4,411 matches
-
de O sută de Ani, plata răscumpărării lui Ioan cel Bun și mai ales dorința lui Carol al V-lea de a crea companii de soldați permanente au determinat stările să acorde creșterea impozitelor pentru mai mulți ani; răgazul odată consumat, regele a continuat să le încaseze. Dar tentativa a fost totuși efemeră și adevăratul creator al armatei moderne și al impozitului modern este Carol al VII-lea. El interzice armatele private în 1439, creează companiile de jandarmi (cavalerie) în 1445
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să o cumpere, dar chiar și oamenii înstăriți suprimă orice altă cheltuială în afara celei alimentare, astfel încît criza agricolă duce la o criză de sub-consum industrial, deci de șomaj. Soarta claselor populare este și mai tragică la țară, căci, odată consumate produsele recoltei deficitare, țăranii cei mai săraci nu pot deloc să conteze pe ajutoarele publice și individuale care există în orașe. Doar punerea la punct a recoltei următoare, dacă este bună, readuce o situație normală. Asemenea crize sînt frecvente între
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
introducă în procedură de urgență votarea legilor referitoare la concedii plătite anuale de cincisprezece zile, la săptămîni de lucru de patruzeci de ore, la convenții colective. Adoptate înainte de sfîrșitul lui iunie, ele constituie realizarea majoră a Frontului popular. Dar, odată consumat entuziasmul primelor săptămîni, acesta se lovește de realități dure. Criza economică se prelungește. Creșterea salariilor, însoțită de reducerea timpului de lucru, antrenează inflația. Încrederea lipsește și capitalurile se eliberează. Guvernul coboară cursul monedei prea tîrziu, în septembrie, pentru a relansa
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
perete, cum făceau evreii în ceasul sfîrșitului. Blamul care apasă, în societățile vechi, asupra morții neprevăzute și nepregătite indică ce caracter parțial avea, pentru ele, parcursul terestru al persoanei. El era un simplu episod dar un episod important, ce trebuia consumat și încheiat corect în realizarea integrală a persoanei. Se spune adesea că vîrstele premoderne nu recunosc demnitatea individului, pe care îl subordonează unor ierarhii ori categorii colective. Dacă afirmația conține adevăr, relieful lui e dat de privirea noastră modernă, care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
elaborată de Asociația Americană de Psihiatrie, le diferențiază în următoarele categorii: alcool, sedative, amfetamine, cocaină, cofeină, canabis, halucinogene, inhalante, nicotina, opioidele, fencyclidina, alte droguri. Drogurile, așa cum sunt ele definite, reprezintă substanțe ori produse naturale, de sinteză sau de semisinteză, care, consumate irațional, (atunci când nu constituie tratament în baza unei prescripții medicale) conduc fără îndoială la o dependență sigură a consumatorului față de ele. În toată lumea, aceste substanțe sunt supuse unui regim strict și controlului internațional. 1.3. Conceptul de dependență - noțiuni generale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Sănătății apreciază (încă din 1973) că riscul instalării farmacodependenței la un individ rezultă totdeauna din acțiunea conjugată a trei factori: * particularitățile personale ale subiectului; * natura mediului social-cultural general și imediat; * proprietățile farmacologice ale substanței în cauză, în corelație cu cantitatea consumată, frecvența utilizării și modul de utilizare (îngerare, inhalare, fumare, injectare). Într-un cadru legal, drogurile sunt utilizate ca medicamente cu acțiune asupra sistemului nervos, unele fiind încă prescrise cu succes împotriva durerii și în unele boli mintale. De exemplu, morfina
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consumul de alcool foarte precis, folosind grame de alcool. Un mililitru de alcool conține 0,785g de alcool. Se folosesc termeni precum consum ușor, mediu sau abuziv, evitându-se sintagma de consum standard deoarece aceasta suportă variații în funcție de puritatea alcoolului consumat. Astfel, o bere cu concentrație de alcool de 5% conține 23g de alcool, o sticlă de vin (6 pahare) cu concentrație de 13% conține 13g de alcool pentru fiecare pahar consumat, 50 ml de băuturi spirtoase cu o concentrație de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consum standard deoarece aceasta suportă variații în funcție de puritatea alcoolului consumat. Astfel, o bere cu concentrație de alcool de 5% conține 23g de alcool, o sticlă de vin (6 pahare) cu concentrație de 13% conține 13g de alcool pentru fiecare pahar consumat, 50 ml de băuturi spirtoase cu o concentrație de 40% conține 16g de alcool. Atunci când este vorba de studii epidemiologice, cea mai folosită clasificare a tipurilor de consumatori este cea impusă de Organizația Mondială a Sănătății: Figura 1: Tipuri de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
