11,160 matches
-
vedenii, voci - dinlăuntru -, dar și de profesioniștii acestui domeniu de maximă subtilitate, în care (pentru a oferi un singur exemplu) mesajele subliminale, induse de meseriași, ocupă, încă din antichitate, rolul de prim-balerină hipnotizantă. Lăudabile întrutotul, dăruirea, eforturile și harurile creatoare ale domnului Profesor Dorin N. Uritescu ne pun în fața mai multor evidențe: 1.Obsedat de modelele fascinante (strivitoare?) ale erudiților și enciclopediștilor români de talie europeană și mondială - precum Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade -, Dl Uritescu
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
de emisiuni TV, eseist, om de cultură, Mihai Golescu este și vicepreședinte al Uniunii Ziariști Profesioniști din România. Din partea acestei uniuni, la onorabila vârstă împlinită i se acordă „ Diplomă de excelență “ pentru “ o viață întreagă dăruită jurnalismului și actului artistic creator, pentru pilda de tenacitate și înțelepciune în împlinirea năzuințelor ”. LA MULȚI ANI ! dragă Mihai Golescu Cine se va încumeta să scrie o istorie a presei argeșene n-are cum să ocolească numele publicistului Mihai Golescu. Și înainte de 1989, dar cu
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
dezvoltări ne fac să ne întrebăm și să întrebăm: ce aduce nou o compoziție literară care ni se propune? Poezia este un organism viu care se schimbă la chip și fire odată cu vremurile. Fluxul secret generat de mecanismul simțurilor este creator și convinge. Altfel, impulsul rămâne numai o simplă confesiune fără acele aripi ale harului capabile să atingă struna fermecată a lirei. Unele versuri pot avea tensiuni narative, fără virtuți emoționante, după cum unele fragmente de proză se desfată în redundante peisaje
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
a ținut să-și motiveze atitudinea față de Dinu Pillat. - Pasiunea și studiul intens în Arta medievală românească i-a oferit perspectiva de a scoate la lumină comori nebănuite de cultură și gândire. Domnia sa, considera că toate aceste descoperiri sunt mărturia creatoare, caracteristică, a poporului român. La vârsta de 29 ani deja studiase pe marii cronicari: Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin. Descoperiri importante din veacurile al - XIV - lea - al - XVI-lea l-au încurajat și hotărât să-și continue munca, nu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
românii medievali la luptă continuă și efort energic, după cum nu i-a făcut pe istoricii moderni decât să fie prea bucuroși dacă s-ar găsi fie și cât de modeste urme de existență fizică a românilor... necum o existență spirituală creatoare de înalte valori de cultură” (p.119) (subl.SI). Recunoscând că nu cunoaște limba maghiară pentru că nu s-a ocupat în mod special de istoria Transilvaniei, deplânge că „mulțimea” lucrărilor în maghiară „este mai mult citată decât citită” la noi
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
TAINĂ Arta poetică purtătoare a unui cifru special de individualitate, orientarea predilectă spre eposul ancestral, traducerea înțelesurilor existenței, abundența de mitologic în prozodia, în aparență simplă, atenta construire a versificației, toate acestea fac din lirica lui Cornel Boteanu, un act creator sinergic-inovativ, dar discret în egală măsură, în literatura română a prezentului. Microdioramele ce fac legătura între real și imaginar, palpabil și transcendent, liniaritate și spectralitate, se succed în alternanțe perceptive ce facilitează reconstruirea mesajului per ansamblu. Dacă în aparițiile editoriale
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
Casa mea n-are uși/ pentru prieten sau oaspete./ N-am decât două uși,/ două: spre somn și spre moarte. Lirica lui Cornel Boteanu reprezintă un întreg confesional liric, transparent, coerent și cu o intensă putere de expresie, un act creator ce poate fi înscris în ceea ce poetul denumește, simplu, teodikeia - dreptatea divină, căreia îi putem atribui, acum, bucuria de a lectura și, de ce nu, de a respira poezie de calitate. (Gheorghe A. STROIA) *** FELICIA NISTOR (Tulcea): PORUMBELUL PĂCII În spectrul
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
armoniile și dizarmoniile vieții, și închinându-se singurei divinități pe care poetul o recunoaște, cu toată puterea ființei sale astrale: Dumnezeul Cuvântului. Și apoi, chiar dacă nu putem fi în totalitate de acord cu opera cuiva, trebuie să pozitivăm efortul, actul creator, curajul și mai ales perseverența în a-și dobândi propria libertate, pe măsura aspirațiilor proprii, așa după cum bine spunea iluministul Voltaire: Îți dezaprob spusele, dar voi apăra până la moarte dreptul de a le rosti. Ori, punând în balanță noțiunea de
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
