2,852 matches
-
trebuie folosite cât mai puțin, tocmai datorită valorii lor conotative. 5.11. Cratima (liniuța de unire sau de despărțire) Ca semn de punctuație, cratima se folosește În următoarele situații: - În repetiții de cuvinte ce formează o unitate: „Gânduri-gânduri... treceau prin cugetul lui Dănilă” (G. Galaction); - În interiorul unor expresii formate din părți de vorbire identice sau diferite: „Pe cer nouri: ici-colo clipesc stele” (M. Sadoveanu); - Între cuvinte care indică limitele unei distanțe sau ale unui interval de timp: „Șoseaua Cluj-Napoca-Turda. Perioada 1
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
societății pentru emanciparea femeilor. Iată telegrama adresată de d-na Baiulescu, d-lui Stelian Popescu: Brașov, 14 noiembrie, D-lui STELIAN POPESCU „Uniunea femeilor române”, reprezentată în toate provinciile țării, adoptă moțiunea marelui miting național cu deviza sa: Într-un cuget și o simțire a sta alături în rândurile apărării patrimoniului nostru cu drepturi intangibile. Președintă, MARIA BAIULESCU Un inimos apel a adresat și d-na Sofia Meteș de la Cluj. D-na Elena Meissner președinta generală, a adresat cu ocaziunea sărbătoarei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
o manifestare de mulțumire generală, tuturor acelora care au contribuit la realizarea acestei opere, care s-a înfăptuit. Întrunirea aceasta este un apel către toate femeile române, a continua acest drum cu perseverență și încredere în izbânda finală: „Într-un cuget și o simțire - sus inimile!”. Ziarul nostru, nr. 6-7, iunie-iulie 1934. 34TC "34" Moțiune șvotată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934țtc "Moțiune [votată la Congresul al X
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Maria Baiulescu Gazeta femeii, anul VIII, nr. 87-88, din 10 iulie 1939. 68TC "68" Femeia intelectuală în familie și în gospodărietc "Femeia intelectuală în familie Și în gospodărie" Care e acest rol? Iată o întrebare ce trebuie să răsară în cugetul celor care urmăresc, pe lângă transformările grăbite ale civilizațiunii noastre, și nuanțele subtile ce schimbă, pe nesimțite, conștiința contemporană. Astfel, cei trei termeni, al căror raport ne e dat să-l cercetăm, deși, în mintea celor mulți, par a fi statorniciți
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
gruparea simbolistă de la „Vieața nouă”, revistă unde a publicat, între 1910 și 1913 și între 1918 și1919, versuri, proză, traduceri. Numele îi mai poate fi întâlnit în „Versuri și proză”, „Rampa”, „Flacăra”, „Insula”, „La Revue roumaine”, „Ilustrațiunea națională”, „Dreptatea”, „Actualitatea”, „Cugetul românesc” ș.a. În 1912, devenise membru al Societății Scriitorilor Români. Semnalând decalajul dintre o sensibilitate minoră și noutatea unui tip de discurs liric, critica vremii îl plasa pe B. la „remorca simbolistă” a lui I. Minulescu. În ritmul indecis al
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
laude „performanțele” democrației populare, semnătura lui nu va mai putea fi întâlnită nicăieri. Cu articole (politice și religioase), versuri și proză, a colaborat la „Vestea nouă”, apoi „Vestea”, „Izvorul”, unde era redactor, „Ramuri”, „Cronica Romanului”, „Neamul românesc literar”, „Drum nou”, „Cuget clar”, „Calendarul”, „Fântâna darurilor”, „Izvorul tămăduirii”, „Porunca vremii” ș.a. În asociere cu preoții Toma Chiriacescu, Grigore Hogea, Aristide Cucu, Claudie Petrovici, redactează publicația „Credința ortodoxă” (1931-1935). A scris povestiri pentru copii (O vorbă de-a bunicului), romane ( Pe drumuri uitate
BUTNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285965_a_287294]
-
