179,659 matches
-
altor funcționari în misiune. Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat, la dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta din Muntenia mai deservea două trasee: București Târgoviște și București Craiova. Aceleași drumuri erau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a Austriei și-a început activitatea după 22 noiembrie 1854. Moldova era obligată să asigure mijloace de transport și să înființeze stații de poștă la dispoziția armatei austriece, în localitățile unde erau dislocate trupe. Stațiile de poștă ofereau servicii contra cost. În ținutul Sucevei au existat stații principale la Fălticeni, Drăgușeni și Pașcani, dotate fiecare cu 6 căruțe, 12 hamuri și 12 cai și o stație secundară la Miroslovești dotată cu 2 căruțe, 4 hamuri și 4 cai. Prin 1857, poștele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
grade inferioare. În ce privește serviciul telegrafic și telefonic, legea prevedea: taxarea a numai două cuvinte a adresei destinatarului de telegrame; primirea cărților de vizită telegrafice în orice zi a anului; adeverire de primire prin poștă pentru telegrame, taxată; reducere 30% din costul telegramei, pentru corespondența prezentată de colaboratorii ziarelor către redacții, între orele 14.0006.00; dreptul abonaților telefonici de a expedia și primi telegrame telefonate; limitarea duratei convorbirilor telefonice, la 5 minute; dublarea taxelor pentru convorbirile telefonice urgente; stabilirea taxelor de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și 3,3 la mesagerii. Situația economico-financiară pe județ s-a înrăutățit datorită atât diminuării veniturilor din activitățile specifice subunităților poștale, ca urmare a scăderii numărului de prestații, cât și a creșterii cheltuielilor prin repetatele indexări la salarii, a sporirii costului materialelor, combustibililor și manoperei la unele servicii executate de către terți. În anul 1993, spre exemplu, pe județ s-a realizat un profit total de 71.741 mii lei, dar activitatea de bază s-a încheiat cu 24.604 mii lei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
uzură varia în funcție de obiectul care compunea uniformaăpentru sandate sau bocanci 12 luni, pentru costum și șapcă, doc sau stofă, cămașă sau bluză și cravată, 24 luni, iar pentru manta sau raglan 36 luni). Salariații suportau o parte din prețul de cost al uniformei în funcție de salariul tarifar pe care îl aveau. Cu cât salariul era mai mic, cu atât și contribuția era mai redusă. Diferența până la costul integral al uniformei se suporta de către unitatea poștală. Până în anul 1990, personalul operativ de execuție
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
luni, iar pentru manta sau raglan 36 luni). Salariații suportau o parte din prețul de cost al uniformei în funcție de salariul tarifar pe care îl aveau. Cu cât salariul era mai mic, cu atât și contribuția era mai redusă. Diferența până la costul integral al uniformei se suporta de către unitatea poștală. Până în anul 1990, personalul operativ de execuție a primit cu regularitate uniforme pentru vară și pentru iarnă. Cei care aveau dreptul au primit și echipament de protecțieăpelerine sau manta de ploaie). După
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
insigna pentru identificare. Se spune că aceste uniforme ar fi moderne. Cartatorii, numărătorii de baniăla casierie), mânuitorii de valori, oficianții și diriginții, au primit echipament individual de lucru, halate din doc, cămăși și cravată, cu 50% reducere din prețul de cost. Localuri proprii pentru oficii După naționalizarea principalelor mijloace de producție(1948), s-a format, treptat, o puternică industrie de construcții alcătuită din numeroase intreprinderi de construcții montaj și institute de proiectare și cercetare. Aceasta a făcut posibilă realizarea unui volum
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
editorii ziarelor. Sistemul s-a menținut o perioadă îndelungată, prezentând deopotrivă avantaje celor interesați. Poșta șia mărit veniturile, administrațiile ziarelor șiau sporit numărul cititorilor, iar publicul se putea abona în orice loc, fără alte formalități și cheltuieli în plus decât costul ziarului. Treptat, numărul abonamentelor a crescut, concomitent și vânzarea cu bucata, ajungându-se în anul 1938, să fie distribuite în toată țara 172.300.000 bucăți ziare și reviste. Între anii 1942-1948, numărul acestora s-a redus simțitor. Abia în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
activității, organizării și a metodei de acordare a prestațiilor și serviciilor sociale; b) inspectează furnizorii de servicii sociale publici și privați din punct de vedere al eficienței și performanței acestora În Îndeplinirea obiectivelor stabilite În conformitate cu standardele de calitate și de cost, conform reglementărilor În vigoare; c) constată contravenții și, după caz, aplică sancțiunile prevăzute de lege; d) Înregistrează, centralizează și sintetizează informațiile referitoare la furnizorii de servicii sociale și la serviciile sociale acordate de către aceștia și gestionează Registrul electronic unic al
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
