19,530 matches
-
b) transparenței și liberului acces la informațiile de interes public; c) eficienței; d) responsabilității; e) profesionalizării; f) orientării către cetățean. Activitatea instituției prefectului este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor, și din alte surse legal constituite. Conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea guvernului au obligația să transmită prefectului proiectul de buget. Avizul prefectului privind proiectul de buget se înaintează conducătorului instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
locali. În urma alegerilor, prefectul procedează la convocarea consiliului local în ședință de constituire, în termen de 20 zile de la alegeri. Acest termen este un termen de recomandare, constituirea consiliilor locale putând avea loc și după împlinirea acestuia. Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor locali aleși. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste trei zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
două treimi din numărul consilierilor locali aleși. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste trei zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de prefect, peste alte trei zile, în aceleași condiții. În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenței, fără motive temeinice, a consilierilor locali, prefectul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Monte Carlo, constând în extragerea repetată a unor valori întâmplătoare ale variabilelor critice din aceleași intervale de probabilitate (folosind curbele de distribuție ale variabilelor determinate în pasul anterior) și recalcularea indicatorului de performanță analizat în baza setului de parametri astfel constituit. Prin execuția repetată într-un număr suficient de mare a acestor calcule, se determină distribuția probabilă a indicatorilor de performanță financiară și economică.<footnote Hammersley J.M., Handscomb D.C., Monte Carlo Methods, Methuen, Londra, 1975. footnote>, <footnote Robert C.P., Casella G.
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
nici un eveniment / nu va descrie nimic / ci va scrie / va recrea În cuvînt ansamblul evenimentelor: unitate / constructivă a conținutului și a formei”. Echivalarea cuvintelor cu elementele materiale, indicînd o fermă reacție antimimetică („Pulsează, plutesc incoerent real [adică sustrase ordinii deja constituite a realității date] precum În pămînt cărbune”) nu e, apoi, deloc străină de atenția acordată de „didactica” Bauhaus-ului lui Walter Gropius calității materiei, asupra căreia noului „artizan” i se cere să lucreze direct, fără modéle formale preexistente. „Materia e privită
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
complexitatea construcției textuale, Într-un poem care, receptat la suprafață, pare a fi rodul unui pur „impresionism” și, pe deasupra, arbitrar și cvasi-absurd În modul de prezentare. De fapt, poetul realizează tocmai acea imagine-„construcție abstractă” (adică abstrasă, scoasă din ordinea constituită a realului), „cu raporturi de linie și culoare echilibrate”, care, transpuse În planul cuvîntului Înseamnă - la nivel reprezentativ-plastic - concentrare a „reportajului”, sinteză a „notației” În imagini dens materiale, „cristalizate” În linii ferme, - reducție la limită a confesiunii directe, În profitul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
unui lac”; avem de-a face, de fapt, și la poetul nostru, cu o eliberare a imaginației, cu o „alchimie a cuvîntului”, cu o translație fantezistă a obiectului dat, Într-un registru combinatoriu „delirant” din punctul de vedere al realității constituite, acceptate În datele ei „prozaice”. Considerată atent, dincolo de spectacolul imagistic ce fură ochiul cu Înscenările sale neobișnuite, proza lirică a lui Voronca se organizează, credem, În jurul a două teme fundamentale. Una acoperă cîmpul semantic al Închiderii, limitării, opacității, stagnării - cealaltă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale, cât și a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungându-se chiar până la adevărate „ritualuri de socializare”), cele din urmă constituindu-se în adevărate fundamente pentru primele. Constituită pornindu-se de la premisa teoretică a elaborării în dinamica interacțiunilor de grup, cultura de grup trebuie să se situeze în centrul atenției cadrului didactic. Acesta trebuie să orienteze, prin demersurile de tip managerial, elementele incipiente ale culturii grupale în sensul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
făcută până aici într-o manieră analitică, descriptivă a morfologiei structurale s-a realizat mai mult în urma unei secțiuni transversale de natură statică. În realitate, așa cum noi am mai amintit, toate aceste elemente formează o unitate integrativ-dinamică. Această structură, deja constituită, intră în reacție într-un (și cu unități ale unui) mediu profesional specific: câmpul psihopedagogic. 4.6.2. Câmpul psihopedagogic (CP)tc "4.6.2. C^mpul psihopedagogic (CP)" Această noțiune a câmpului psihopedagogic exprimă, din perspectiva analizei noastre, mai
