3,427 matches
-
celorlalte națiuni creștine. Acest aflux a dat naștere organizației Societatea Ortodoxă a Palestinei, care dispunea de foarte multe mijloace materiale, crease școli ortodoxe în Palestina, cât și în Siria. Aceste stabilimente erau protejate de Ambasada Rusiei la Constantinopol și de consulatele locale.[...] 5 Generalul Pétin, fost șef de Stat Major al Misiunii Militare Franceze în România, despre trădarea rusească pe frontul românesc Venind să preia conducerea Misiunii Militare Franceze în România, Generalul Henry Mathias Berthelot s-a oprit la Marele Cartier
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
că asociațiile de negustori și, mai ales, breslele meșteșugărești, spre sfârșitul epocii regulamentare, își pierduseră caracterul închis, static, pe care li-l conferise sistemul feudal de organizare. Numeroși negustori și meșteri au intrat în rândul sudiților (persoane aflate sub protectoratul consulatelor, mai ales pentru a fi scutiți de dări), alții erau trecuți în categoria evrei și țigani. Meseriașii țigani, robi pe moșiile boierești sau mânăstirești, în schimbul unei taxe, primiseră dreptul de a se stabili în târguri, unde-și exercitau meșteșugul. Ultima
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-lea. Noile construcții publice și lucrările edilitare din această perioadă au dat o notă urbană Hușilor. 3. Supuși străini (sudiți) în prima jumătate a secolului al XIX-lea Sudiții erau meșteșugari, negustori, arendași și liber-profesioniști. Ei se aflau sub protecția consulatelor străine și beneficiau de privilegii economice (fiscale și vamale), juridice, de privilegii și imunități personale. Scutirea de impozitul personal era unul din cele mai importante privilegii de care beneficiau supușii străini. Meșterii erau scutiți de anumite dări de stăpânii feudali
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în izvoare, informațiile asupra populației sunt dispersate. Astfel, în recensământul fiscal din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fiscal din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici ai consulatului rus” și 12 sudiți nemți, de asemenea, scutelnici ai consulatului „nemțesc”. În Catagrafie, mai erau incluși și 136 sârbi hrisovoliți. În ținutul Fălciu, situația sudiților se prezintă în felul următor: 26 sub protecție austriacă; 28 - protecție rusă; 4 - protecție engleză; 4 - evrei sudiți; total general: 62. Catagrafia din 1824-1825 (Anexa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
doi ruși. În Catagrafia din 1851 sunt trecuți 71 de supuși străini, din care 14 pământeni sub protecție străină, patru care proveneau din Turcia, 53 originari din alte locuri cu pașapoarte. Printre sudiții menționați în documente, ca fiind sub protectoratul consulatelor austriac, prusac și rus, numeroși erau evrei, veniți de foarte multă vreme în Moldova. Documentele menționează negustori evrei, dintr-o perioadă foarte timpurie, după întemeierea Țărilor Române (secolul al XIV-lea). Ei parcurgeau în fiecare an drumul din Leipzig prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lor la mijlocul și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (1851, 1859 și 1900) în unele orașe și județe ale Moldovei este ilustrată în următoarele patru tabele. În modul cel mai concret, unii locuitori ai Moldovei au solicitat consulatelor străine acordarea statutului de sudit, care însemna protectoratul puterii străine (Rusia, Austria, Prusia etc.), cu scopul de a evita plata taxelor către Vistierie. Statutul economic privilegiat al sudiților a provocat nemulțumirea meseriașilor și negustorilor pământeni, care vor protesta. Astfel, la mijlocul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui să fie soldățească: borș și mămăligă”. Rezultatele alegerilor din ținuturile Fălciu și Neamț au fost confirmate, în cele din urmă, de către domnitorul Mihail Sturdza la 15 noiembrie 1847. Deputatul Lascăr Rosetti, fiind eliminat din Adunarea Obștească, a protestat pe lângă consulatul rus împotriva abuzului. În plină desfășurare a revoluției de la 1848, Anastasie Panu scria din Huși, la 4 iulie 1848, lui Lascăr Rosetti, care se afla atunci la Cernăuți, exprimându-și regretul că nu poate fi împreună cu ceilalți revoluționari. Despre situația
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
traducător. Intrând în detaliile momentului în care O. Minar plasează epistola (Odesa, iulie-august 1885), Dumitru Copilu-Copilin elucidează totul: "viceconsulul rus Sergiu Lermontov venise la Iași, unde îi "scria" Eminescu, la un an sau doi după ce poetul român "expediase" pe adresa consulatului din Iași, scrisori de "mulțumire" din Odesa. Este o eroare elementară, pe care însă credem noi O. Minar, ca persoană fizică nu a putut-o preîntâmpina din lipsa accesului la arhiva cu date oficiale, autorizate, despre viceconsulul rus la Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
