1,999 matches
-
dacă în Franța s-a impus formula ambivalentă a naționalismului colectivist-civic, în Rusia și Germania a prevalat formula naționalismului colectivist-etnic. Societatea românească a pornit pe calea franceză a naționalismului civic, dar a sfârșit pe magistrala naționalismului etnic herderian. Momentul de cotitură înspre etno-naționalism s-a produs în ultima parte a secolului al XIX-lea. Oricum, traseul naționalismului românesc de-a lungul ultimelor două secole este unul întortocheat, interpunctat cu numeroase momente de răscruce și reveniri. În lucrarea de referință în literatura
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în paginile Supplex-ului din 1791, în principatele danubiene, această tranziție ideologico-semantică este ocazionată de tulburările sociale și politice care au dus la disoluția regimurilor fanariote (Cornea, 1973, pp. 465-466). Răscoala condusă de Tudor Vladimirescu poate fi luată ca punctul de cotitură care marchează apariția noii înțelegeri a națiunii ca popor, deși vechiul sens al națiunii ca elită privilegiată și-a prelungit un timp cariera semantică și după acest moment. Ulterior momentului Școlii Ardelene, al cărui cel mai longeviv membru (Petru Maior
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bravi, drepți, sobrii, viguroși, și "foarte independenți". "Ei preferau moartea unei dominații străine", fiind din acest punct de vedere "foarte diferiți de Moldovenii și Muntenii din vremurile moderne" (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu reprezintă punctul de cotitură de la luminismul Școlii Ardelene înspre romantismul paradigmei pașoptiste, în acest moment (1837) concepția lui Kogălniceanu continuă să împărtășească o serie de note comune cu consensul istoriografic stabilit de cărturarii ardeleni. Spre exemplu, în ciuda faptului că îi pozitivează pe daci, zugrăvindu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
crearea "Școlii Naționaliste", un proiect care se va desăvârși prin elaborarea unei "Pedagogii Naționale". În laboratorul uman al instituției școlii, crearea sinelui național a dobândit prioritate în fața modelării sinelui creștin. Anul 1870 poate fi luat ca simbolizând momentul decisiv de cotitură spre etno-naționalismul herderian cu accente de exclusivism. În acest an îi apare, la Iași, volumul postum al lui Simion Bărnuțiu, Pedagogi'a, un adevărat tratat de specialitate, prin care profesorul ardelean refugiat în Moldova intenționa să întemeieze cadrul și să
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
temporal comparativ cu naționalismul liberal apusean, formula răsăriteană a fost facilitată în sociogeneza sa de un alt complex de factori. Dintre aceștia, decisiv s-a dovedit a fi occidentalizarea politică și mentalitară a societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate fi găsit în amplul program lansat de Petru cel Mare în Rusia încă din debutul secolului al XVIII-lea. Țările române s-au dezbrăcat (literal și figurativ) de veșmintele levantine începând cu anii 1830, momentul crucial
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
va începe misiunea istorică de îndată ce se va organiza în "Asociația lucrătorilor din România" la 1872. Deși "statutul Asociației este confuz și are chiar idei greșite" (Roller, 1952, p. 422), momentul are o puternică încărcătură simbolică întrucât semnifică un punct de cotitură în istoria luptei sociale: "clasa muncitoare începe să-și îndeplinească misiunea ei istorică de a duce societatea înainte" (Roller, 1952, p. 427). Din acest moment, istoria română se confundă aproape în totalitate cu istoria mișcării muncitorești. Motivul sacrificial din martirologia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a "pieței libere", după cinci decenii de economie de comandă, ministrul în funcție prezenta ca o reușită educațională faptul că "toate manualele au trecut pe principiul modern al pieței libere" (ibidem). Pluralizarea manualelor a fost, într-adevăr, un moment de cotitură în evoluția pedagogiei românești și în reconstrucția literaturii didactice. Însă această turnură nu s-a produs din senin, ci a venit pe fondul unor evoluții produse în cultura autohtonă. În avangarda reflecției istoriografice românești, glisarea paradigmatică produsă în pedagogia istorică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fidel "spiritul timpului" (Zeitgeist) în general, și cu deosebire interesele clasei sociale aflate la cârma politică a societății. Ideea axială rezultantă în urma acestei analize indică faptul că schema de periodizare a trecutului, precum și selecția bornelor temporale investite ca momente de cotitură în istoria unei colectivități, sunt colorate de ceea ce P. Iluț (2009, p. 197) numește "structurile mentale macrogrupale" prevalente în sistemul de credințe specific comunității respective. Ca atare, logica periodizării trecutului face parte din ansamblul de tehnici prin care status quo-ul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
