1,864 matches
-
cinci minute din timpul dumneavoastră" este mai hotărât și mult mai credibil. Cuvântul "numai" este folosit pentru a atenua vina unei persoane sau pentru a devia culpabilitatea pentru anumite urmări nedorite. De exemplu, de curând, o mamă și-a închis copilașul în mașină, iar ea a intrat pentru cumpărături într-un magazin universal din apropiere. Temperatura urcase la 35°C în acea zi și, din nefericire, bebelușul a murit din cauza căldurii. Când mama a fost interpelată de ziariști, a răspuns: "Am
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
paralelismelor, a comparațiilor și a analogiilor, fie direct, umanul devenind microcosm, ipostaziat sub forma elementelor cosmice. Încă de la începutul vieții omenești, "ursirea" se realizează într-un cadru cosmic, soarta fiind pecetluită prin analogia ființei umane cu ființa universală: "Nani, nani, copilaș, / Dragul mamii fecioraș, / Că mama te-a legăna / Și mâna ți-a săruta / Ca pe-o floare, dragă, aleasă, / Ca pe-un îngerel în fașă. / Nani, nani, cu mama, / Că mama te-a descânta, / Să te faci un viteaz mare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sticla cu pelin pe masă!"312 Relația dintre om și pasăre este sugerată de structura dialogată a discursului liric, dar și de secvența "dialog în dialog": "Păsărică, păsărea, / N-ai văzut nevasta mea? Am văzut-o la fântână / Cu doi copilași de mână. Cu mâna apă scotea, / Din ochi negri lăcrăma. / Copilașii o-ntreba: De ce plângi, măicuța mea? Plâng și eu, plângeți și voi, / Că tăticu-i la război. Sărmanii copiii mei, / Cum au rămas mititei, / Mititei se țin de vatră / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este sugerată de structura dialogată a discursului liric, dar și de secvența "dialog în dialog": "Păsărică, păsărea, / N-ai văzut nevasta mea? Am văzut-o la fântână / Cu doi copilași de mână. Cu mâna apă scotea, / Din ochi negri lăcrăma. / Copilașii o-ntreba: De ce plângi, măicuța mea? Plâng și eu, plângeți și voi, / Că tăticu-i la război. Sărmanii copiii mei, / Cum au rămas mititei, / Mititei se țin de vatră / Și n-au cui să spună tată, / Ei se duc pe la vecini
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cum au rămas mititei, / Mititei se țin de vatră / Și n-au cui să spună tată, / Ei se duc pe la vecini / Și zic tată la străini. / Câte case stau la rând / Toate-s cu copii plângând, / Plâng mame după bărbați, / Copilașii după tați."313 Ca simbol al sufletului, cu rol apotropaic, "pasărea de fier" este invocată în descântece, fiind considerată un adevărat taumaturg. Fierul, extras din măruntaiele pământului, este de origine divină, protejând împotriva răului. Asocierea pasăre fier construiește principiul dualității
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unei cruci, un copil care plângea și a văzut-o pe Maica Domnului învăluită de lumină, cu o coroană imperială pe cap, asemeni Papei, ținând un copil în brațe. Dânsa i-a spus că acel copil nu este Cristos, ci copilașul pe care Dumnezeu vrea să îl dăruiască Franței. Această viziune, care a durat cinsprezece minute a fost urmată de o a doua viziune, identică, dar de data aceasta singura diferență este prezența lui Cristos, acoperit de plete. Astfel, i se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
am avut noroc...”. În continuare, deținuta relatează modul în care s-a implicat în procesul de creștere și educare a copilului înfiat, descrie climatul familial lipsit de securitate, protecție și afecțiune în care acesta s-a format ca entitate biopsihosocială: „Copilașul a crescut cu un nebun în casă... l-am dat la grădiniță, apoi la școală... când nebunul venea acasă, fugeam amândoi din calea lui... era speriat sărăcuțul... A urmat după ce a terminat opt clase o școală de turnător... a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tată, protejându-și mama. „A încercat să mă apere de nebun, dar aceasta îl îndârjea și mai mult... îl făcea în toate felurile, amintindu-i de familia lui adevărată... viața noastră decurgea numai cu certuri ...bătăi... nora a născut doi copilași pe care eu i-am crescut... până la urmă a încercat să o violeze... din acel moment au început