Vaserului, în Maramureș . 3. Transporturile navale au constituit, în prima jumătate a secolului al XX-lea, mijloacele preferate pentru numeroși turiști care străbăteau Europa pe Dunăre sau realizau croaziere pe Marea Neagră. Avantajele rezultau din capacitatea mare de transport și din costurile relativ mici. Războiul „rece” și viteza scăzută a acestor mijloace de transport au dus la dispariția acestui tip de turism. Revigorarea s-ar putea face odată cu creșterea vitezei de transport și amenajarea unor porturi turistice. Deocamdată, transporturile navale facilitează turismul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
contractarea executării de lucrări de exploatare, explorare și împărțire a producției în domeniul resurselor naturale. Orice investiție cuprinde următoarele elemente: - un subiect, persoană fizică sau juridică care investește; - un obiect, care cuprinde obiecte sau mijloace în care se investește; - un cost, reprezentând mijloace financiare alocate investițiilor sau efortul făcut de investitor; - efectul sau valoarea economică, rezultată în urma investiției. Investiția reprezintă o cheltuială certă care va duce la obținerea de efecte viitoare. Aceste efecte trebuie considerate în condiții de risc și incertitudine
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
din scăderea din profitul brut a impozitului pe profit și care este repartizat pentru investiții. Locul profitului în asigurarea fondului investițional depinde de politica Guvernului, dacă se acordă facilități pentru profitul reinvestit. 2. Amortizarea are un caracter dublu. - ca un cost care determină profitul și - ca sursă bănească sau ca parte disponibilizată a capitalului permanent. Utilizarea amortizării ca resursă financiară a investițiilor trebuie să țină seama de înlocuirea mijloacelor fixe a căror durată de funcționare a expirat. Întreprinderile nu utilizează amortizarea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
în momentul scoaterii din funcțiune a mijlocului fix complet amortizat, ci o utilizează ori de câte ori apar oportunități pentru investiții. 3. Creditele bancare sunt surse de finanțare ce trebuiesc riguros fundamentate din două puncte de vedere: - ca cheltuială luând în calcul dobânda, costul este mai mare; - ca risc investițional care este mai mare având în vedere fluctuația dobânzilor și modificările ulterioare ale condițiilor de finanțare (împrumut bancar). Creditele bancare solicitate pentru investiții pot fi: - credite bancare acordate pe baza unei garanții materiale, care
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
prezent dar care vor produce efecte în viitor. Se includ în această categorie cheltuielile de investitii, de cercetare știintifică, cheltuielile cu introducerea progresului tehnic, cheltuieli cu pregătirea forței de muncă și altele. Resursele consumate sunt cele care se regăsesc în costurile de productie. Dacă privim eficienta economică în functiei de natura efectelor, vom putea vorbi de urătoarele forme: - productivitatea unei actiuni atunci când efectele sunt de natura productiei; - rentabilitatea unei actiuni atunci când efectele sunt de natura profitului și - economicitatea unei actiuni când
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
investiții exprimă mărimea resurselor umane de care va beneficia obiectivul de investiții după punerea în funcțiune. Mărimea acestui indicator este în funcție de mărimea capacității obiectivului de investiții și în funcție de parametrii calitativi de investiție (productivitatea muncii), nivelul tehnic al mijloacelor fixe. 3. Costul producției reprezintă un indicator ce cuantifică efortul din perioada de funcționare a obiectivului de investiții împreună cu valoarea investițiilor formând efortul total necesar pentru edificarea și funcționarea unui obiectiv de investiții. Raportat la volumul fizic al producției se obține costul unitar
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
3. Costul producției reprezintă un indicator ce cuantifică efortul din perioada de funcționare a obiectivului de investiții împreună cu valoarea investițiilor formând efortul total necesar pentru edificarea și funcționarea unui obiectiv de investiții. Raportat la volumul fizic al producției se obține costul unitar sau dacă se raportează la volumul producției exprimat valoric și înmulțit cu 1.000 se obțin cheltuielile la 1.000 lei producție, care este un indicator de eficiență economică. 4. Valoarea producției sau venitul realizat constituie un indicator ce
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
grad de utilizare a capacității de producție sau a obiectivului de investiții. Această valoare se stabilește pe întreaga perioadă de funcționare a obiectivului de investiții pe baza unor estimări privind producția fizică, prețurile sau piața. În funcție de valoarea producției și a costurilor se determină alți indicatori de eficiență economică. 5. Profitul este un indicator deosebit de important pentru viabilitatea unui obiectiv de investiții și pentru cuantificarea eficienței economice a acestuia. Profitul măsoară efectul natural obținut în urma funcționării obiectivului de investiții, care se obține
