KorAP: Find »[drukola/base=coronarian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...179 >

4,463 matches

Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570

elevare de segment ST (AI / IMNSTE) care nu au comorbidități majore, care au leziuni coronariene pretabile la PCI și factori de risc înalt. 2. Intervenție coronară percutană (PCI) sau BAC sunt recomandate pentru pacienți cu AI / IMNSTE care au leziuni coronariene de 1-2 vase, cu sau fără leziune semnificativă proximală de ADA, dar cu o arie largă de miocard viabil și criterii de risc înalt la testare neinvazivă - nivel de dovezi B. 3. PCI sau BAC sunt recomandate pentru pacienți cu

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
descrise mai sus sunt aplicabile. Conform recomandărilor ACC/AHA, la pacienții cu AI / IMNSTE angiografia coronară este utilă pentru: - definirea anatomiei arterelor coronare, - identificarea subgrupelor de pacienți cu risc foarte mare, - selecționarea pacienților care pot beneficia de revascularizare precoce. Revascularizarea coronariană este efectuată pentru: - îmbunătățirea prognosticului, - îndepărtarea simptomelor, - prevenirea complicațiilor ischemice, - îmbunătățirea capacității funcționale. Decizia de a trece de la angiografia diagnostică la revascularizare nu este luată numai pentru identificarea anatomiei coronare, dar și pentru : - durata de viață după intervenție, - funcția ventriculară

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
pacienți cu diabet zaharat, - leziuni de 2 vase și implicare de ADA proximală, - leziuni severe de 3 vase, - leziune de trunchi coronar stâng, trebuie luați în considerarea pentru by-pass aortocoronarian [25]. REVASCULARIZAREA MIOCARDICĂ DE URGENȚĂ Rezultatele constante și siguranța revascularizării coronariene în angina stabilă a creat posibilitatea extinderii revascularizării miocardice chirurgicale la bolnavi cu ischemie acută miocardică - sindroame coronariene acute. Revascularizarea miocardică de urgență în infarctul miocardic acut în evoluție are ca obiective: 1. prevenirea decesului cardiac sau a complicațiilor ischemice

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
leziune de trunchi coronar stâng, trebuie luați în considerarea pentru by-pass aortocoronarian [25]. REVASCULARIZAREA MIOCARDICĂ DE URGENȚĂ Rezultatele constante și siguranța revascularizării coronariene în angina stabilă a creat posibilitatea extinderii revascularizării miocardice chirurgicale la bolnavi cu ischemie acută miocardică - sindroame coronariene acute. Revascularizarea miocardică de urgență în infarctul miocardic acut în evoluție are ca obiective: 1. prevenirea decesului cardiac sau a complicațiilor ischemice, 2. limitarea dimensiunilor infarctului, 3. restabilirea funcției miocardice, 4. prevenirea necrozei miocardice. Esențiale în evoluția bolnavului cu IM

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
în infarctul miocardic acut în evoluție are ca obiective: 1. prevenirea decesului cardiac sau a complicațiilor ischemice, 2. limitarea dimensiunilor infarctului, 3. restabilirea funcției miocardice, 4. prevenirea necrozei miocardice. Esențiale în evoluția bolnavului cu IM acut sunt: - certitudinea diagnosticului evenimentului coronarian major, - stabilizarea pacientului prin mijloace medicale de terapie intensivă coronariană în caz de instabilitate hemodinamică, - indicarea și efectuarea angiografiei coronare pentru decizii diagnostice și terapeutice vitale. INFARCTUL MIOCARDIC (IM) ACUT ȘI INSUFICIENȚA DE POMPĂ Șocul cardiogen secundar insuficienței de pompă

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
prevenirea decesului cardiac sau a complicațiilor ischemice, 2. limitarea dimensiunilor infarctului, 3. restabilirea funcției miocardice, 4. prevenirea necrozei miocardice. Esențiale în evoluția bolnavului cu IM acut sunt: - certitudinea diagnosticului evenimentului coronarian major, - stabilizarea pacientului prin mijloace medicale de terapie intensivă coronariană în caz de instabilitate hemodinamică, - indicarea și efectuarea angiografiei coronare pentru decizii diagnostice și terapeutice vitale. INFARCTUL MIOCARDIC (IM) ACUT ȘI INSUFICIENȚA DE POMPĂ Șocul cardiogen secundar insuficienței de pompă a VS continuă să fie cea mai frecventa cauză de