bătăile dintre soț și băiat. Vinovată de tot eram eu... mă urmărea și când dormeam... eram într-un adevărat război zi și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Rover, iar liberalii se înjugau cu Felix Turnătorul ca să mai prade încă o dată bugetul de stat, pe vremea tenebroasă a ciumei portocalii, în timpul lui Băse Împărat, două animăluțe de companie de la care nimenea nu-și mai putea lua ochii: el, copilaș ramolit, becisnic și puhav, odraslă de șacal comunist, și ea, tânără cățea, puiuț de maidanez nehalit, cu părul lung și ochii languroși, repede dedulcită la dejunuri cu Pedigree. Lui i s-a spus tandru și respectuos, pentru puterea tatălui său
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aură a celebrității tabloide. Muc cel Mic radia! Până l-a trezit tac'su din visare: "Tovarășu' Prinț, vezi că ni se usucă dinastia, adună-te dracului și fă-ne și nouă un nepot. Ai înțeles? Executarea!". Grea decizie pentru copilașul senilizat de chefuri, căci damele de consumație dimprejuru-i erau cam sterpe, desfundate de avorturi și seci din cauza uzurii. La tăvăleală mergeau, că nu aveau inhibiții, iar psihoterapia cu gemete profesioniste îi mai învârtoșa un pic ego-ul molatec. Dar plozi? Cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
frumoasă İntră-n groapă-ntunecoasă -// Unii zic : ăă - De voi muri -// Am copii m-or pomeni -//- . >> Fie vlagă cît de multă -// Ce se-ngroapă tot se uită -// Vor da vlagă pentru mine -// Ca să mă scoată la bine -// Vină și-ai mei copilași -// Dragii tatii coconași -// Să vină și-a mea soție -// Ce mi-a fost la cununie -// Să-mi aprinză o făclie -// CÎnd făclia mi s-a stins -// Eu de pe lume m-am dus -// Stropiți-mi fața cu vin Că eu la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Tot umbla, umbla prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur" (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (b) " Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară și le zice: Dragii mamei copilași! Eu mă duc în pădure, ca să mai aduc ceva de-a mâncării. Dar voi, încuiați ușa după mine, ascultați unul de altul și să nu cumva să deschideți până ce nu-ți auzi glasul meu. Când voi veni eu, am să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substituirea sufixului -escu cu sufixul adjectival -ist; * cuvântul a vernisa este derivat regresiv, prin eliminarea, din cuvântul de bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv prefixe care aduc radicalului un plus semantic 62: * sufixe diminutivale (plus semantic = perceperea dimensiunilor mai mici/ a caracteristicilor diminuate ale unui element, raportarea subiectivă la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
socoteală căutătura mea, îndată pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opsasul încălțării; ori mai în grabă lua funingenă de la gura sobei, zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!" și-mi făcea apoi câte un benchi boghet în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul!... Și altele multe încă făcea." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) Mijloace de îmbogățire a vocabularului Precizați modul de formare a cuvintelor: * înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un adânc fără fund, printre genele lungi, i se păru c-aude un cântec de chitară." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Poveste) (c) " Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de copilaș, de să-l vezi și să nu-l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul adună Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile și trei nopți ținură
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clasa a IX-a Aprofil filologie. A participat la olimpiade și concursuri literare: "Hai despre copilărie să vorbim!'', "Eminescuceas aniversar ". Are ca pasiune lectura și visează să devină învățătoare. Este membră a Cercului de creație literară „Creanga de Aur". Copilărie ... Copilaș...copilărie...copilandru...cuvinte al căror sens le înțelegi cu greu când ești numai de-o șchioapă. Parcă ieri mi-a căzut lumina-n pleoape prima oară, văzând mirată cocorii ce parcă au căzut peste ape și am cules fire subțiri