este redactor-șef la „Graiul românesc” (1927-1929), redactor la „Căminul cultural” și editează, în condiții grafice exemplare, revista enciclopedică „Boabe de grâu”(1930-1935). Concomitent colaborează cu versuri, proză, articole, eseuri, traduceri la „Viața românească”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Lamura”, „Cugetul românesc”, „Ramuri”, „Universul”, „Rampa”, „Vremea”, „Adevărul”, „Timocul”, „Gând românesc”, „România”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Transilvania”, „Preocupări literare”, „Săptămâna C.F.R.”, „Analele Academiei Române” ș.a. Semnează și Emanoil Popescu, Ion Ordeanu, Ion Ordean ori cu inițiale. Cu toate că nu a încetat vreodată să
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
casa spulberată sub ultimul, devastator bombardament, în 1944 - repere ale unei existențe agitate -, își vor găsi ecou în stihurile sale intimiste, circumstanțiale. Alte colaborări ale poetei apar în „Miorița”, „Viața nouă”, „Mișcarea literară”, „Ritmul vremii”, „Viața literară”, „Falanga”, „Revista scriitoarei”, „Cuget clar”, „Adevărul literar și artistic” sau, în Ardeal, „Societatea de mâine”, „Patria”, „Utopia”, „Darul vremii”, „Hyperion”, „Gazeta Transilvaniei”, „România tânără” (pe care o va redacta alături de I. Hașeganu la Brașov, în 1942-1943) ș.a. Primele versuri ale poetesei corespund claustrării într-
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
din strălucire și având un rol de prim ordin în fixarea orientării ei literare și ideologice. Se va număra printre colaboratorii altor ziare și periodice înrudite cu „Gândirea”, precum „Cuvântul”, „Curentul”, „Darul vremii”, „Familia”, „Gând românesc”. Semnează și în „Patria”, „Cugetul românesc”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Cultura”, „Convorbiri literare”, „Țara”. Îi apar texte și în publicații străine: „Prager Presse”, „Glos prawdy”, „Droga”, „Der Bund”, „Die Tatwelt”, „Archiv für Geschichte der Philosophie
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
și G. Diamandy), „Lumea ilustrată”, „Evenimentul literar”, „Carmen Sylva”, „Povestea vorbei”, „Litere-științe-arte” sau „Foaia populară”, iar din 1900, la „Revista modernă”, „Curentul nou”, „Comoara tinerimei”, „Sămănătorul”, „Viitorul”, „Universul”, „Universul literar”, „Flacăra”, „Lumea copiilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Licăriri”, „Slove”, „Roma”, „Cuget clar”, „Progresul economic” (a figurat și ca director al acestui periodic gălățean), „Darul vremii”, „Utopia” ș.a. Tânăr, poetul compune versuri fluente, cu înrâuriri lamartiniene și nuanțe de mic răsfăț heinean. Ca la mulți posteminescieni din ultima parte a veacului, descrierile
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
DEP, 1994, 32; Alexandru Brătianu, Andrei Zabet, Cornelia Călin, „Jurnalul oral”, „Cotidianul”, 1994, 1 februarie; Andrei Zabet, O carte despre religiozitatea noastră, „Cotidianul”, 1994, 21 martie; Gh. Istrate, Voci din adâncul ființei românești („Etern și emblematic în devenirea neamiului romînesc”), „Cuget”, 1994, 44; Vasile Vetișanu, Germina Comănici, Întâlnirea generațiilor (1949-1994), București, 1994, 37-40; Sabina Ispas, O carte de istorie orală a zilelor noastre: „Legendele și tradițiile Dunării”, DEP, 1995, 72; Florentin Popescu, Rara avis. Dan Bodea, Cornelia Călin, „Etern și emblematic
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
la București, numele îi va apărea, în decursul următoarelor trei decenii, sub articole, nuvele, fragmente de roman sau de piese de teatru, în paginile unor reviste și gazete ca „Ramuri”, „Flacăra”, „Sburătorul”, „Luceafărul”, „Îndreptarea literară”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic”, „Cugetul românesc”, „Universul literar”, „Ritmul vremii”, „Viața literară”, „Propilee literare”, „Cuvântul liber”, „Revista literară” ș.a. Evenimentele insolite ale refugiului în Ucraina vor fi evocate în prima lui carte, culegerea de nuvele Rusia revoluționară (1918). Mai multe nuvele și o piesă de
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