2 Droguri licite, droguri ilicite. Particularități și estimări ale consumului de droguri în Europa 2.1. Principalele categorii de droguri întâlnite în traficul ilicit Drogurile, așa cum sunt ele definite, reprezintă substanțe ori produse naturale, de sinteză sau de semisinteză, care, consumate irațional (atunci când nu constituie tratament în baza unei prescripții medicale), conduc fără îndoială la o dependență sigură a consumatorului față de ele. În toată lumea, aceste substanțe sunt supuse unui regim strict și controlului internațional. Gama acestor substanțe este deosebit de largă, dar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de droguri ilicite în rândul elevilor de 16 ani, alături de: Franța, Monaco, Letonia, Polonia, Ungaria, Portugalia, Finlanda, Grecia, Cipru și Muntenegru. 2.1.2. Consumul experimental de droguri La nivel european, canabisul este de departe drogul ilicit cel mai frecvent consumat. În medie, faptul de a încerca pe parcursul vieții un drog a fost raportat de mai mulți băieți decât fete, și anume 19% față de 14%. În 2011, cifrele au fost semnificativ mai mari, în rândul băieților, în 27 de țări participante
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
spanioli, chinezi, libanezi, caracteristici ale modului în care copilul învață să abordeze alcoolul: * adulții expun copiii la alcool, de la vârste foarte mici, dar în cadrul unui grup familial și religios foarte puternic; * consumul de alcool în familie este unul moderat; * băuturile consumate fac parte din categoria băuturilor slabe - vin, bere; * alcoolul este consumat de obicei la masă sau în cadrul ritualurilor religioase; * băutura nu este considerată o virtute sau o dovadă de bărbăție; * beția este dezaprobată. În general, alcoolismul este privit ca o
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
La fel ca alte substanțe psihoactive, tutunul conține mai multe substanțe chimice, substanța de bază fiind nicotina ale cărei efecte nocive asupra organismului sunt determinate atât de modalitatea de consum (inhalat sau mestecat), cât și de durata consumului și cantitatea consumată. 60 miligrame de nicotină injectată pot ucide un om. Efectele consumului de tutun se datorează și cantității de substanțe toxice cancerigene existente în fumul degajat. Între principalele efecte ale consumului de tutun putem menționa: îmbătrânirea prematură a pielii, creșterea ritmului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de detresă respiratorie acută și afectarea musculară, efectul dăunător apare numai în cazul unui nivel ridicat al consumului de alcool, dar, chiar și la acest nivel ridicat, alcoolul sporește riscul și gravitatea acestor cazuri, într-o manieră legată de doza consumată. Frecvența și cantitatea de alcool consumată în exces sunt importante în creșterea riscului în ceea ce privește traumatismele sau afecțiunile cardio-vasculare (afecțiuni coronariene, infarct), (Anderson, 2006). Consumul de alcool în doză mică reduce riscul afecțiunilor cardiace, deși măsura în care acest risc este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
balanță demonstrează, cel puțin în Marea Britanie, că nivelul consumului de alcool, cu riscul cel mai scăzut de deces, este zero sau aproape de zero grame la femei până la vârsta de 65 de ani, și mai puțin de 5 g de alcool consumat zilnic la femeile de/peste 65 de ani. În cazul bărbaților, nivelul consumului de alcool cu gradul de risc cel mai scăzut de deces este zero până la vârsta de 35 de ani, aproximativ 5g de alcool consumate zilnic în cazul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
g de alcool consumat zilnic la femeile de/peste 65 de ani. În cazul bărbaților, nivelul consumului de alcool cu gradul de risc cel mai scăzut de deces este zero până la vârsta de 35 de ani, aproximativ 5g de alcool consumate zilnic în cazul bărbaților de vârstă mijlocie, și mai puțin de 10g consumate zilnic în cazul celor care depășesc vârsta de 65 de ani (și, probabil, revine la consum zero la vârste foarte înaintate). În schimb, reducerea sau stoparea consumului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cazul bărbaților, nivelul consumului de alcool cu gradul de risc cel mai scăzut de deces este zero până la vârsta de 35 de ani, aproximativ 5g de alcool consumate zilnic în cazul bărbaților de vârstă mijlocie, și mai puțin de 10g consumate zilnic în cazul celor care depășesc vârsta de 65 de ani (și, probabil, revine la consum zero la vârste foarte înaintate). În schimb, reducerea sau stoparea consumului conduce la efecte benefice la marii consumatori de alcool. În cazul afecțiunilor cronice
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
interesul față de droguri sunt în legătură cu dinamica personală și socială și în primul rând cu contactul cu drogurile. Autorii afirmă că ideea principală a acestui model este definirea adicției, care este văzută ca un rezultat al relațiilor dintre consumator și produsul consumat, și care crează o nevoie (dependență psihică) de a menține consumul anumitor droguri precum și așteptări legate de a obține beneficii urmare a efectelor consumului. Autorii sugerează un model secvențial care potențează factorii de risc în consumul de substanțe, iar acesta
