2,502 matches
-
numărul de sfârșit de an, au publicat și o caricatură cu Stancu în chip de pom fructifer sub care scria: „Rădăcinile sunt amare, dar roadele au fost dulci.“ Dar la începutul toamnei lui 1958 romanul încă apărea și mie dintre corectori îmi revenise misiunea de a-i duce lui Stancu șpalturile ca să efectueze corecturi. Faptul se întâmpla în fiecare seară de luni, el scriind textul pentru Gazetă duminică și luni dimineața, în biroul său directorial de la Teatrul Național, căci era director
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
tinerețea lui Fănuș Neagu Mi s-a întâmplat să cunosc de timpuriu mediul scriitoricesc, proiectat, la douăzeci și doi de ani, în chiar inima lui, când am fost angajat de Paul Georgescu la Gazeta literară, în toamna lui 1958, întâi corector și apoi redactor. Era acolo un spațiu de intense contacte, frecventat de mai toți scriitorii timpului, de la începători la maeștri. Odată ne-a vizitat redacția Tudor Arghezi, însoțit de Baruțu și de doamna Paraschiva, întâmplare memorabilă pentru cei care am
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
D» mare, de dimensiuni uriașe, să se vadă. Nu mai era de mult atent la conținutul cărților sau articolelor citite; nu-l interesa decât să-și facă « corectura». A ținut-o așa, cu o inimaginabilă tenacitate ani de zile. Un corector voluntar, în serviciul lui Dumnezeu (cu «D» mare). Când însă și-a extins activitatea, începând să «lucreze» și pe la bibliotecile publice, l-au prins, a pățit-o...” * Vizionând filmele lui Dovjenko, luăm cunoștință de elocvența filmului mut. Iată un soldat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
După pensionare În ființează așa numita Academie Beldie, un fel de cenaclu care func ționează la domiciliul său din Jules Michelet, mediul de gestație a viitoarelor memorii. Financiar o duce greu, e nevoit În această perioadă să facă muncă de corector În tipografii. Moare de endocardită malignă pe 11 iunie 1953, la București. Memoriile sale, depuse spre publicare la Ed. Minerva În 1954 (sau, după mărturia istoricului literar Z. Ornea, În anii ’70), apar abia În 2000 (volumul I) și 2005
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
afurisita de școală n-o mai terminau; orbiți de prestigiul Îndepărtat al Capitalei, amețiți de debutul lor Îndoielnic prin vreo foaie literară, Înghițită până la urmă de apele tulburi ale gazetăriei, de-a valma cu reporterii de fapte diverse și cu corectorii de noapte. Încredințat, prin urmare, de inexistența lui Adrian Maniu, am dat totuși drum În revistă prezumatelor sale poeme, găsindu-le, chiar și În glumă, excepțional de reușite. CURÂND, AUTORUL POEMELOR FU, ÎN SFÂRȘIT, IDENTIFIcat, luat În brațe ca un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Teologie, în 1956 se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, de unde va fi exmatriculat peste doi ani. Termină studiile universitare în 1974, la secția fără frecvență. În perioada 1962-1970 lucrează în redacția revistei „Utunk”, fiind mai întâi corector, apoi redactor, iar în 1970 este redactor al săptămânalului „A hét”; între 1971 și 1985 conduce rubrica științifică a revistei „Korunk” din Cluj. În 1986 se stabilește în Suedia, unde coordonează revista „Új kéve” din Stockholm. A debutat cu versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290493_a_291822]
-
Polymorphisme en critique, CREL, 1978, 4; Crăciun, Confesiuni, 284-288; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 176-188; Șerban, Ispita, 239-243; Martin, Dicțiunea, 82-108; Massoff, Teatr. rom., VIII, 252-255; N. Tertulian, Perspective contemporane, București, 1981, 5-12; Petre Stoica, Amintirile unui fost corector, București, 1982, 7-23; Manolescu, Teme, IV, 187-192; Ciopraga, Propilee, 236-252, 335-341; Ecaterina Țarălungă, Tudor Vianu, București, 1984; Emil Manu, Spațiu etern, București, 1985, 60-62, 110-113; I. Massoff, Între viață și teatru, București, 1985, 108-118; Ornea, Actualitatea, 243-250; Mircea Muthu, Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
pe Nicolae Labiș, Lucian Raicu, Gheorghe Tomozei ș.a. După desființarea școlii se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1970. Lucrează în redacțiile revistelor „Albina” și „Drumul belșugului” (1954-1957). Din 1963 este corector, apoi redactor la revista „Luceafărul”. Funcționar, din 1992, în Ministerul Culturii, între 1994 și 1996 a fost atașat cultural la Ambasada României din Beijing. A debutat cu versuri în gazeta „Viața Buzăului” (1951). Poetul reprezintă un adevărat „caz” al literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Casei Scânteii”, să mă ajute să tipărim primele numere. I-am dat niște bani și, În anii aceia când tipografii erau „stăpânii presei” În fabricația ei, În anii de dinainte de apariția informaticii, Olga știa foarte bine: cutare maestru, paginator, zețar, corector sau culegător, linotipist este „sensibil” și la ce anume „tip de atenție”, și ea a aranjat Într-adevăr lucrurile așa Încât primele două numere au apărut - Într-un tiraj de vreo sută de mii de exemplare - fără colaborarea redactorilor ei salariați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