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
26 bolnavi care au supravietuit postoperator au supravietuire pînă la 5 ani. La Grandiani, rata de supraviețuire la 5 ani este de 89,%. Starea funcțională a majorității bolnavilor care supraviețuiesc postoperator perioadei de spitalizare este bună. INSUFICIENȚA MITRALĂ DIN CARDIOPATIA CORONARIANĂ Insuficiența mitrală apărută în cursul bolii coronariene, în urma unui IMA poate avea între cauze ruptura unui mușchi papilar, a unei inserții de cordaj la pilier sau datorită pierderii competenței valvei mitrale ca urmare a tulburării de contractilitate a peretelui ventricular

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
supravietuire pînă la 5 ani. La Grandiani, rata de supraviețuire la 5 ani este de 89,%. Starea funcțională a majorității bolnavilor care supraviețuiesc postoperator perioadei de spitalizare este bună. INSUFICIENȚA MITRALĂ DIN CARDIOPATIA CORONARIANĂ Insuficiența mitrală apărută în cursul bolii coronariene, în urma unui IMA poate avea între cauze ruptura unui mușchi papilar, a unei inserții de cordaj la pilier sau datorită pierderii competenței valvei mitrale ca urmare a tulburării de contractilitate a peretelui ventricular posterior de cauză ischemică. Identificarea uneia din

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
ADA și ramurile marginale ale arterei circumflexe. Mușchiul papilar postero-medial este irigat doar de artera descendentă posterioară. Într-un studiu la pacienții cu ruptură de mușchi papilar, 1/2 au prezen tat o stenoză severă (> 75%) de un singur vas coronarian și 3 din 14 pacienți au prezentat leziuni pe 3 vase. INSUFICIENȚA MITRALĂ CRONICĂ DIN CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Ruptura parțială sau infarctul mușchiului pilier, fără ruperea totală a acestuia, duce la o insuficiență mitrala mai puțin severă, pacienții putând supraviețui timp

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
date impun ca toți pacienții cu IM acut complicat cu ruptura mușchiului pilier să fie prompt investigați și în raport cu starea hemodinamică, să fie operați. Operația trebuie evitată când pacientul este muribund. Indicațiile operației în cazul insuficienței mitrale cronice, secundare bolii coronariene ischemice, sunt mai puțin clare. În cazul unei insuficiențe mitrale variabile în timp este mult mai dificil de stabilit momentul intervenției chirurgicale, cu atât mai mult cu cât nu se cunoaște efectul BAC asupra acestui tip de insuficiență mitrală. Totuși

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
mitrale asociată cu BAC. Mortalitatea spitalicească a fost de 280/(1 când FE a fost 0,35 și de 40% când a fost <0,35, indiferent dacă operația a fost realizată precoce sau tardiv după 1M sau de extinderea bolii coronariene. Realizarea concomitentă a anevrismectomiei cu BAC și înlocuirea valvei mitrale diminuează probabilitatea de supraviețuire spitalicească. Astfel, Millers și colab. Au avut 0 mortalitate intraspitalicească de 560/(1 la pacienții cu intervenții combinate, față de 13% la cei care nu a fost

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
Au avut 0 mortalitate intraspitalicească de 560/(1 la pacienții cu intervenții combinate, față de 13% la cei care nu a fost necesară anevrismectomia. Bolnavii care supraviețuiesc postoperator, au în general, o evoluție favorabilă, dar prognostioul lor este lirnitat de boala coronariană și suferința miocardică [18]. Rezultatele de lungă durată în cazul înlocuirii valvulare mitrale asociate cu BAC pentru cardiopatie ischemică și insuficiență mitrală cronică sunt însă mai bune decât în insuficiența mitrală de alte etiologii. Astfel, la UAB între 1975 și