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
efectelor consumului de droguri au fost făcute următoarele recomandări (Rosati, 2003): * Programele trebuie să găsească modalități prin care tinerii să fie încurajați să ceară ajutor în mod voluntar iar metodele de tratament să fie specifice individului și tipului de drog consumat. * Programele trebuie să impună participarea familiei în intervenție. * Specialiștii din instituții trebuie să acorde sprijin într-o manieră non-discriminatorie și profesionalistă. * Tipurile de tratament disponibile trebuie adaptate la nevoile de tratament iar programele de intervenție bazate pe familie sau/și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
numără printre cele 11 state europene, care înregistrează creșteri semnificative ale consumului de droguri ilicite în rândul elevilor de 16 ani, alături de: Franța, Monaco, Letonia, Polonia, Ungaria, Portugalia, Finlanda, Grecia, Cipru și Muntenegru. Prezentăm, în continuare, principalele tipuri de droguri consumate, în spațiul EU, și pentru care sunt înregistrate date statistice. 1. Canabis Popularitatea consumului de canabis a crescut substanțial în anii '90, astfel încât în prezent aproape un sfert dintre toți adulții din Europa raportează că au consumat acest drog cel
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
furnizat prin extrapolarea pe baza estimărilor numărului de consumatori zilnici ai drogului. Tendințele în ceea ce privește consumul zilnic sunt dificil de evaluat, însă datele disponibile nu indică o scădere generală. La nivel european, canabisul este de departe drogul ilicit cel mai frecvent consumat. În medie, faptul de a încerca pe parcursul vieții un drog a fost raportat de mai mulți băieți decât fete, și anume 19% față de 14%, în 2011, cifrele fiind semnificativ mai mari în rândul băieților în 27 de țări. Potrivit raportului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nu au fost astfel de situații, în afara școlii fiecare este ... responsabil pentru el, iar noi ca profesori nu avem de unde să știm ce se întâmplă în anturajele lor (profesor, educație fizică, 38 de ani). Referindu-ne la tipurile de substanțe consumate profesorii identifică tutun și alcool (54 de răspunsuri), dar și droguri sau substanțe etnobotanice (12 răspunsuri). Putem vorbi de o externalizare a problemei din spațiul școlar. Doar doi dintre profesorii intervievați recunosc acest fapt. Observăm că din punctul de vedere
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cluburile, cu un procent de 23,51% în totalul raspunsurilor oferite de către studenții intervievați. Se păstrează ordinea anterioară în preferințele locurilor unde aceștia au auzit ca se consumă droguri: petreceri private (19,44%), respectiv discoteci (18,54%). Referitor la substanța consumată și mediul în care aceasta se consumă, elevii intervievați au răspuns de asemenea că cele mai frecvente medii de consum, atât pentru drogurile licite, cât și pentru cele ilicite, sunt acasă, sau acasă la prieteni și în baruri, cluburi, discoteci
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cauza principală sau singura cauză în problematica consumului de substanțe în rândul tinerilor. Un grup cu risc foarte crescut l-ar putea reprezenta elevii ai căror părinți consumă alcool zilnic (4,9% tați și 0,8% mame). Cantitatea de alcool consumată nefiind specificată nu putem concluziona în acest sens. În ceea ce privește consumul de tutun, observăm că frecvența este mare în rândul consumatorilor zilnici - 85,5% tați, 75,1% mame și 69,8% frați. În acest caz putem vorbi de un model de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în baruri). Fumatul de substanțe weed este practicat de 13,8% dintre participanții la studiu. Mediul de consum menționat este: la petreceri în proporție de 22,0% și la domiciliul respondenților 20,0%. Tabel 9: Corelația între tipul de substanțe consumate și mediul de consum Dacă DA, în ce context acasă bar club parc școală petreceri nș/nr total Fumezi? 28.3% 16.3% 9.1% 4.2% 4.9% 7.8% 29.3% 100% consumi alcool? 11.1% 22.9
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și dezvoltarea comportamentului antisocial / 107 Tabel 7: Factori de risc și factori protectivi în proiectarea modalităților de intervenție / 116 Tabel 8: Tip de consum și frecvența consumului de substanțe în mediul familial / 184 Tabel 9: Corelația între tipul de substanțe consumate și mediul de consum / 197 Tabel 10: Consumul de substanțe în cadrul familiei / 200 Tabel 11: Frecvența consumului în familia de origine / 206 Bibliografie Abraham, D. (coord.), Abraham, A., Dalu, A.M., Fierbinteanu, C., Marcovici, O., Mitulescu, S., Plaeșu, A., Sufaru, I.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]