metafora oceanică a fluxului și refluxului ca dispozitiv euristic de descifrare hermeneutică a sensului ascuns în destinul istoric românesc, însă apele naționalismului purtate de curenții independenței și unității naționale sunt înlocuite de mareele europenismului. Jaloanele simbolice sunt date acum de cotiturile istoriei naționale înspre și dinspre Europa. Iată, schematic, cum se prezintă această istorie sinuoasă a intrărilor și ieșirilor europene ale românilor (Bozgan et al., 2003, pp. 3-4). Prima noastră europenizare" s-a produs odată cu primirea "Sigiliului Romei". Cucerirea romană a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sacru de către noua atitudine critico-relativizantă avansată de perspectiva postmodernistă îmbrățișată de L. Boia și S. Mitu semnalează încheierea celui de-al doilea ciclu complet al crescendo-ului patosului naționalist. Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară este tributară unei "etici marțiale", fiind pătrunsă de spiritul belic pe care îl celebrează necontenit. "Idolatria sabiei" (Hervé, 1910, p. 49), fascinația războiului și cultul eroismului militar, atât
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai târziu în "statul etnocratic" imaginat de N. Crainic (1997) [1937]; b) sub formula național-comunistă a eshatologiei politice românești, în perspectiva căreia destinul istoric românesc își are punctul terminus în finalizarea construirii societății comuniste în cadrul național românesc. După anul de cotitură 1998, mesianismul național și eshatologia politică românească cedează locul credinței în "ordinaritatea" istoriei românilor, în condiția comună a poporului român în contextul experiențelor istorice ale țărilor vecine. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în numele statului român în ședința comună a camerelor reunite ale Parlamentului în data de 18 decembrie 2006. Prin promulgarea prezidențială a condamnării regimului comunist, statul român democratic postcomunist a dorit să marcheze simbolic ruperea de trecutul comunist ca punct de cotitură în devenirea democratică a societății românești. Raportul final redactat de echipa coordonată de V. Tismăneanu cuprinde o analiză ce se întinde pe lungimea a 666 de pagini în versiunea originală din 2006, 879 în varianta tipărită în 2007. Prefațată de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în timp ce instrumentele ratificării și promulgării se situează dincolo de sfera de posibilitate a oamenilor de știință. Asumarea Raportului Tismăneanu de către președintele republicii în numele statului român și pronunțarea publică a condamnării regimului comunist în Parlamentul României a constituit momentul critic, punctul de cotitură care a marcat rebalansarea raportului de forțe în politica și cultura românească cu privire la moștenirea comunismului. Două narative divergente, cu tente antagonice, au definit principalele modalități de raportare la trecut: i) narativa conservatoristă, îmbrățișată de elita politică postcomunistă provenită din rândurile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
suplimentare. Este vorba de categoria adolescenților născuți după prăbușirea sistemului dictatorial în decembrie 1989, al căror întreg traseu biografic se desfășoară în posteritatea socio-politică a comunismului. Pentru majoritatea populației României, chiar și la un sfert de veac de la momentul de cotitură ocazionat de Revoluția din 1989, regimul comunist a reprezentat o experiență trăită la persoana întâi. Pentru această majoritate, comunismul a constituit sistemul societal, realitatea instituțională și cadrul general de referință în interiorul căruia indivizii și-au derulat activitățile cotidiene, și-au
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe un om cu totul sănătos cu condiția să n-aibă nervi ca odgoanele de la vapoare acest mediu a provocat catastrofa. Să-l fi dus cineva pe Eminescu la țară, în liniște, în singurătate; să fi umblat pe poteci cu cotituri; să fi ascultat glasul vechilor păduri și șoapta pâraielor; să mai fi admirat luna oglindindu se în ape, în loc să fi fost ținut între morții vii în casa din strada Plantelor. Meșterul ar fi fost și astăzi între noi. Meșterul cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Russell, a fost cea care le-a stârnit interesul, ci, cu deosebire, consecințele antimetafizice ale delimitării domeniului a ceea ce se poate spune prin caracterizarea dată propozițiilor cu sens drept „imagini“ ale stărilor de lucruri. Astfel, în textul lui programatic intitulat Cotitura filozofiei, Schlick afirma că filozofia nu este o știință, ci o activitate de calificare ce își propune precizarea sensurilor enunțurilor prin analiză logică. Amintindu-i pe Frege și Russell, Schlick scria că „până la această cotitură decisivă a înaintat pentru prima
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în textul lui programatic intitulat Cotitura filozofiei, Schlick afirma că filozofia nu este o știință, ci o activitate de calificare ce își propune precizarea sensurilor enunțurilor prin analiză logică. Amintindu-i pe Frege și Russell, Schlick scria că „până la această cotitură decisivă a înaintat pentru prima dată Ludwig Wittgenstein în Tractatus Logico Philosophicus“75. Într-un alt articol, el va caracteriza filozofia drept „activitatea de descoperire a semnificației“, susținând că acest punct de vedere a fost cel mai clar formulat de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