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
AVS ca o parte a ventricolului care se dilată în timpul sistolei, indiferent de tipul de țesut. Chirurgii exprimă dezacorduri privind locul unde încetează un anevrism și unde începe diskinezia. AVS mici și moderate produc frecvent: - acuze majore - simptome de cardiopatie coronariană (angină pectorală, toleranța de efort limitată), - asinergie limitată la un anevrism localizat, teritoriu restrâns, - funcția ventriculară stângă este normală (contractilitate - cinetică ventriculară, volume ventriculare, presiune endiastolică în VS, presiune în artera pulmonară), - nu au indicație chirurgicală decât în prezența simptomelor

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
din operați supraviețuiesc 3 ani după anevrismectomie, 70-75% la 5-6 ani, dar numai 45% la 8 ani [18]. Aceste rezultate sunt considerate superioare tratamentului nechirurgical. Ameliorarea simptomelor este evidentă la 62 % din bolnavii operați. Pacienții cu AVS operat rămân pacienți coronarieni, iar viitorul lor depinde de evoluția bolii coronariene, starea arterelor coronare și de funcția ventriculară stângă. Se pot bucura de o calitate satisfăcătoare a vieții în direct legătură cu performanța și viabilitatea miocardului restant. Alegerea conductului de utilizat în BAC

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
la 5-6 ani, dar numai 45% la 8 ani [18]. Aceste rezultate sunt considerate superioare tratamentului nechirurgical. Ameliorarea simptomelor este evidentă la 62 % din bolnavii operați. Pacienții cu AVS operat rămân pacienți coronarieni, iar viitorul lor depinde de evoluția bolii coronariene, starea arterelor coronare și de funcția ventriculară stângă. Se pot bucura de o calitate satisfăcătoare a vieții în direct legătură cu performanța și viabilitatea miocardului restant. Alegerea conductului de utilizat în BAC Această decizie este luată preoperator în momentul stabilirii

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
tromboze preoce. Endotelizarea acestor artere artificiale de material plastic (Dacron, PTFE) prin tehnici de inginerie tisulară, ceea ce se speră că le conferă tromborezistență sunt obiective prioritare în cercetarea din domeniu. Experiența chirurgiei vasculare periferice a fost adoptată și în chirurgia coronariană - utilizarea venei safene autologe. Deși disponibilitatea nu este decât oarecum limitată la capitalul venos al unui individ, totuși s-au făcut numeroase încercări de utilizare a mai multor materiale, unele de proveniență naturală - artere, vene autologe, homologe sau heterologe, altele

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
poate datora experienței anterioare cu operația Vineberg (implantarea arterei mamare interne prin tunelizare în miocard) și necesității unei precizii tehnice chirurgicale superioare ca și utilizării microscopului operator (G. Green, New York). Criteriile după care este evaluat un conduct vascular pentru chirurgia coronariană sunt reprezentate de: - fluxul sanguin determinat prin flowmetrie intraoperator, după implantare, - metode de vizualizare a conductului intra-operator (angiografia convențională nu este disponibilă intraoperator; flowmetria „transitiv time”, fluorescență intraoperatorie - cu sensitivitate mai mare și cu mai puține imagini fals pozitive

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
072 tratați cu aprotinină, 15,8% la 834 tratați cu acid aminocaproic, 14,7% la 442 tratați cu acid tranexamic și 12,7% la 1,009 pacienți netratați cu antifibrinolitice) [19]. REZULTATE EFICIENȚA BAC - Reduce mortalitatea la bolnavii cu boală coronariană extensivă (studii randomizate, rezultate la 10 ani), dar nu sunt diferențe în evenimentele cardiace la bolnavii cu boală coronariană mai puțin extinsă - studii mai recente, - Diminuă angina și îmbunătățește funcția cardiacă; în comparație cu terapia medicală, - Ameliorează supraviețuirea doar la cazurile cu

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
tranexamic și 12,7% la 1,009 pacienți netratați cu antifibrinolitice) [19]. REZULTATE EFICIENȚA BAC - Reduce mortalitatea la bolnavii cu boală coronariană extensivă (studii randomizate, rezultate la 10 ani), dar nu sunt diferențe în evenimentele cardiace la bolnavii cu boală coronariană mai puțin extinsă - studii mai recente, - Diminuă angina și îmbunătățește funcția cardiacă; în comparație cu terapia medicală, - Ameliorează supraviețuirea doar la cazurile cu funcție VS deprimată și leziuni stenotice de LM cu stenoze peste 59 %. - La sexul feminin se constată o îmbunătățire