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
deschis de vitejie/La românii lăudați”) este proiectată imaginea unui trai sănătos, vergilian, a cărui robustețe se răsfrânge deopotrivă în viața echilibrată a trupului și în dialogul, fără neliniști, al spiritului cu tainele universului. Atmosfera de împăcare este tulburată de „copilașul” cu aripi sfâșiate, în al cărui farmec viclean se întrezăresc parcă semnele eminescianului paj Cupidon. Jeluirea lui Amor învins nu este decât o laudă hiperbolică adusă puterii dragostei, care îi surprinde și dezarmează până și pe zei. Se realizează o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
mâncat miercurea și vinerea "pește și în post raci și unt de lemn" dar n-a dat de pomană nevoiașilor, căci: "am face milă, ci nu ne dă mâna, că avem nevoi multe și dări și avem casă grea, și copilași cam gloată...", pe cel care strâmbă din nas la mâncarea de post, răpștindu-se asupra verzelor, înjurînd legumele, "zicînd ăcăîîn zadar s-au adus în lume". Antim are suavitate, exaltare lirică și face Fecioarei un elogiu franciscan desfășurat într-o cadență
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate servi ca specimen: Deci crescând băiatul mare, Ș-alt miros dă bălăria". Și-ntîi și după-nțărcare, Astfel dar și copilașul, Și de când umbla ca broasca Ce-l numea toți coconașul, Începu să se cunoască: S-a văzut de vârstă mică Că este o floricică C-o să iasă o urzică, Nasul care îți bășică"; Sau o floricea de laur, "C-alta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
celorlalți» (p. 831). Crăciunul la Grecio 9. ...În conventul din Grecio, acolo unde Fericitul Francisc, cu ocazia sărbătorii Nașterii Domnului, a cântat Evanghelia și a realizat reprezentarea pruncului din Betleem folosindu-se de o iesle, de fân și de un copilaș (p. 442); episodul este relatat foarte des în biografia sa (p. 451). Un bărbat răstignit coborât de pe cruce 10. Cred cu multă certitudine că așa cum Fiul lui Dumnezeu a vrut să aibă un prieten atât de deosebit, încât l-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pui din partea mamei Fericitului Francisc, a început să ceară cu insistență și să spună că vrea să vadă pruncușorul. Femeile prezente au încercat să-l îndepărteze, dar el repeta că n-ar fi plecat niciodată înainte de a-l vedea pe copilaș. Atunci, mama, doamna Pica, a spus: «Aduceți-i copilul ca să-l vadă». După ce l-a îmbrățișat, etc., a spus aceste cuvinte: «S-au născut doi copii în aceeași zi pe această străduță. Unul, adică acesta, va fi printre cei mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
amăgită, pierdută, fata cade În brațele pruncului (Amor apare sub Înfățișare de prunc) Înșelător. Agentul de corupție este și aici privirea, iar zîmbetul e primul semn al seducției: „Îl privește, Îl numește și să-nșală a-i zîmbi”... Tot ca un copilaș ingenuu apare Amor În alt poem (Într-un rădi, de dimineață), din sfera micii poezii pastorale. Deghizat („schimbat la față”), Amoriu culege flori pe cîmp și gîndește malefic: „vai de cin-a priimi/aceste flori de la mine”... O fețișoară căuta
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dimineață), din sfera micii poezii pastorale. Deghizat („schimbat la față”), Amoriu culege flori pe cîmp și gîndește malefic: „vai de cin-a priimi/aceste flori de la mine”... O fețișoară căuta, În acest timp, o mioară rătăcită și, Întîlnind „prin pustiuri” copilașul viclean, cedează rugăminților lui și-l ia În brațe. Ce urmează se poate prevede: fețișoarei i se aprinde sufletul, aleargă pe dealuri, plînge, se vaită și invocă moartea: „Moartea fără prelungire Să vie să mă ia, Căci alt chip de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
epocii și ironia fină: „Amorul nu este om, Nici vro vilă, nici vrun pom. Numele lui toți Îl știu, Dar nu c-n ființă viu. El e numai povestii, Ș-În idei Închipuit, Că e ca un fluturaș, Zburător, mic copilaș, Ca un erou Înarmat, Cu arc săgeți Încărcat. Ș-unde vede tinerei, Întinde arcul la ei. Ș-fi săgetează pe loc, Drept În inimi prin mijloc. Și așa Încep atunci Să simtă dureri și munci. Care răni apoi În veac
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]