noi practici a filozofiei, analiza logică a limbajului, în primul rând analiza logică a limbajului științei, așa cum a fost ea ilustrată prin lucrările promotorilor empirismului logic. Altfel spus, drept acea operă care, alături de lucrările lui Frege și Russell, a inaugurat cotitura analitică în filozofie, o reorientare care a devenit aproape o ortodoxie în filozofia academică, profesională de limbă engleză din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. Întâlnim nenumărate mărturii în acest sens în vaste teritorii ale literaturii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
logic. Limbajul aparține însă în aceeași măsură domeniului despre care nu se poate spune nimic ca realitatea transcendentă și valorile, care au constituit în mod tradițional obiectul predilect al discursului filozofic. În temeiurile ei, raportarea la metafizica tradițională a susținătorilor „cotiturii filozofiei“ a fost esențial diferită de cea a Tractatus-ului. Din punctul de vedere al acelei critici empiriste a metafizicii pe care o întâlnim în scrierile lui Rudolf Carnap sau ale lui Otto Neurath, enunțurile metafizicii sunt lipsite de obiect, în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
să se formuleze soluții comparabile cu cele pe care le primesc problemele științifice. Soluții care nu sunt definitive, dar reprezintă o îmbunătățire, nu o respingere a celor mai vechi . Despre această schimbare a obiectivelor s-a vorbit ca despre o „cotitură“ sau o „revoluție“ în filozofie.71 Această revoluție ar semnifica renunțarea pentru totdeauna la pretenția tradițională a filozofiei de a oferi o cunoaștere superioară celei științifice, de a se institui drept „regină a științelor“. Concentrându-se asupra clarificărilor conceptuale, cercetarea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lui este aceea de a organiza niște întâlniri între părțile aflate în litigiu pe baza unor reguli. El este investit "să contribuie la formarea unei atmosfere de comunicare, care să se transforme în dialog în cursul căruia se descoperă treptat cotituri și perspective în tabloul conflictului, iau naștere soluții creatoare, se conturează compromisuri", menționează I. Oglev și Vl. Russev (2005, p. 143). Soluționarea relațiilor conflictuale cu ajutorul metodelor de mediere presupune următoarele etape fundamentale (și forme corespunzătoare de cunoștințe și de abilități
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
unei vieți conjuncția are loc Întotdeauna până În 48 de ani; dar ea se poate produce și... la naștere (dacă există o conjuncție exactă Soare-Venus În tema natală). În cazul unei persoane aflate la vârsta când poate iubi, conjuncția implică o cotitură și o realizare deosebită În viața sentimentală. O importanță aproape egală poate fi acordată, de exemplu, direcției Venus-Jupiter, care indică satisfacții sentimentale. În ceea ce privește căsătoria, ea poate fi legată de aceeași direcție, dar și de direcția Soare-Jupiter Într-o temă feminină
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
domeniul geografic, conducând la expansiunea fizică a acestuia, a generat globalizarea, ceea ce a însemnat o creștere a numărului și volumului fluxurilor globale, dar și a impactului forțelor globale asupra vieții locale. Principalele momente și forțe ale expansiunii marchează punctele de cotitură și reperele din istoria globalizării. 8.1.Scurt istoric al globalizăriitc "8.1. Scurt istoric al globalizării" Încercând să fixeze în timp impulsul inițial al globalizării, punctele de vedere sunt foarte diferite. Andre Gunder Frank și Barry K. Gills 1
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
univ. dr. IOAN POPOVICIU, Universitatea Emanuel Oradea Asist. univ. drd. ANA SALOMEA POPOVICIU, Universitatea Emanuel Oradea Atât în dialogul cotidian, cât și în dezbaterile academice este larg acceptată teoria conform căreia civilizația contemporană se află într-un moment major de cotitură. Allen susține că asistăm la o revoluție intelectuală masivă, la fel de mare ca și aceea care a demarcat lumea modernă de cea a Evului Mediu. Temeliile lumii moderne se prăbușesc și intrăm într-o lume postmodernă (Allen, 1989, p. 2). În
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
posibilități comparabile cu cele ale limbii latine sau ale celorlalte idiomuri romanice a deschis terenul unui efort susținut, pe durata mai multor generații, care a însemnat nu numai creșterea mijloacelor limbii literare moderne în raport cu vechea limbă literară, ci și o cotitură radicală în ceea ce privește sursele și mijloacele antrenate în ameliorarea resurselor limbii române. Cunoașterea unei (unor) limbi străine poate avea, așa-dar, urmări importante asupra limbii materne, datorită unor reflecții și unor eforturi conștiente la nivelul limbii literare, caracterizate prin asemenea intervenții
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]