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sociale și etnice, al mediului cognitiv și cultural este esențial. Calitatea îngrijirii primite este evident primordială. Un psiholog citează cazul otrăvirii unui bebeluș a cărui tetină înțepată fusese „reparată” cu adeziv pentru pneuri de bicicletă... Mediul cultural este cu siguranță constituit, în mare parte, din familie și școală, prima jucând un rol hotărâtor în stimulările timpurii și în însușirea limbii, iar școala fiind locul privilegiat al achizițiilor intelectuale, al lecturii și al materiilor școlare. André Flieller pune ameliorarea performanțelor tinerilor în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fundamentală Între neo-instituționalismul economic și sociologia economică constă În aceea că prima orientare consideră instituțiile mai degrabă ca rezultat al unor presiuni „naturale” spre eficiență, În timp ce sociologia consideră deopotrivă eficiența ca o „construcție socială”. Piața și organizațiile sunt instanțe social constituite ce definesc tipuri de actori și relații, acțiuni caracteristice și finalități sociale. Prin raportare la ultimele, eficiența este una dintre teleologiile posibile, de raportare a acțiunii la rezultate, dar nu singura. Opțiunea pentru un astfel de finalism ține de intenționalitatea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ipostaziază În forma organizațiilor În concepția lui Williamson (1981a, 1981b, 1998) de pildă, sau În forma relațiilor sociale stabile Între parteneri ce generează Încredere și formează așa-zisele forme hibrid de organizare, În concepția lui Granovetter (1985). Relațiile stabile astfel constituite generează angajamente reciproce credibile; ele apar a fi decuplate de logica pieței concurențiale (În care strategii individuale raționale precum abandonul relației sau oportunismul introduc potențialul conflictual) și manifestă un grad ridicat de stabilitate indiferent de viabilitatea lor imediată sau de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
urmărește delimitarea spațiului de dominație constituit de stabilizarea relațiilor sociale și asumarea unei culturi locale. Câmpurile sunt construcții ale actorilor ce dispun de capitaluri materiale, relaționale și simbolice și care Încearcă În aceste condiții să permanentizeze o rețea de relații constituite și să impună o concepție unitară În privința dominației. Câmpurile produc astfel ordine socială stabilizând relațiile dintre actori, reducând incertitudinea și, mai ales, reproducând Întreaga construcție: actori individuali (manageri, angajați etc.), colectivi (organizații, departamente) și relațiile dintre ei. Funcția (atribuită) a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este În sine un mecanism de alocare a resurselor ce funcționează diferit de cel al prețurilor; În plus operațiile implicate de coordonare și alocarea resurselor presupun un cost al obținerii informațiilor, luării deciziilor și impunerii acestora. Organizațiile sunt actori social constituiți și având acest atribut acționează pentru a supraviețui; scopul fundamental al actorilor colectivi nu este eficiența socială, ci supraviețuirea, iar pentru aceasta organizațiile Încearcă să limiteze competiția și să-și atragă resurse strategice care să sporească șansele de supraviețuire. Economia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
valoare socială, care sunt adică În conformitate cu regulile de drept.” (2001:130 - 132). Calitățile de cumpărător și respectiv vânzător, de angajat și angajator, de beneficiar și executant, de mandatar și mandat, de asociați ai unei societăți comerciale etc. sunt roluri social constituite și asumate ca atare de către părțile dintr-un contract. Ele au drepturi și obligații constitutive, impuse de către societate, mai presus de capacitatea lor de negociere. În același sens, Durkheim afirma că, pentru a uni cu adevărat un contract trebuie să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
incomplete, În sensul că nu sunt specificate și agreate ex-ante, ci pot fi doar impuse printr-un anumit mecanism instituțional. Există astfel angajamente latente care nu sunt asumate prin negociere, ci decurg din componenta instituțională a contractelor, adică sunt social constituite. O. Hart (1993) denumește aceste drepturi incomplet asumate acțional „drepturi reziduale de control”. Drepturile reziduale de control nu sunt angajate contractual de părți, ci sunt fixate (reglate) instituțional Într-o direcție sau alta. Într-un exemplu furnizat de același autor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cele personale care „exprimă o concurență pozitivă, o cooperare care derivă În mod esențial din diviziunea muncii” (p.139). Numai că această legătură nu se face fără consimțământul celorlalți, al societății În ansamblu. Aceste drepturi sunt, la rândul lor, social constituite, se bazează pe un consens asupra noțiunii de drepturi În sine ce reflectă valorile, interesele și necesitățile specifice ale societății Într-o anumită perioadă istorică. Ele fac parte dintr-un proiect social și exprimă În același timp o intenționalitate colectivă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