al școlilor. Publică versuri, proză, cronici și articole (semnându-le uneori și C.A., Const. As., C. A. Siminei) în „Drum drept”, „Neamul românesc”, „Luceafărul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Gazeta țăranilor” (unde a fost și secretar de redacție), „Adevărul literar și artistic”, „Cuget clar” ș.a. A tipărit trei volume de poezii: Visuri și dureri (1919), Volbura (1921) și Luminișurile anilor mei (1937). Dintr-un amplu poem istoric (de fapt o încercare de epopee), intitulat inițial Apa trece, pietrele rămân, apoi Daciada sau Cântarea
ASIMINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285466_a_286795]
-
A. rămâne un autor strict provincial. SCRIERI: Adelina, Timișoara, 1934; Dezmoșteniții, Timișoara, 1935; Moara Roșie, București, 1938; S-a spovedit un om, Timișoara, 1943. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, „Dezmoșteniții”, PLI, 1936, 3-4; Paul I. Papadopol, Un nou romancier: Gh. Atanasiu, „Cuget clar”, 1937, 597-598; G. M. Ivanov, Simfonie literară în Banat, RML, 1940, 39; Țirioi, Premise, 46-56; Gr. Popiți, Pe cărările tinereții, Timișoara, 1979, 46-56; Ungureanu, Imediata, I, 181-186; Dan Mănucă, Johann Müller als Sprachrohr seines Autors Gheorghe Atanasiu, „Beiträge zur
ATANASIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
și provinciilor până mai ieri înrobite. Alături de „Viața românească”, revistă care procedase așa încă din 1906, apar noi reviste, ca „Sburătorul”, condus de E. Lovinescu, sau „Gândirea”, întemeiată de un grup de tineri, în frunte cu Cezar Petrescu, dar și „Cugetul românesc”, condus de T. Arghezi, „Ideea europeană” a lui C. Rădulescu-Motru sau câteva meteorice publicații ale lui Camil Petrescu, precum „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”. În acest moment de efervescență culturală se situează și apariția A. l. și a. Un
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
Maximilian de Habsburg, expediat din Hârlău la 8 aprilie 1562, relatează despre politica tolerantă a lui Despot-Vodă în Moldova, „domnitorul care rostește judecăți de cea mai mare nepărtinire și păzește dreptatea față de tot neamul de oameni care sunt aici de cugete: armeni, evrei, greci, moldoveni, sârbi, sași etc.; el însuși face judecățile în piața curții”. Scrisoarea soției voievodului transilvan Ștefan Mailat, din 1551, adresată fratelui ei, Tamăs NĂdasdy, se referă la moartea voievodului în prizonieratul otoman, precum și la intervențiile evreului Abraham
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în întreg spațiul central și de sud-est al continentului. Deși proveneau din familii comunitar-lingvistice diferite, destinul istoric i-a apropiat, ei având trăsături comune atât prin forma de receptare, cât și prin aceea de manifestare. Operele înseși atestă unitatea de cuget și simțire. Hronica lui Șincai se circumscrie istorismului sud-estic, dar și central-european, ea putând și trebuind să fie văzută comparativ cu aceea a sârbului Jovan Raić, Istoria diferitelor popoare cu deosebire a sârbilor, bulgarilor și croaților (Viena, 1780), cu aceea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
universitară în Transilvania. Este între ctitorii Muzeului Limbii Române (nucleul viitoarei școli lingvistice clujene) și ai Societății Etnografice. În 1920, la recomandarea lui V. Pârvan, fusese ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Analele Dobrogei”, „Cele trei Crișuri”, „Ideea europeană”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Universul literar”, „Făt-Frumos”, „Șezătoarea”. Cursurile sale, nepublicate, alcătuiesc o sinteză asupra clasicismului, de mare profunzime și amploare: Civilizațiile italice, Cultura greco-romană, Figuri reprezentative ale culturii latine, Literatura latină sub republică, Latina populară, izvoare, istorie, structură ș.a.
