4,796 matches
-
Mircea Mihăieș: Lecția ar fi, așadar, că Între atitudinea opoziției și cea a puterii există nu doar nuanțe, ci chiar poziții diametral opuse. Sunt ele acceptabile Într-o lume, hai să nu zicem democratică, dar care aspiră la coerență? Ce credibilitate mai au acești lideri, Într-un absolut al practicii politice? Vladimir Tismăneanu: Din punctul de vedere al intelectualului critic care sunt, și bănuiesc că acest calificativ ni se aplică amândurora (nu aspirăm la funcții politice, nu intrăm În partide politice
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pe Gaddafi, a continuat să susțină cele mai veninoase poziții prin implicație antisemite, a continuat să participe la tot felul de meciuri simbolice În care a ironizat liderii comunității evreiești din Austria. Conceptual, aș spune că se dovedește lipsa de credibilitate a convertirilor oportuniste. Dacă e să mă exprim o secundă mai puțin conceptual, aș spune că „lupul Își schimbă părul...”. Mircea Mihăieș: În politică rareori există Drumul Damascului. Vladimir Tismăneanu: Sigur, unele lucruri se suprapun. Chiar azi-dimineață am primit un
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
mă anturau Într-un moment sau altul și scriau rapoarte despre mine. Dar eu personal nu am ce să-mi reproșez din acest punct de vedere, deci cred că pot să-mi permit să vorbesc pe aceste teme cu oarecare credibilitate și În mod cert cu o combinație de severitate și seninătate. Cred că ambele trebuie păstrate În această discuție; haide să ne plasăm Între Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. În relație cu acest trecut, Gabriel Liiceanu este o expresie a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Discursurile sunt pompoase, nu lipsesc tămâia și Închinările de rigoare, se vorbește adeseori În termeni pioși și evlavioși despre credință, libertate, adevăr; pentru multă lume, acestea sunt Însă ceea ce numea odată Eminescu „monedă calpă”, creându-se astfel mari probleme de credibilitate a democrației postcomuniste. Lucrurile nu sunt foarte limpezi și nici eu nu pot răspunde fără a intra Într-o doză oarecare de speculație și chiar a risca anumite improvizații. Mă voi abține să fac analize lipsite de substanța de care
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fenomenul Caritas a prăbușit mici și mari venituri. Mircea Mihăieș: Caritas a creat un model, preluat apoi de FNI, Fondul Național de Investiții. Vladimir Tismăneanu: Ceea ce nu face decât să confirme teza mea că, În absența procedurilor impersonale și a credibilității clasei politice, politica postcomunistă lasă loc pentru practicile magiei politice. Se așteaptă rezultate supraomenești, se crede că poate țâșni apă din piatră seacă, că orbii vor Începe să vadă ș.a.m.d. Aceste lucruri sunt de obicei fenomene de disperare
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
calitativă, un criteriu de validitate fundamental este acela ca interpretările și concluziile să fie strict ancorate în text” (p. 5). Hammersley (1992) a propus două criterii extrem de generale: validitatea, care se referă la gradul de adevăr, de plauzibilitate și de credibilitate, a unei relatări (p. 69), și relevanța ce se referă la importanța pe care ar putea-o avea relatarea respectivă pentru câmpul de cercetare, pentru descoperirile anterioare, pentru metode, teorie sau politica socială actuală (p. 73). Situându-se într-o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să scrii sau nu. Stăpânești rigorile limbii sau crezi că orice neglijență face parte din stilul tău personal? Ornezi textul cu felurite elemente de expresivitate sau îți propui să respecți întocmai și la timp cerințele limbajului jurnalistic: simplitate, claritate, obiectivitate, credibilitate? În definitiv, ce contează mai mult: scopul sau mijloacele? Contează ce spui sau cum spui? Într-o minunată carte (Jurnalistul universal, 1998), David Randall pare să ne contrazică, insistând pe rolul fundamental al ziaristului - acela de a explora în permanență
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ziar aparține jurnalisticii. Cele două tipuri de scriitură mai sus amintite se apropie (ce este scris rămâne scris), dar se și despart în puncte deosebit de importante: gestionarea informației, absența unui continuum spațial, gradul de actualitate și saturarea contextuală, simplitatea, concizia, credibilitatea etc. Se mai despart într-un punct, asupra căruia nu vrem să mai insistăm: literatura caută efectul estetic, în timp ce jurnalismul vrea să comunice, să spună direct ce are de spus. Oricare ar fi calitățile sale, articolul nu are nici o altă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nici lingvistic și nici semantic, ci comunicațional: a atrage