comerciale aferente acestora, Rusia obținuse drepturi importante în cadrul imperiului. Prevederile privind numirea de consuli avea să aibă o importanță deosebită. Acești diplomați, de obicei de naționalitate grecească, aveau birouri în toate orașele importante de pe tot cuprinsul ținuturilor grecești. Ca și consulatele altor puteri, acestea au devenit centre ale intrigilor îndreptate împotriva Imperiului Otoman și de recrutare a partizanilor locali pentru cauza Rusiei. Tratatele cu Poarta stipulau și ele că navele comerciale grecești puteau naviga sub pavilion rusesc. Pe parcursul primului deceniu al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o opoziție înverșunată a otomanilor, primul consul, S. L. Lașkarev, a sosit la București. După aceea au fost numiți viceconsuli la Iași și Chilia. Ca și în Grecia, birourile acestora au devenit centre ale intrigii politice. Imperiul Habsburgic a înființat un consulat similar în 1783, ca și francezii în 1796 și britanicii în 1803. În perioada următoare, capitala moldavă și cea valahă au devenit oglinda conflictelor de la Constantinopol dintre marile puteri. Între timp, Ecaterina cea Mare și Joseph al II-lea corespondau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cît. Drept urmare, întreprinzătorii străini depindeau de intermediarii otomani, care erau de obicei greci ortodocși. Acești agenți erau numiți dragomani, ca și cei aflați în slujba Porții în funcții similare. Toate tranzacțiile comerciale erau însoțite de o mare corupție, în care consulatele străine erau extrem de mult implicate. Consulii erau împuterniciți să emită documente pentru supușii otomani, cunoscute sub numele de berate, prin care aceștia erau scutiți de taxe locale și de jurisdicția legală. Oamenii aceștia putea apoi beneficia de avantajele capitulațiilor. În
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mult implicate. Consulii erau împuterniciți să emită documente pentru supușii otomani, cunoscute sub numele de berate, prin care aceștia erau scutiți de taxe locale și de jurisdicția legală. Oamenii aceștia putea apoi beneficia de avantajele capitulațiilor. În plus, multe din consulate acordau în schimbul unei taxe cetățenia statelor respective. Un exemplu de abuz extrem al acestui sistem putea fi întîlnit în Principatele Dunărene, unde mii de oameni, mulți dintre ei refugiați ruși, puteau cere cetățenia austriacă. Monopolul grecilor privind posturile de agenți
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
grecești. În ciuda eșuării eforturilor de a obține ajutorul Rusiei, liderii nu ezitau deloc să dea de înțeles că acționau cu acceptul și sprijinul guvernului acesteia. Întrucît beneficiau de simpatia deschisă a anumitor oficiali ai bisericii ortodoxe din Grecia propriu-zisă, iar consulatele rusești deveniseră centre de recrutare, sprijinul bănesc al rușilor părea evident. Cea mai mare parte a consulilor Rusiei din Balcani erau în perioada aceasta greci, astfel că susțineau firește cauza. Dat fiind că societatea se folosea pe față de numele Rusiei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
revolta lui Tudor Vladimirescu. Liderul român a aflat de atitudinea Rusiei abia spre sfîrșitul lunii martie. Pînă atunci și el continua să-și asigure camarazii de aprobarea rușilor, bazîndu-se probabil pe declarațiile Eteriei. În cele din urmă, la 17 martie, consulatul de la București a primit dezaprobarea țarului față de acțiunile lui Ipsilanti; a sosit de asemenea o anatemă din partea patriarhului de la Constantinopol. Atitudinea Rusiei era în sfîrșit oficială și lipsită de echivoc. Multe aspecte ale politicii rusești din acest timp sînt neclare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Puterea navală a Marii Britanii, care domina Mediterana, putea hotărî soarta revoltei grecești; filoelenii britanici erau activi în susținerea cauzei grecești. Toate cele trei partide își puneau credința în intervenția puterii care îi patrona și toate căutau să obțină subvenții de la consulatele respective. Primul guvern cu adevărat național al Greciei a fost alcătuit de Capodistrias în februarie 1828, curînd după sosirea lui pe pămîntul grecesc. După ce țarul condamnase revolta grecilor, Capodistrias a părăsit Rusia și s-a stabilit în Elveția. În ciuda lungilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Porții. De fapt, toate o făceau într-o formă sau alta. În momente de criză, erau în general trimiși agenți la curțile europene ca să prezinte punctul propriu de vedere al națiunii respective. Mai eficiente erau însă relațiile directe stabilite între consulatele europene din capitalele balcanice și guvernele naționale. Agenții consulari europeni au fost foarte activi pe tot parcursul acestei perioade. Ei se aflau în competiție unii cu alții pentru a fi cei mai influenți, se amestecau tot timpul în afacerile interne
