori a două probe psihologice valide, dar care posedă o consistența internă scăzută, în jurul unui α de .70? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Precizați cel puțin cinci criterii de clasificare a testelor psihologice. Care sunt criteriile de evaluare ale unui test psihologic? Care sunt avantajele și dezavantajele utilizării chestionării prin poștă? Ce recomandări
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
manieră personală de achiziționare și procesare a informației, fiind o trăsătură mai stabilă, cel de al doilea cuprinde nu numai stilul cognitiv ci și preferința pentru anumite situații de învățare. Odată cu înaintarea în vârstă, stilul de învățare dobândește o anumită consistență și continuitate în promovare, dar se modifică semnificația scopurilor și valorilor individuale, ca urmare a tranzițiilor, evenimentelor și crizelor existențiale cu care se confruntă persoana. Cele două variabile se manifestă atât în preferința derulării de strategii cognitive, cât și în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
atare înfățișare intenționează să-l exalte, adică sensul metafizic. Forța extraordinară a lui Dostoievski vine tocmai din faptul că în cadrul cel mai cotidian și mai naturalist face irupție fulgerător, abrupt, un sens transcendent. Iar faptul acesta nu modifică nici un moment consistența obiectivă a lumii. Prințul Mâșkin de pildă (fiindcă era vorba de Idiotul) e pe tot parcursul romanului un om de lume, puțin zăpăcit, îmbrăcat după ultima modă, a cărui figură plină de candoare nu capătă nici un moment vreun aer iluminat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fac unii critici, altminteri serioși, îmi pare cel puțin o lipsă de măsură datorată pripelii, dacă nu cumva, la alții, un semn de minorat intelectual. La Dostoievski, noțiunea de „miracol” nu înseamnă niciodată o ruptură a ordinii naturale și a consistenței pozitive a lumii, ci exprima mirarea filosofică în fața existenței. În Demonii e un pasaj, după ce naște soția lui Șatov, când acesta are o exclamație în fața eternului miracol al nașterii; tânăra moașă, îndoctrinată la catehismul scientist al cercurilor nihiliste, îi dă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cum revelația produce întotdeauna uimire, s-a trecut de la impactul acesta, care e al adevărului, la mai mult sau mai puțin uimitoarele plăsmuiri diafane ale fanteziei. Această diafaneitate sau transparență e tocmai ceea ce o pernicioasă demagogie poetică opune opacității și consistenței pozitive a realității. Realitatea e „plată” și „vulgară” numai pentru cine nu știe să privească (nu vreau să spun mai mult), iar „evadarea” din ea și plutirea pe „aripile” fanteziei nu duce altundeva decât la foarte insipide utopii. Insist foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și celorlalți În același timp - o marjă de ignoranță, pentru că știm foarte bine că toată cultura, chiar și aprofundată, se clădește din goluri și falii (Lodge vorbește mai sus de „faliile culturii”) care nu o Împiedică să prindă o anumită consistență În calitate de ansamblu de informații. Acest spațiu de comunicare despre cărți - și, mai general - despre cultură - ar putea fi numit bibliotecă virtuală, odată pentru că este un loc dominat de imagini și imagini ale sinelui, și pentru că nu este un spațiu real
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Călin Influența politicilor de personal asupra indicelui de conflict și stilurilor de abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă.......................................................... Cristina Leovaridis Dialogul social - fundament al colaborării dintre sindicate și patronat..................... METODOLOGIE Romeo Zeno Crețu Măsurarea personalității: tipuri determinabile de consistență....................................... DOCUMENTAR Eugen Avram Provocările organizațiilor religioase................................................... VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ A 26a Conferință a Asociației Europene de Psihologie Aeronautică, 3-7 octombrie 2004, Serimbra, Portugalia (Marian Popa)............................................ Conferința Internațională „Creativitatea în Știință și Tehnică”, București, 25-26 februarie 2005 (Valeria Negovan)............................................................... Conferința studențească „Unitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de descrieri comportamentale grupate în șapte categorii: comunicare (Com), comportament etic (Eth), managementul sarcinilor (MT), managementul oamenilor (MP), eficiență interpersonală (Int), Viziune (Vis), orientarea spre clienți (CF). Fidelitatea celor șapte dimensiuni comportamentale ale fișei de evaluare, determinată prin intermediul coeficientului de consistență internă Alpha al lui Cronbach, oscilează între 0,46 și 0,89. Pentru fiecare manager evaluat am identificat doi colegi evaluatori: persoane situate la același nivel ierarhic, în același departament/în departamente diferite și cu care managerul a lucrat în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ale stresului ocupațional Multitudinea și varietatea modelelor de stres (și în special S.O.) formulate și testate până în prezent utilizează diagrame schematice, care reprezintă relațiile dintre variabilele implicate în procesul stresului. În majoritatea modelelor se poate constata o notă de consistență și un acord cu privire la natura și interacțiunea variabilelor articulate schematic în următoarea ecuație: variabilele personale și factorii de mediu se „filtrează” prin intermediul proceselor de evaluare și gestionare a stresului (coping), influențând efectele stresului. Testarea modelelor impune însă din partea cercetătorilor cel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
all/Biblioteca. ***, Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, HYPERLINK "http://domino 2.kappa.ro/mj/superlex.nsf/all/Biblioteca" http://domino 2.kappa.ro/mj/superlex.nsf/all/Biblioteca. Metodologie Romeo Zeno CREȚU* Măsurarea personalității: forme de consistență determinabile Universitatea din București Abstract The common belief that person’s behavior is cross-situational stable was challenged in the past by the empirical research which could not support it. This paper presents a brief discussion of the paradox consistency and
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
not support it. This paper presents a brief discussion of the paradox consistency and then is introducing some conceptual clarification on perspectives, acceptations and types of consistencies in personality. Key words: consistency paradox, cross-temporal stability, cross-situational consistency, coherence 1. Paradoxul consistenței Identificarea unui mod unitar, integrat de operaționalizare și definire a personalității, universal acceptat, a constituit multă vreme unul dintre dezideratele presante ale psihologilor specializați în acest domeniu de cercetare. Consensul operațional-definitoriu în privința personalității a rămas unul doar parțial și relativ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vedea, abia de curând cercetările interacționist dinamice au început să dea un contur clar definit problemei. Blocajul în acest demers a fost determinat de incapacitatea vechilor modele conceptuale de a demonstra la nivelul cercetării empirice atributul definitoriu cardinal al personalității - consistența comportamentală. O asumpție universal acceptată, atât la nivelul simțului comun, cât și de către teoreticieni și practicieni, a fost aceea că persoanele sunt caracterizabile printr-o serie de atribute care rămân relativ invariabile de-a lungul timpului și al contextelor sociale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]