apariția unei astfel de lucrări, cu valențe etice, morale, biblice, literare, istorice, presupune eforturi pe măsura curajului implicat și dimensiunilor sale fabuloase. Fără susținerea acordată necondiționat, altruism și sinceritate, de către oameni cu un ales caracter, ce au apreciat atât actul creator, cât și gradul de noutate al proiectului, autorului i-ar fi fost imposibilă concretizarea visului propriu - acela de a-și vedea lucrarea publicată. Un astfel de vizionar, promotor și generos confrate este RADU BOTIȘ, președintele fondator al Asociației Cultural Creștin
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
Să-i asigur o viață îndestulată Romancierului, pentru a-și așterne pe hârtie, fără grijă, inepțiile lui, de care m-am săturat până peste cap. Ura lui bolnavă împotriva Stațiunii, doar pentru că se crede cel mai deștept și neînțeles. E creator! Ce va lăsa în urma lui? O mie de pagini? Două mii? Trei? Dacă nu e genial - și eu cred că nu e -, poate să se sinucidă! El e convins că este! Tot așa cum, probabil, crede despre sine și Actorul, căruia va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
mocheta vișinie, la doi metri distanță de ușă. Un fel de a spune cuminți: cuvântul potrivit ar fi mai degrabă sfidător... 8 Individul mă mințise: nu mă aștepta nimeni, camera era goală cum o făcuse constructorul ei, completat În eforturile creatoare de totala lipsă de gust și imaginație a decoratorilor recrutați, probabil, dintre niscai scenografi de filme S.F. concediați pentru incompetență. Stăteam lângă ușă pe cât de furios, pe atât de debusolat. Fusesem răpit - mă rog, să-mi fie de bine, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
programării inițiale și se pot autoprograma, adăugându-și funcțiuni noi, independente de voința celui care i-a creat și, uneori, Împotriva ei. Da, știu ce vreți să spuneți: prima lege, cea care postulează că robotul nu va acționa niciodată Împotriva creatorului său... Este adevărată, dar nu se respectă Întotdeauna... Vă dați seama că, teoretic vorbind, la limită, Centrul ar putea chiar să-i distrugă pe Ceilalți, livrându-le informații false și tendențioase? - Nu cred că e cazul să reluăm această problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
religia este opium pentru popor? Puțin probabil. Și Vladimir Ilici, și Iosif Visarionovici au ignorat multe dintre zicerile, Maurului, nu prea-i văd eu Împiedicându-se habotnici Într-o propoziție. Aveau oricând la Îndemână pentru situații de-astea subterfugiul aplicării creatoare a marxismului, la care au și recurs, nu o dată. Materialismul dialectic? Și el putea fi Îmbogățit În aceeași manieră creatoare, n-ar fi fost prima oară. De ce totuși nu s-a produs mezalianța naturală comunism-creștinism? Exclud posibilitatea ca nimeni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
prea-i văd eu Împiedicându-se habotnici Într-o propoziție. Aveau oricând la Îndemână pentru situații de-astea subterfugiul aplicării creatoare a marxismului, la care au și recurs, nu o dată. Materialismul dialectic? Și el putea fi Îmbogățit În aceeași manieră creatoare, n-ar fi fost prima oară. De ce totuși nu s-a produs mezalianța naturală comunism-creștinism? Exclud posibilitatea ca nimeni să nu fi intuit uriașele ei consecințe benefice. Și atunci? Cum se explică faptul că, În locul conlucrării În beneficiul unui ideal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
corpurile de rafturi nu fuseseră, de exemplu, numerotate cu cifre de la unu la șapte? Dacă pui zece inși să ordoneze termenii unei mulțimi, nouă dintre ei aleg cifrele, numerotarea - e mai comod, mai clar, mai ușor de vehiculat, mai puțin creator de confuzii. Americanii, popor tânăr, elementar și pragmatic prin excelență, au tăiat nodul gordian În materie de toponimie urbană, numerotând, pur și simplu, străzile și bulevardele. Știam și o așezare din sud-vestul României, undeva pe clisura Dunării, unde edilii locali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
SĂ CONTRIBUIE NEMIJLOCIT LA CEEA CE PÂNĂ ACUM DOAR MIJLOCEA, îN CARE DE AȘIJDEREA, PENTRU A NU LĂSA LOC UNOR DUBII NEAVENITE, OFERIM PLANUL SIMPLU DE IDEI PE CARE TREBUIE SĂ-L UMPLE CETITORIUL CU INEFABILA-I ȘTIINȚĂ EPICĂ ȘI CULTURĂ CREATOARE, DUPĂ CUM URMEAZĂ: 1î O FRAZĂ AUCTORIALĂ, DORICĂ, DE îNCEPUT, îN CARE SĂ EXISTE TREI CLIȘEE ALE MEMORIEI NOSTRE CULTURALE ȘI IDEEA CLARĂ CĂ îN SECOLUL AL XVII-LEA PUȚINE POPOARE AVEAU UN CĂRTURAR DE TALIA LUI UDRIȘTE NĂSTUREL. 2î UN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un ecran de televizor pe care apar siluetele blocurilor noi dintrun cartier muncitoresc. Imaginea este animată, reconfortantă. Parcurs În relanti de sus În jos, filmul Începe cu antenele metalice care invadează terasele; ce desfrîu de inteligență și inventivitate, cîte resurse creatoare au Înghițit aceste apariții bizare, cercuri, spirale, fulgere zigzagate, sori țepoși, o scriere criptică pe firmamentul albastru pe care doar vîntul, ploaia și vrăbiile par a Încerca s-o descifreze. Aparatul de filmat coboară ușor și peisajul Începe să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
