15,474 matches
-
un proces echitabil și ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale contestate au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. ... 19. Astfel, prin Decizia nr. 63 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 8 iulie 2022, care trimite în acest sens și la considerentele Deciziei nr. 638
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este însă de natură a crea discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiționată, textele criticate aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de constituționalitate. ... 20. Curtea a mai reținut și că o eventuală enumerare de către legiuitor, în cuprinsul textului criticat, a tuturor conduitelor ce pot duce la concluzia îndreptării persoanei condamnate, în sensul realizării scopului pedepsei penale, nu este practic posibilă (paragraful 23
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
publici parlamentari, este, în realitate, una de interpretare și de aplicare a legii la cazul concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 401 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, astfel
DECIZIA nr. 662 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264618]
-
asemenea, nicio directivă nu s-a referit la acest aspect, astfel încât „apare total nejustificată modificarea operată asupra acestui articol prin ordonanță de urgență, în condițiile în care procedeul legislativ utilizat trebuie ales cu respectarea exigențelor referitoare la condițiile de constituționalitate extrinsecă ale actului normativ adoptat“. Proclamarea în preambulul ordonanței de urgență a unor situații de fapt ca fiind subsumate conceptului de situație extraordinară nu echivalează cu o prezumție absolută în acest sens, ci exprimă o prezumție relativă, drept care și
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
de urgență a unor situații de fapt ca fiind subsumate conceptului de situație extraordinară nu echivalează cu o prezumție absolută în acest sens, ci exprimă o prezumție relativă, drept care și actul normativ se bucură de o prezumție relativă de constituționalitate. ... 6. Chiar dacă s-ar considera că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 este justificată per ansamblu de o situație de urgență, extraordinară, se observă că în acest fel „sa profitat de dispoziții, legale ce sunt vizate de nota
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
mai invocă art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Protocolul nr. 12 la Convenție privind interzicerea discriminării. ... 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale contestate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare. ... 24. Astfel, în ceea ce privește critica referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016, în raport cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 405 din
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
de procedură penală - în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2016 - era de natură a produce consecințe negative asupra interesului public general care vizează încrederea societății în justiție, ridicând semne de întrebare sub aspectul constituționalității, ceea ce constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată, în sensul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. Urgența reglementării rezidă, așadar, în acest caz, în necesitatea înlăturării unui potențial viciu de neconstituționalitate, fiind motivată, ca
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită“. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 78 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 417 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 25 mai 2010, Decizia nr. 372 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 543 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264673]
-
art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 342 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional pronunțând numeroase decizii prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. Față de criticile formulate în prezenta cauză, Curtea apreciază ca fiind relevantă Decizia nr. 239 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, Curtea a statuat că este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a interpreta Constituția, iar în privința normelor supuse controlului de constituționalitate interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, pentru determinarea conținutului normativ al normei supuse controlului de constituționalitate, Curtea trebuie să țină seama de modul în care aceasta este interpretată în practica judiciară
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
jurisdicțională ce are competența de a interpreta Constituția, iar în privința normelor supuse controlului de constituționalitate interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, pentru determinarea conținutului normativ al normei supuse controlului de constituționalitate, Curtea trebuie să țină seama de modul în care aceasta este interpretată în practica judiciară. Interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
aplicare, iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. Interpretarea astfel realizată indică instanței constituționale înțelesul normei juridice supuse controlului de constituționalitate, obiectivizându-i și circumscriindu-i conținutul normativ. În vederea atingerii acestei finalități, interpretarea dată normelor juridice trebuie să fie una general acceptată, aceasta putându-se realiza fie prin pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