atenția, a conchide prin reluarea mesajului principal, a convinge. În ciuda unor aspecte încă neclare și litigioase, putem spune că limbajul jurnalistic are câteva trăsături distincte: un grad redus de complexitate; concizie, credibilitate, claritate; elemente anaforice (de înlocuire) puțin prezente; sărăcie a conectorilor conjuncționali; extensie minimă a textului; sărăcia epitetelor descriptive; prezența apăsată a elementelor de localizare; reducerea până la dispariție a elementelor de subiectivitate: prezența eului, constatările și valorizările personale; prezența dublei întreruperi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un simbol matematic și o operă de artă”. (N. Ghei, 1979, p. 107) Capitolul 2. VIRTUȚILE STILISTICE ALE TEXTULUI JURNALISTIC Este foarte important să stabilim dintru început care sunt exigențele stilistice de bază ale unei scriituri jurnalistice corecte: claritatea, concizia, credibilitatea, lizibilitatea, coerența, fluența, adecvarea etc. Vom exemplifica fiecare trăsătură în parte, nu fără a atrage atenția tinerilor dornici să practice meseria de ziarist că respectarea vigilentă a unor reguli și interdicții nu asigură în mod obligatoriu unui text nici calitatea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
foarte mult în decizia noastră contextul semantic, stilul personal, intenția și scopul propus. Controlând textul după toate normele gramaticale și semantice în uz, riscăm să pierdem un lucru deosebit de important: prospețimea și forța evocării, puterea de a convinge. 2.3. Credibilitatea. „Avea patru mâini, nu două” Luată în sine, orice afirmație este credibilă. Totul depinde până la urmă de context. Nu putem deci aprecia afirmația: „Avea patru mâini” ca fiind lipsită de credibilitate, câtă vreme o plasăm într-o vecinătate semantică lămuritoare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și forța evocării, puterea de a convinge. 2.3. Credibilitatea. „Avea patru mâini, nu două” Luată în sine, orice afirmație este credibilă. Totul depinde până la urmă de context. Nu putem deci aprecia afirmația: „Avea patru mâini” ca fiind lipsită de credibilitate, câtă vreme o plasăm într-o vecinătate semantică lămuritoare și o transformăm într-o metaforă („Era harnică. Avea patru mâini, nu două”). Pe de altă parte, este foarte ușor să ieși din real, din logica firească a lucrurilor. Un singur
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cap sau să observăm pe stradă un tânăr îmbrăcat elegant, cu cravată de mătase, cămașă impecabilă și... șlapi în picioare. Brusc, întreaga întâmplare devine bizară, ciudată, nefirească. Depinde ce anume vrem să comunicăm prin scrisul nostru. Nu orice abatere de la credibilitate este blamabilă. Să ne gândim la faptul divers care trăiește tocmai prin ciudățenia unei întâmplări sau la un reportaj despre credințe și eresuri rurale, despre vâlva lupilor sau blestemul căzut pe capul unei familii. În jurnalism, devine defect doar incredibilul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
respecți premisa de la care pleci. Înseamnă ca mulțimea detaliilor surprinse să se potrivească într-un ansamblu supratextual sau, oricum, să nu ridice inutile semne de întrebare (Cine?, Ce?, Cum?), să nu genereze inutil ezitări de lectură, confuzii sau neclarități. Alteori, credibilitatea se decide la nivelul observației în sine, ea respectând sau nu logica propriu-zisă a realității obiectuale. Este nefiresc, prin urmare, să trecem pe lângă un om și noi să știm ce anume gândește. Este la fel de nefiresc să-i facem un portret
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau de logică („fără rost ne calmăm”), vom observa efectele devastatoare ale neasumării discursului (cine vorbește, care este poziția naratorului în povestire etc.). Generalizarea discursului (noi, adică turiștii din telecabină) pare să sporească dinamismul scenei, dar, în realitate, îi subminează credibilitatea, nefiind logic faptul ca naratorul să știe ce gândesc și simt cei din jur. Mai corect și mai convingător este să scrii ceea ce vezi, simți sau auzi. Greu observabile la o primă lectură, aceste defecte fac diferența dintre un profesionist
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
călătorilor din stație, gesturile pe care le fac etc.) nu numai că plictisește, dar poate să creeze o nedorită impresie de stranietate, de incredibil. Cum spuneam, a fi veridic înseamnă să fii coerent pe toate planurile: semantic, gramatical, logic argumentativ. Credibilitatea este un efect, și nu un scop în sine. Dușmanul credibilității este, adeseori, inconsecvența, alăturarea întâmplătoare a unor detalii descriptive, trecerea necontrolată de la figurativ la concret și invers (exemple: „Cu aripile sufletului larg deschise, intră în magazin”, „Atmosfera din cameră