utilitare. O logică a consecințelor Întreabă: „care Îmi sunt interesele și cum sunt afectate ele În această situație?”, În timp ce o logică a adecvării Întreabă: „ce se așteaptă de la mine, având În vedere rolul meu În această situație?” Dispozițiile subiective astfel constituite, spune Bourdieu (2000), sunt mai degrabă rezonabile decât raționale, În sensul că sunt conforme unor așteptări social construite. Perspectiva instituțiilor ca sisteme normative este adoptată de aproape toți sociologii din perioada clasică -Durkheim (1922, 2001) și până la Selznick (1948) sau
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tehnologii, profesii), organizațiile formale se formează și se extind incorporând aceste reguli ca elemente structurale. Incidența regulilor formale ale societății raționale (reguli justificabile În perspectiva integrării lor În sisteme de credințe/convingeri raționale) determină incidența organizării. Organizațiile sunt actori social constituiți În baza oportunităților de acțiune raționalizată, consecventă unui sistem social de convingeri comune, unui univers de semnificații bazat pe noile mituri științifice, pozitive. Sistemele de convingeri comune potențează acțiunea colectivă care astfel găsește cadrele de manifestare În inventarul social de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai presus de orice», «piața este eficientă» (sublinierea noastră - M.P.) nu este mai rațional decât să susții că «Domnul veghează asupra noastră» (1991:250). Ele sunt mai degrabă sisteme simbolice trans-raționale, social instituite, purtătoare de sens pentru relațiile sociale astfel constituite și percepute ca legitime În anumite societăți sau contexte. Concepția instituționalistă explică patternurile de cooperare prin incidența concepțiilor macrosociale asupra organizării. Aceasta din urmă este o construcție socială ce reflectă concepțiile raționalizatoare ale societății, și nu rezultatul presiunilor individuale spre
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Biggart (1988) argumentează pentru o abordare istorică a structurii de autoritate dintre stat și mediul de afaceri În care statul Încearcă, prin acțiune strategică, să legitimeze un sistem de reguli și să promoveze o ideologie proprie privind dezvoltarea social-economică. Odată constituită, structura de autoritate legitimă dă naștere instituțiilor economice, iar acțiunea economică este imersată Într-un spațiu cultural-ideologic de exprimare. Toate aceste abordări accentuează caracterul dialectic al acțiunii și instituțiilor: actorii mobilizează resurse și adoptă strategii de acțiune care astfel instituie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rezultă patternuri incoerente de mobilizare a acțiunii și dezvoltare socială. Rețelele sociale facilitează cooperarea socială, permițând capitalizarea resurselor sociale necesare mobilizării acțiunilor individuale și colective. Ele facilitează fluxul informațional și reduc costurile tranzacționale În schimburile dintre actori. Capitalul social astfel constituit activează resursele de Încredere strategică, cu grad mare de specificare interacțională Între actori. Instituțiile presupun asigurarea, luată ca atare, privind un anumit pattern al relaționărilor actorilor În funcție de rolurile prescrise și construcția socială a acestora. În ceea ce ne privește, suntem interesați
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În teoriile instituționaliste pentru a aduce totuși În prim plan condiționarea structurală a acțiunii prin resursele sociale tranzacționate (capitalul social: relații sociale și Încredere strategică, cu grad mare de specificare) și a modelelor de luare a deciziei contextualizate. Totuși, odată constituite, contextele structurale și cele instituționale pot institui presiuni divergente asupra acțiunii. Așa cum am argumentat, acțiunea nu este complet determinată de presiunile instituționale și/sau structurale, acțiunea strategică fiind Întotdeauna posibilă În interiorul instituțiilor sau al structurii. Instituțiile și structurile sunt rezultatul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituțională la nivelul câmpului. Ele instituie reguli diferite ale jocului ce determină apariția unor strategii emergente ce ar putea conduce la dezinstituționalizarea modelelor culturale existente cu privire la dezvoltarea firmei. Schimbarea concepției dominante conduce la modificarea relațiilor Între actori afectând capitalul social constituit și forțează re-poziționarea actorilor În structură. Cel mai probabil, schimbarea este indusă prin „recomandări ale consultanților de afaceri și analize raționale asupra eficienței Întreprinse de teoreticienii organizațiilor” (Davis, Diekman și Tinsley, 1994:552) care difuzează de-a lungul câmpului și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
deopotrivă cu o constituire socială a actorilor și a rolurilor acestora În baza concepțiilor legale și culturale Împărtășite, dar și cu o asumare a capacității de acțiune a actorilor care este, În general, Îndreptată spre asigurarea stabilității și supraviețuirii sistemelor constituite. Cooperarea socială se manifestă În instanțe În care În aceeași măsură acțiunea intențională, relațiile sociale și instituțiile formale și informale contribuie la producerea unei structuri de interacțiuni stabile. Teoriile instituționaliste de sorginte economică explică configurațiile instituționale pornind de la acțiunea individuală
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]