încercat să-i ia de sus, demonstrativ, pe cei pe care îi comentează (unul, de pildă, pictor bun, dar cap prea puțin teoretic, intelectualicește simpluț). Ulterior, mai plauzibilă mi s-a părut ipoteza că odată ieșit din cotlonul lui de corector la tipografie, D.K. a vrut să epateze, „să rupă gura tîrgului”, recurgînd la un limbaj pretențios, abstrus. Iată o frază: „Sugestia (pe care i-o dă „tumulul” dintr-un anumit peisaj - n.m.) este de prezență a unui strat originar, arhetipal
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Balzac ar putea fi adaptată la numeroase alte situații. Cine era prim-ministrul României cînd Bacovia era angajat la Educația Poporului? Sau, pentru a localiza și mai mult: „Cine era prim-secretar la Bacău cînd Ioanid Romanescu făcea treabă de corector la revista «Ateneu»?” etc. *În dicționare, Gnothi seauton, cunoscută deviză a lui Socrate, e tradusă prin „Cunoaște te pe tine însuți!” Edmond Jaloux, în Les saisons littéraires,1896-1903 (Fribourg, 1942), susține că prin respectiva maximă filosoful n-a vrut să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a dat Ducu), cît și la Universitate (unde a dat Roxana), anunțarea rezultatelor a depășit toate termenele. Se zvonește de o a treia corectură a anumitor teze, din cauza diferențelor frapante (de chiar patru puncte!) între aprecierile celor două rînduri de corectori. Lungirea așteptării dă loc la suspiciuni. E foarte posibil ca recorectările să nu se facă (cum se pretinde) pentru eliminarea „subiectivismelor”, ci pentru pomparea de sutimi ori puncte în baloanele protejaților! Frămîntările, uneori paroxistice, de peste zi, continuă și în somn
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Otilia Cazimir, nimic apoi despre susținerea morală pe care i-am acordat-o într-o vreme în care, vai, era obiectul deriziunii unor autori de notițe răutăcioase. Așa, barem în treacăt! Nimic, în fine, despre umilința resimțită în postul de corector și revoltele care o însoțeau! Contrariat și indispus, mi-am scos numele din evocarea lui Eugen Uricaru și dintr-un articol al lui Victor Enășoae și nu m-am lăsat poreclit critic într-un text de Cristian Livescu. *Profesorul Liviu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lunii respective date istorice, mari aniversări -, agenda evenimentelor din țară, acțiuni ale Consulatului General vizite, expoziții, lansări de carte, seri culturale etc., un "portret" al unei personalități din emigrație și o rubrică de "legislație ". Eu eram și redactor-șef și corector și, împreună cu administratorul și editor, multiplicând Buletinul în 100 de exemplare la xeroxul Consulatului. Buletinul s-a bucurat de un mare succes chiar de la primul număr, fiindu-mi solicitat de tot mai multe persoane, inclusiv brazilieni, și primind o avalanșă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Cu toată grija și veghea ca să nu se strecoare pe undeva vreo mică inadvertență față de politica „Înțeleaptă” a partidului unic, se mai uitau niște replici care, dacă erau descoperite la timp, se evitau calamitățile ce s-ar fi abătut asupra „corectorilor”: „În această piesă, datorită unei modificări greșite (la pag.85 ) mai există replica: <<Cu o asemenea expresie faci de gardă În jurul unui catafalc, deschizi un miting, dar În nici un caz nu asiști la o comedie>>”. La subsolul documentului, am
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de a nu fi transmise a fost luată de tov. Macarie Florin, secretar al Comitetului orășenesc de partid”, probabil, cred eu, mult mai „deștept” și mai punitiv decât cel Împuternicit s-o facă. Cea de-a doua măsură luată de corectorul politic, nu prea am Înțeles la ce se referea și mai ales de ce a și interzis-o din programele stației de radioficare. Iată conținutul „omnino”35 al refuzării „mărfii”: „Din programul emisiunii dela data de 6 noiembrie a.c. a fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai bună orientare În munca pe care mia-ți (sic!, n.n.) Încredințato (sic!, n.n.), mai ales În urma ajutorului ce-l voi căpăta pentru munca pînă În prezent”. La câte greșeli gramaticale făcuse și avea să facă În cariera sa de corector ideologic acest Radu Costache, oricine Își poate da seama cam câte clase făcuse dar, mai ales, pe cine pusese partidul comunist să-i cenzureze pe Paul Everac, Mihail Sorbul, Marcel Proust, ș.a. ț. Planuri de muncă (grea?!?) În acele timpuri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aspect de doliu. Fotografiile au primit bun de tipar și au apărut În ziar Însă numai după ce au fost retușate și redate Într-o formă mai accesibilă difuzării lor”. Uneori, un singur cuvânt care nu „cadra” cu nazurile și năbădăile corectorului de partid, era schimbat, pur și simplu, cu un sinonim care sugera, de fapt, aceeași intenție publicistică: „În Rulmentul nr.152 din 15 martie a.c. (...) În articolul intitulat << Folosirea judicioasă a timpului de lucru, În atenția comitetului de partid>> au