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
nivelul enzimelor miocardice. În contrast, indicele de revascularizare și permeabilitatea în timp a grefelor sunt mai scăzute. Bolnavii trebuie extensiv informați despre aceste date înainte de operație, trebuind să-și exprime acordul pentru această tehnică off-pump [21-23]. Celelalte variante de chirurgie coronariană menționate anterior (revascularizare off-pump, fără CEC, căi de acces reduse, „minitoracotomii”, chirurgia coronară robotică pot face obiectul altor subcapitole. MONITORIZAREA ȘI TERAPIA INTENSIVĂ CARDIACĂ DUPĂ REVASCULARIZAREA MIOCARDICĂ Urmărirea parametrilor vitali și în special a celor cardiovasculari în terapia intensivă cardiacă

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
în special a celor cardiovasculari în terapia intensivă cardiacă este efectuată atât timp cât este necesar pentru consolidarea unei stabilități hemodinamice și evitarea complicațiilor post-operatorii. Menținerea echilibrelor hemodinamic, respirator, hidro-electrolitic, acido-bazic, fluido-coagulant, proteino-hematic și energetic este imperios necesară. În general, un pacient coronarian operat, într-o evoluție normală, petrece 1-3 zile în terapia intensivă cardiacă. În funcție de organizarea serviciului de chirurgie cardiacă în acestă fază pacientul operat petrece alte 3-5 zile într-un salon de îngrijiri postterapie intensivă („step down unit”) sau într-un

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
sinusal, fibrilație atrială, tulburări de ritm) în colaborarea cu medicii din compartimentul de ritmologie-electrofiziologie 9. Evaluarea capacității funcționale a pacientului operat și stabilirea recomandărilor de reluare a activității fizice, concediu medical, reîncadrarea în muncă sau pensionare de boală. Rezultatele chirurgiei coronariene depind de multe variabile (anatomia arterelor coronare, funcția VS, simptome, infarcte antecedente, factori de risc, stil de viață, vârsta, capacitatea și experiența echipei chirurgicale etc.). De o importanță majoră este evaluarea pacientului coronarian într-un spirit de echipă cardiologi, chirurgi

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
muncă sau pensionare de boală. Rezultatele chirurgiei coronariene depind de multe variabile (anatomia arterelor coronare, funcția VS, simptome, infarcte antecedente, factori de risc, stil de viață, vârsta, capacitatea și experiența echipei chirurgicale etc.). De o importanță majoră este evaluarea pacientului coronarian într-un spirit de echipă cardiologi, chirurgi, anesteziologi și adoptarea unor decizii benefice pentru pacient cu informarea și consultarea acestuia. Rezultatele studiilor randomizate multinstituționale nu pot și nu trebuie aplicate automat, rigid, la un anumit bolnav. Stricta individualizare a opțiunii

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
VS normală, 3. leziune univasculară sau bivasculară cu funcție VS afectată, 4. la bolnavi convalescenți după infarct miocardic cu leziuni bi- sau trivasculare și cu simptome minime sau absente, 5. la bolnavi care au supraviețuit unei fibrilații ventriculare, cu leziuni coronariene și simptome minine sau absente. CONCLUZII Experiența revascularizării miocardice de-a lungul câtorva decenii (1968-2009) a permis acumularea a numeroase date în interpretarea cărora nu există încă un consens deplin. Cu toate acestea pot fi formulate unele observații finale [11

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
decenii (1968-2009) a permis acumularea a numeroase date în interpretarea cărora nu există încă un consens deplin. Cu toate acestea pot fi formulate unele observații finale [11, 24,35]: 1. Operatia de by-pass aorto-coronarian este un tratament eficient în cardiopatia coronariană și poate fi efectuată cu o mortalitate în jur de 1%, la bolnavi selectionați, cu funcție ventriculară normală, de o echipă chirurgicală experimentată. 2. Mortalitatea perioperatorie crește odată cu disfuncția ventriculară, prezența asociațiilor morbide și lipsa de experiență chirurgicală. Eficiența și

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]