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
desfășoară o bogată activitate gazetărească și literară, fiind, intermitent, redactor la „Gând și slovă oltenească” (1936-1947), unde publică cronici dramatice, versuri și proză, articole politice și literare. A mai colaborat și la alte ziare și reviste craiovene („Presa Olteniei”, „Jurnalul”, „Cugetul românesc”, „Tribuna Olteniei”, „Vatra” ș.a.), semnând de multe ori Fanu sau F. Bossun, dar și cu inițialele F.B. sau cu pseudonimele Vladimir Arbore, Vlad Dracu, Vlad Țepeș. Cele câteva volume de proză editate de B. (Scrisori din satul meu, 1937
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
jumătate de veac, București, 1954; Școala de altădată, pref. autorului, București, 1955; De azi și de demult, București, 1955; Prin București odinioară și azi, București, 1956; Din școala de ieri și de azi, București, 1957. Traduceri: August Strindberg, Mustrare de cuget, București, 1916, Nuvele, București, 1925, Dragoste și pâine, București, 1927 (în colaborare cu Otilia Ghibu); Stefan Zweig, Ochii fratelui veșnic, București, 1929; J. Bührer, Anarhistul - Romanul unui răzvrătit, București, 1930; Holger Dachmann, Povestiri din Danemarca, pref. trad., București, [1932]; Jules
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
cu amintiri personale. Iscălind câteodată O.B. sau, foarte rar, P. Octavian, B. colaborează la „Arhiva”, unde în 1904, a și debutat, „Însemnări ieșene”, „Arhiva pentru știința și reforma socială”, „Gândirea”, „Lumea”, „Adevărul literar și artistic”, „Adevărul”, „Manifest”, „România literară”, „Cuget moldovenesc”. La „Viața românească”, unde a fost membru fondator, semnează din când în când, între 1906 și 1937, cronica literară și cronica teatrală, dar competența lui e vădită și în cronica filosofică, în cronica ideilor, de asemenea, în cronica politică
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
primului război, e regăsit colaborând la „România viitoare”, „Gazeta Transilvaniei”, „Foaia interesantă”, „Crai nou”, „Florile dalbe”, „Dacia”, „Sfatul țării” (curent și sub iscălitura Șt. Ionescu-Bălcești), iar din 1920 la „Știrea”, „Românul”, „Gândirea”, „Flamura”, „Năzuința”, „Țara noastră”, „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Arhivele Olteniei”, „Provincia literară”, „Secolul” ș.a. Poetul (căpitan în preajma anilor ’30) se atașa în timp grupării literare de la „Ramuri”; ca secretar de redacție al publicației (din 1928), rămâne un modest factotum și sufletul din umbră al acesteia până la dispariția
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
liceul pe care il absolvise, iar din 1936 până în 1952, când este pensionat, la câteva licee bucureștene. După ce alcătuiește, în 1922, un mic Dicționar român-italian, B. colaborează sporadic la ziarul „Îndreptarea” și la „Analele Brăilei”. Mutat în capitală, publică în „Cuget clar” un fragment de român, urmat de altele, în „Revista Fundațiilor Regale”. Valoarea lor impune, încât cartea vede lumină tiparului îndată, sub titlul Zile de lazaret. Jurnal de captivitate și spital (1938). Tot în „Revista Fundațiilor Regale”, apoi în „Universul
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
în 1930. Ar fi făcut, în acest răstimp, și studii la Paris. După un debut cu versuri în „Nufărul” din Alexandria (1919) și după câteva încercări în proză apărute în revista „Muguri” din Câmpulung (Muscel), în „Foaia tinerimii” și la „Cugetul românesc”, elevul lui Mihail Dragomirescu optează pentru exercițiul critic, fiind unul dintre cronicarii sârguincioși și de bună-credință ai deceniului al treilea. Este secretar de redacție la „Cugetul românesc” (1923-1924), la „Buletinul cultural” (1925-1928), redactor la „Cuvântul literar și artistic” (1924-1925
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
proză apărute în revista „Muguri” din Câmpulung (Muscel), în „Foaia tinerimii” și la „Cugetul românesc”, elevul lui Mihail Dragomirescu optează pentru exercițiul critic, fiind unul dintre cronicarii sârguincioși și de bună-credință ai deceniului al treilea. Este secretar de redacție la „Cugetul românesc” (1923-1924), la „Buletinul cultural” (1925-1928), redactor la „Cuvântul literar și artistic” (1924-1925), colaborator din 1924, iar o vreme secretar de redacție (1928-1931) la „Gândirea”, dar prezent în același timp în „Viața literară” (1926-1932) ș.a. În volumul Note literare (1928
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]