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aprofundarea limbilor străine și că nu și-a dat seama că este restrictiv”. Probabil transpirat și-n fundul izmenelor, tov. cenzor a exclamat În scris: „PENTRU MINE PERSONAL ESTE UN CAZ NEOBIȘNUIT!”. Punându-și cenușă sub basca de fost comsomolist, corectorul ideologic luase taurul de coarne notând: „În toată această situație răspunderea o port eu (subl. În orig.) Întrucît mi-a scăpat din vedere faptul că acesta (locțiitorul ziaristului titular, n.n.) neștiind că Înainte de a difuza ziarul trebuie să mi-l
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
proprii: „În acelaș (sic!, n.n.) material autorul Încheie astfel: <<Pentru aceasta, În fața partidului și a poporului, Î-mi dau cuvîntul de onoare că toată viața voi Închinao celei mai drepte cauze: desăvîrșirea construirii socialismului, desfășurată spre comunism>>”. Iată reformularea semianalfabetului corector (?!?): „<<Pentru aceasta mă angajez În fața partidului că toată viața o voi Închinao (sic!!, n.n.) celei mai drepte cauze: desăvîrșirea construcției socialismului și Împlinirii celui mai nobil vis - comunismul>>”. Prin urmare, autorul acestei arzătoare lozinci prefabricate, putea să-și exprime
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cît și la nivelul secțiilor, se constată că timpul efectuat de cei În cauză pe parcursul a 24 de ore este de 20 de ore ceea ce comportă o oboseală excesivă (subl. În orig.)”, ceea ce a provocat o mare supărare corectorului. Păi, cum așa? Ca care? Ca cum? Ca când 20 de ore?!? E posibil ca această Încălcare a normelor de muncă să ajungă la urechile opiniunii publice?! Iată ce modificare de program de lucru propusese inginerul: „Persoanele destinate a acorda
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de-a 45-a aniversări a PCR”. O altă stupizenie, semnată de inginerul Vasile Vasiliu, a descoperit tov-ul În același număr de ziar În articolul „Îndeplinirea integrală a obligațiilor din contractul colectiv”. Iată greșeala care ținea mai mult de obligațiile corectorului decât de cele ale „polițistului” ideologic: „Pentru dezvoltarea muncii cultural-educative și Îmbunătățirea activului cultural, se va organiza un schimb de experiență cu alte comitete sindicale din Întreprinderi auxiliare din localitățile: Brașov, Cluj și Mediaș (subl. În orig.)”. Tocmai partea subliniată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sașilor și sîrbilor pentru ca imediat să se folosească și noțiunea de naționalități. Citatul devine cu atît mai echivoc cu cît nu se are În vedere și nici nu este exact formulat conceptul de națiune”. Cu toate că „Vremea nouă” de atunci avea corector angajat, totuși se mai strecurau și greșeli de care presa de astăzi (de la orice nivel) este plină Însă atentul cerber al cuvintelor tipărite, Îi mai ardea și el o reajustare a literelor probabil de teama râsetelor malițioase ale „dușmanilor de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pusă În scenă dar, iată ce se Întâmplase: „În stagiunea 1970-1971, Teatrul de Comedie a montat piesa <<Fata Morgana>> de Dumitru Solomon care a avut ca bază de plecare textul piesei <<Examenul de bacalaureat>>”. Grava greșeală (În opinia unilaterală a corectorilor politici) fusese următoarea: „Teatrul, Împreună cu autorul, au modificat structural piesa, astfel că textul pus În scenă este total diferit de textul aprobat. Această versiune nu a venit la DGPT pentru aprobare”. De aici se desprinde concluzia că libertatea de expresie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Pagini glorioase din istoria mișcării muncitorești din România” și În el fuseseră inserate „...extrase din Programul P.S.D.M.R. (Partidul social-democrat al muncitorilor din România, n.n.) adoptat la Congresul de constituire din anul 1893”. Pasajul care-i căzuse greu la lingurică acribiosului corector suna cam așa: „Ca și social-democrația lumii Întregi, cea română știe că desrobirea poporului muncitor nu poate fi o chestie națională, la care lucrează muncitorii tuturor țărilor”. Adică, Într-o interpretare liberă (și posibil subiectivă), ce treabă mare sau mică
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]