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Cneazul a numit într-adevăr un consiliu, pe care după aceea l-a ignorat însă, așa cum a făcut și cu celelalte prevederi incluse în document. Chestiunea constituțională le implica și pe marile puteri, care urmăreau evenimentele interne din Serbia prin consulatele lor de la Belgrad, din care majoritatea au fost înființate în această perioadă. Rușii aveau deja reprezentanți în principatul sîrbesc; lor li s-a alăturat în 1835 un consulat austriac, în 1837 unul britanic, iar în 1838 unul francez. Ca și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
implica și pe marile puteri, care urmăreau evenimentele interne din Serbia prin consulatele lor de la Belgrad, din care majoritatea au fost înființate în această perioadă. Rușii aveau deja reprezentanți în principatul sîrbesc; lor li s-a alăturat în 1835 un consulat austriac, în 1837 unul britanic, iar în 1838 unul francez. Ca și la Constantinopol și în oricare altă capitală balcanică, aceste consulate concurau în privința obținerii influenței asupra guvernului și participau activ la certurile interne. În timpul acestei crize politice, opoziția față de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în această perioadă. Rușii aveau deja reprezentanți în principatul sîrbesc; lor li s-a alăturat în 1835 un consulat austriac, în 1837 unul britanic, iar în 1838 unul francez. Ca și la Constantinopol și în oricare altă capitală balcanică, aceste consulate concurau în privința obținerii influenței asupra guvernului și participau activ la certurile interne. În timpul acestei crize politice, opoziția față de Miloš era constituită de Partidul Constituțional, al cărui șef era Toma Vučić-Perišić. Scopul acestui partid era adoptarea unei constituții care să limiteze
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
disponibilitatea Rusiei de a mări subvențiile, principalul sprijin al administrației centrale. Austria acorda de asemenea o atenție deosebită evenimentelor din regiunea aceasta. La vremea respectivă circula în Europa o vorbă de spirit care afirma că Cetinje era alcătuit din treisprezece consulate și un hotel. Statutul exact al Muntenegrului față de Imperiul Otoman a rămas confuz. Poarta continua să pretindă că regiunea era parte integrantă a imperiului, dar nu era în stare să strîngă taxe sau să primească un tribut de pe teritoriul și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și să se folosească de briganzi. Pe toată durata primei părți a domniei lui Othon, cele trei partide politice înființate în perioada revoluționară cel Francez, cel Rus și cel Britanic au dominat scena politică a țării. În ciuda atașamentului lor față de consulatele străine, acestea erau în același timp bazate în esență pe faptul că erau conduse de persoane puternice. Dintre ele, cel mai popular era probabil Partidul Francez, care îl avea în frunte pe Ioannis Kolettis. În perioada aceasta, Franța putea încuraja
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cea mai puternică poziție în timpul regimului Capodistrias, cel Britanic a deținut supremația sub Armansperg, iar cel Francez a devenit cel mai influent după 1844. În ciuda faptului că aceste partide purtau numele unor puteri străine, ele nu erau unelte oarbe ale consulatelor patronatoare. De fapt, acestea erau uneori manipulate de către partide în mai mare măsură decît puteau marile puteri să profite de ele. Cu toate acestea, existența partidelor permitea un mai mare amestec străin, situație care nu-și avea echivalență în Serbia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
stea în expectativă, deoarece Nicolae I nu i-a permis să ia parte la elaborarea unei constituții a cărei acceptare de către rege îi fusese impusă acestuia printr-o revoltă a armatei. Guvernul grec beneficia însă de o permanentă consultanță din partea consulatelor britanic și francez, care îi reprezentau pe protectorii favorabili instituirii unui regim constituțional, dar doreau ca acesta să aibă o orientare conservatoare. Aceștia voiau să fie evitată orice situație care ar fi putut face din Grecia centrul unor tulburări revoluționare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
impus totodată regelui un ministeriat condus de Mavrocordat. Eșecul de a profita de situație sau de a obține oricare alt cîștig concret în relațiile externe a fost un element important al scăderii popularității regelui. După războiul Crimeei, partidele patronate de consulatele străine s-au dizolvat. Noile combinații politice reprezentau doar ceva mai mult decît interesele liderilor puternici și ale suporterilor lor. În alegeri au ieșit victorioși candidații care puteau controla patronajul local și poliția. Atunci cînd putea alege liber, votantul individual
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]