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
economică. 5. Profitul este un indicator deosebit de important pentru viabilitatea unui obiectiv de investiții și pentru cuantificarea eficienței economice a acestuia. Profitul măsoară efectul natural obținut în urma funcționării obiectivului de investiții, care se obține prin scăderea din veniturile totale a costurilor totale și se impune a se încheia cu un surplus de venit. 6. Productivitatea muncii este un indicator de eficiență cu care este utilizat principalul factor de producție și anume forța de muncă. 7. Consumurile specifice la principalele materii prime
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
este rata de profitabilitate a investițiilor. 7. Cheltuieli echivalente pentru realizarea și funcționarea unui obiectiv de investiții - se utilizează două categorii de resurse: - resurse sub formă de investiții utilizate în perioada de execuție a obiectivului și - resurse sub formă de cost de producție utilizate în perioada de funcționare a obiectivului. Evaluarea eficienței economice a investițiilor presupune luarea în calcul a tuturor resurselor utilizate, respectiv investiții și cost de producție. Însumarea lor directă nu este posibilă deoarece investițiile reprezintă resurse care se
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de investiții utilizate în perioada de execuție a obiectivului și - resurse sub formă de cost de producție utilizate în perioada de funcționare a obiectivului. Evaluarea eficienței economice a investițiilor presupune luarea în calcul a tuturor resurselor utilizate, respectiv investiții și cost de producție. Însumarea lor directă nu este posibilă deoarece investițiile reprezintă resurse care se consumă o singură dată, iar costul producției se repetă anual. În aceste condiții este necesară echivalarea acestor resurse ca natură, fapt care se reflectă în indicatorul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de funcționare a obiectivului. Evaluarea eficienței economice a investițiilor presupune luarea în calcul a tuturor resurselor utilizate, respectiv investiții și cost de producție. Însumarea lor directă nu este posibilă deoarece investițiile reprezintă resurse care se consumă o singură dată, iar costul producției se repetă anual. În aceste condiții este necesară echivalarea acestor resurse ca natură, fapt care se reflectă în indicatorul cheltuieli echivalente care se recalculează astfel: Cheltuielile echivalente reprezintă valoarea investițiilor plus costul anual de producție înmulțit cu durata de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
care se consumă o singură dată, iar costul producției se repetă anual. În aceste condiții este necesară echivalarea acestor resurse ca natură, fapt care se reflectă în indicatorul cheltuieli echivalente care se recalculează astfel: Cheltuielile echivalente reprezintă valoarea investițiilor plus costul anual de producție înmulțit cu durata de funcționare a obiectivului. Indicatorul cheltuieli echivalente constituie un indicator de volum și măsoară efortul total necesar realizării și funcționării unui obiectiv de investiții. În scopul asigurării comparabilității dintre variante și al constituirii unui
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Importanța realizării convertibilității externe este deosebită pentru evaluarea economiei naționale. O monedă convertibilă permite o determinare reală a eficienței comerțului exterior al unei țări. Raporturile dintre prețurile interne și externe pot reflecta raporturile dintre productivitatea obținută pe plan intern și costurile cu care aceasta este obținută. Liberalizarea circulației pe plan extern face posibilă stabilirea cursului valutar, a valorii monedei naționale pe baze economice, luând în calcul cererea și oferta pe piața valutară internațională. Realizarea convertibilității face ca bunurile și serviciile produse
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
pentru depozite la termen), câștigurile la bursă și câștigurile din tranzacțiile imobiliare ale firmelor și particularilor. România s-a înscris astfel printre primele țări membre ale Uniunii Europene care au marșat la cota unică de impozitare europeană. 2. Salarii mici. „Costurile reduse ale salarizării și creșterea productivității vor continua să atragă investitorii străini în România”, declara economistul șef al Băncii Comerciale Române, Lucian Anghel. Salariile sunt de 2,5 ori mai mici, iar productivitatea de doar 0,5 ori mai mică
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
regiune. Aceasta înseamnă că România este bine poziționată și că va atrage în continuare investiții străine directe. Vor veni în continuare investitori, doar din dorința de a deveni competitivi în mediul internațional și care se focalizează din ce în ce mai mult pe reducerea costurilor. România poate deveni în următorii ani sursa creșterii eficienței pentru marii investitori. stabilitate legislativă și, nu în ultimul rând, prin reducerea continuă a costului finanțării. Statutul de membru UE aduce un plus de încredere în rândul investitorilor străini și autohtoni
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]