Casație și Justiție a unor hotărâri prealabile sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie printr-o practică judiciară constantă. Or, în cauza de față, Curtea constată că în privința modului de interpretare a normelor juridice supuse controlului de constituționalitate nu au fost pronunțate nici hotărâri prealabile și nici hotărâri în soluționarea unor recursuri în interesul legii, care să contravină dispozițiilor Legii fundamentale. ... 22. În acest context, faptul că, în practică, unele instanțe judecătorești interpretează, în mod izolat, dispozițiile legale
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
această bază factuală se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii nu relevă decât o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar sau prin pronunțarea unui recurs în interesul legii. Controlul de constituționalitate vizează conținutul normativ al normei juridice, astfel cum acesta este stabilit printr-o interpretare generală și continuă la nivelul instanțelor judecătorești, neputând fi efectuat asupra conținutului normei juridice rezultat din interpretările izolate ale unor instanțe judecătorești. Prin urmare, controlul de
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
vizează conținutul normativ al normei juridice, astfel cum acesta este stabilit printr-o interpretare generală și continuă la nivelul instanțelor judecătorești, neputând fi efectuat asupra conținutului normei juridice rezultat din interpretările izolate ale unor instanțe judecătorești. Prin urmare, controlul de constituționalitate poate viza norma astfel cum aceasta este interpretată, în mod continuu, printr-o practică judiciară constantă, prin hotărâri prealabile și prin hotărâri pronunțate în recursuri în interesul legii, atunci când acestea contravin dispozițiilor Legii fundamentale. ... 23. Însă competența Curții Constituționale
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
când există o practică judiciară divergentă și continuă, fără a fi izolată, în care una dintre interpretările date normei în cauză este contrară exigențelor Constituției. Cu alte cuvinte, criteriul fundamental pentru determinarea competenței Curții Constituționale de a exercita controlul de constituționalitate asupra unei interpretări a normei juridice este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
constatat că este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc. ... 24. Așadar, Curtea nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al unei reglementări o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc. ... 24. Așadar, Curtea nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al unei reglementări o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
inadmisibilă. ... 26. Distinct de cele mai sus precizate, Curtea reține că dispozițiile art. 2 lit. n) și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 23 iunie 2016, și Decizia nr. 792 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție și ale art. 27 - Inviolabilitatea domiciliului. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare formulate de același autor ca și în prezenta cauză. ... 17. Prin Decizia nr. 226 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 17 august 2020, Curtea a
DECIZIA nr. 642 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265378]
-
prin prisma unor critici similare formulate de același autor ca și în prezenta cauză. ... 17. Prin Decizia nr. 226 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 17 august 2020, Curtea a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale criticate și a reținut, în esență, că, deși prin dispozițiile art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 se stabilește cuantumul taxei judiciare de timbru, aceasta nu este de natură să afecteze accesul liber
DECIZIA nr. 642 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265378]
-
grav generat de aplicarea neunitară a textului de lege „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea“, care nu prevede niciun caz de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale. Așa încât Curtea a constatat că, pentru restabilirea stării de constituționalitate, este necesar ca legiuitorul să clarifice și să detalieze prevederile referitoare la încetarea cursului prescripției răspunderii penale, în spiritul celor precizate în considerentele deciziei anterior menționate. ... 21. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 507 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265387]
-
politici penale. Cu toate acestea, Curtea a reținut că, deși, în principiu, Parlamentul se bucură de o competență exclusivă în reglementarea măsurilor ce țin de politica penală a statului, această competență nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate, marja de apreciere a legiuitorului nefiind absolută, ci limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
contencios constituțional a statuat, cu valoare de principiu, că, deși există domenii în care legiuitorul beneficiază de o marjă de apreciere largă, domeniul politicii penale fiind unul dintre acestea, dispozițiile astfel adoptate nu pot fi excluse de la controlul de constituționalitate, principiile, valorile și exigențele constituționale fiind pe deplin aplicabile. ... 19. Raportând aceste concluzii la materia supusă examinării, Curtea a constatat că soluția legislativă criticată nu afectează principiul egalității cetățenilor în fața legii, prevăzut la art. 16 din Constituție, întrucât discriminarea
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]