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
că plictisește, dar poate să creeze o nedorită impresie de stranietate, de incredibil. Cum spuneam, a fi veridic înseamnă să fii coerent pe toate planurile: semantic, gramatical, logic argumentativ. Credibilitatea este un efect, și nu un scop în sine. Dușmanul credibilității este, adeseori, inconsecvența, alăturarea întâmplătoare a unor detalii descriptive, trecerea necontrolată de la figurativ la concret și invers (exemple: „Cu aripile sufletului larg deschise, intră în magazin”, „Atmosfera din cameră îmi apăsa umerii” etc.). Observăm acest defect mai ales în gestionarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la Marsilia plouă extrem de rar - câteva zile pe an. Dacă veridicitatea înseamnă putere de convingere (lucrurile sunt așa cum spun eu), este de la sine înțeles că verosimilul nu se realizează de la sine, ci printr-un cumul de procedee: narative, descriptive, stilistice. Credibilitatea nu este un dat imanent al faptului de presă. Ea se obține cu atenție și efort, prin adaosul unor detalii suplimentare, prin alăturarea unei secvențe narative capabile să explice cât de cât ciudățenia. Spuneam că este incredibil ca, în pădure
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
-vă la ceea ce vreți să spuneți, nu la felul în care o veți face. Evitați perifrazele și vorbirea stufoasă, cu multe subordonate. Evitați psihologizarea: gânduri, sentimente, amintiri, constatări prelungi și tihnite. 2.5. Fluența. Ruda cea săracă Strâns legată de credibilitate, fluența pare a fi ruda săracă a virtuților stilistice. Cei mai expuși lipsei de fluență sunt debutanții, tinerii care nu au încă exercițiul scrisului. Iată de ce nu vom insista asupra acestei probleme, convinși fiind că experiența le va fi tinerilor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lesne de abordat ni se pare a fi abordarea autenticistă. O numim astfel pentru că ea implică un grad sporit de implicare a autorului în text. Scrisă la persoana întâi și la timpul prezent, această descriere oferă, pe lângă un spor de credibilitate, multiple alte avantaje: un stil nervos și dinamic, o mai bună vizualizare, ferită de retorisme și excese ornamentale. Fiind la vedere și declarat ca atare (eu văd, observ, simt, aud, înaintez etc.), autorul se transformă credibil și fără ostentație în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
noroc. Deși procedeul pare simplu și lesne de realizat, trebuie să fim conștienți că are destule dificultăți și nu se pretează oricărui subiect. Simpla oglindire inversată a unei situații poate duce la un nedorit schematism și ridică numeroase probleme de credibilitate a textului, la o amorsare anume a intrigii. Cum reușim să transformăm ghinionul în noroc? Să luăm un exemplu. Constați cu neplăcere că ai început ziua de marți cu o mulțime de incidente neplăcute (te-ai sculat mai târziu, ai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
genurilor practicate de ea, pornește invariabil de la informație, de la acea primă și uimită curiozitate (Ce noutăți ai?). Pornește, dar nu se oprește aproape niciodată la ea. Conceptul fundamental care impune valoarea de știre a informației nu este neapărat noutatea, cât credibilitatea. Este ceea ce teoreticienii numesc efectele de adevăr. Veridicitatea nu este, așa cum s-ar crede, de ordin empiric, ci se arată a fi mai degrabă efectul unei construcții de ordin explicativ. Prin urmare, avem de-a face cu un act de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
știrea cu numărul de morți, ci cu ceea ce s-a întâmplat (accidentul, spre exemplu). Nu același lucru este valabil în audiovizual și în presa populară, unde prioritar este faptul divers - tip de știre care încalcă multe dintre regulile gazetăriei sobre (credibilitate, piramida inversată etc.). În faptul divers, putem începe cu o concluzie sau cu descrierea întâmplării (cum s-a petrecut?), narativizând astfel evenimentul. Planul textelor medii și lungi Este de la sine înțeles că orice text amplu ridică mari probleme de construcție
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
reproducându-le așa cum sunt ele. Acest lucru implică: mărcile discursului (eu vs tu), ale prezentului (spune, declară, șoptește) și referirile la locul în care se vorbește. Citatul și dialogul au calitatea de a oferi textului un plus de dinamism și credibilitate, de prospețime și realism. Folosit inabil sau în exces, stilul direct duce la artificiu, la monotonie și la o nedorită teatralizare a relatării, obligând ziaristul la precizări greoaie (a precizat, ne-a spus, ne-a declarat etc.), la găsirea unor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]