simplu, pe hârtie obișnuită. Dar pe când scria el așa, concentrat, adâncit în apa literelor, se auzi în aer un susur. Tocmai scrisese: LA ÎNCEPUT, DUMNEZEU A FĂCUT CERURILE ȘI PĂMÂNTUL. Aceste cuvinte mărturiseau un adevăr: că Dumnezeu era un Dumnezeu creator. Tocul zbura pe hârtia simplă. Susurul auzit se transformase parcă în cuvinte care i se lipeau pe creier, repetându-se cu ecou: - KANISASSIKI AH! MATAKIASSI AH! Era greu de ghicit ce însemnau aceste cuvinte. Dar se simțea fericit, atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
vârstă în toate experiențele pe care le întreprinde și manifestarea diferenței dintre el și ceilalți ne avertizează însă că povestea adolescentului Vadim Maslennikov poate fi citită nu numai ca poveste a vieții ratate, dar și ca o anatomie a psihologiei creatoare. Anatomie întreprinsă de o conștiință care pare să nu ambiționeze altceva decât să ne vorbească despre experiențele care au dus-o la actul final - sinuciderea. Construindu-și povestea pe firul cronologic al întâmplărilor exterioare - anii de liceu, Primul Război Mondial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
i-ar fi dat forța morală de a frecventa casele de toleranță, socotind că era vorba doar de un „act experimental“, conștient fiind că acel „act experimental“ nu avea nici o valoare În sine dacă nu era pus În slujba actului creator. CÎnd Jeshua Krohal va pronunța titlul cărții la care lucra, Drumul În Canaan, Ben Haas va pun brusc paharul cu votcă pe masă. Cel căruia i se spunea Maestru se va lămuri Însă chiar din seara aceea asupra viitorului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ar fi trebuit ca În noaptea aceea să vegheze asupra acelui text cu o caligrafie apăsată, text din care răzbătea dorința deșartă, sau poate doar bănuiala deșertăciunii, că pe lume orice existență, cît de umilă, cum necum, avea motivația actului creator. Ben Haas avea brusc revelația faptului că toate cele Întîmplate se datorau vanității sale, extravaganței sale lirice, precum și pasiunii sale pentru polemică: de a demonstra ucenicilor că Pigmalion nu avea forța morală a unui mit, fiind vorba doar de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a putut avea implicații negative asupra vieții psihice, să-i fi apăsat pe unii mai mult decât pe alții, îndeosebi atunci când nu erau primiți la sărbătorile răzeșilor, dar acest statut nu a avut urmări negative asupra manifestării plenare a spiritului creator. Când vorbim de petrecere în sat, trebuie să avem în vedere hanul sau crâșma satului ca loc de adunare, când nu existau alte locuri în care lumea să se manifeste: coală, Cămin Cultural, asociații culturale, bibliotecă, sală de lectură etc.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
colectivă; vor fixa niște limite artefactului de piață, modificărilor aduse vieții și punerii în valoare a naturii și vor favoriza gratuitatea, responsabilitatea, precum și accesul la cunoștințe. Vor face posibilă astfel nașterea unei inteligențe universale, prin punerea în comun a capacităților creatoare ale tuturor ființelor umane, pentru a le depăși. O nouă economie, așa-zisă relațională, care va produce servicii fără a căuta să obțină profit din asta, se va dezvolta în concurență cu piața pentru a-i pune capăt acesteia, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pe vase impunătoare înzestrate cu cârme și busole. La mijlocul secolului al XII-lea, Islamul european continuă să fie prima putere din bazinul mediteranean. La Córdoba, capitala unui imperiu musulman ce se întinde din Andaluzia până în Libia, prosperă o excepțională elită creatoare: bancheri, poeți, savanți, negustori, de la Omar Khayyam la Ibn Gabirol, de la Maimonide la Averroes. în Mediterana, flotele și armatele musulmane încep să înfrunte noile forțe ale principilor creștini plecați în cruciadă pentru a recuceri Locurile Sfinte și pentru a deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
teritoriul cel mai întins pentru a pretinde acest statut; nici Bruges, nici Veneția și nici orașele care le-au urmat nu erau așa ceva. Pentru a putea ajunge la acest rang, ele au trebuit să găsească în ele însele energia, forța creatoare, dorința de a inova, de a produce masiv, de a se expune în fața lumii, de a-și impune dominația. Luând în considerație aceste criterii, sunt numeroase orașele care, peste 20 sau 30 de ani, pot fi considerate candidate. Londra ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]