2,007 matches
-
pe de-a-ntregul... Și e bine asta, mamă, zău, ești un om bun la suflet cum nici nu mi-am imaginat că voi avea un copil așa vreodată. Dar ai și tu, iubitul meu, din când în când, curajul să cugeți. Aventurile crezi tu că te vor face om ? Petrecerile ? Ori dragostea și devotamentul ? — Ei, mamă, mai e timp până la alea... Sunt tânăr. — Ești tânăr, exact așa ziceai și acum trei ani. Și acum doi. Și anul trecut când ai venit
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
înaintarea în vârstă, comentariul de text și momentul redactării între patru pereți îmi inspiră o invincibilă neplăcere chiar și atunci când nu sunt expus imediat curentului de aer sau unor vizite inoportune. Filosofia mea e impresionismul. Îmi instalez șevaletul afară și cuget îndelung, așa cum făceau odinioară pictorii: asupra subiectului. Apoi, între două averse, pun câte o mică tușă. Ar fi trebuit să fac echipă cu cineva, mi-ar mai fi trebuit multe cunoștințe în domeniul științelor și, pentru a îndeplini convenabil dorința
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
un om care gândește". Acest om fragil a gândit mult, dar a acționat puțin. Logic. Dacă, în ființa noastră, eul care gândește și eul care acționează nu sunt unul și același, de ce ajutor ne mai poate fi Petru cel care cugetă și Petru cel care se agită? Prea sunt vorbite de rău în zilele noastre pasiunile partizane, aurorele mincinoase și atîția sori înșelători. Încețoșându-ne vederea, aceste himere vor fi avut cel puțin imensul merit de a ne sustrage pentru un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vorbit "domnii" dela Blaj. La urmă, s-a râdicat bătrânul episcop Lemeny maghiarofil: Fraților, nu ascultați ce spun tinerii aceștia, căci ei vă îndeamnă la rău, nu la bine, și voi mai bine stați în liniște și pace, și vom cugeta noi mai pe urmă,cum va fi să fie bine." Și în jurul lui stăteau numai canonici grași. Atuncea Iancu, care stătuse toată vremea tăcut, s-a sculat ș-a zis: "Fraților, n-ascultați ce vă spun porcii cei grași, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eufonic). Cum doriți dumneavoastră? a întrebat arhitectul; voiți să construim o cămară ș-o toaletă ori două toalete? În nici un caz nu se poate să facem două cămări. Ipoteza aceasta o excludem dela început. O excludem, desigur. Rămâne să mai cuget puțin. Zilele acestea mă voi hotărî și-ți voi da răspunsul. Până atunci d-ta poți întreprinde lucrarea întregii construcții. Am înțeles, domnule președinte, a replicat cu evlavie arhitectul, care era din partid; atunci eu încep construcția și dumneavoastră, peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și dumneavoastră, peste câteva zile, îmi dați rezultatul și hotărârea dv., pentru ca să știu ce atitudine să iau și ce modificări să fac în plan și deviz. Vei avea răspunsul meu, la data hotărâtă, a încheiat d. Maniu și a rămas cugetând profund. Peste câteva zile să zicem o săptămână arhitectul venind după răspuns, d. Iuliu l-a privit grav și i-a făcut următoarea declarație: Domnule Arhitect, aș dori să fie două toalete. Vra să zică renunțați la camară? Nu tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
modifică planul și devizul, conform dorinței clientului și șefului său. Dar după două zile, domnul Iuliu Maniu dorește să-i vorbească. Îl poftește, arhitectul se prezintă și șeful ca să zic așa îi ține următorul limbaj: Stimate Domn, m-am mai cugetat puțin. Aș dori să fac o modificare în planul asupra căruia ne-am oprit de comun acord. Mă rog. Despre ce e vorba? Stimate Domn, ați modificat planul și devizul despre care am discutat? Da, l-am modificat conform dorinței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în privire. Doriți, stimate domnule președinte, să discutăm tot asupra modificărilor cunoscute? Da, dacă lucrul mai e cu putință. Ași dori să revin întrucâtva asupra ultimei mele hotărâri. Ce doriți? o camară ș-o toaletă? sau două toalete? Trebuie să cuget puțin. Care a fost ultima mea hotărâre? Ultima dumneavoastră hotărâre, a fost, domnule președinte, pentru toalete. Două toalete. Însă eu am hotărât să mergem cu camara înainte. Cum se poate? dece? Cămară doresc și eu. Totuși ași vrea să cunosc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu mai am de ce trăi! Trebuie să mă pun jos și să mor. Altceva nu-mi mai rămâne de făcut așa de ticălos, de năcăjit și de înghesuit. Vai și iar vai! Rabinul stă cu un deget la tâmplă și cugetă. Pe urmă zice: Știi ce, omule? Dumnezeu ne-a lumina mai bine dacă așa va fi voia lui. Până atunci, eu te sfătuiesc să mai încerci ceva. Du-te acasă și scoate cucoșul afară. Așa am să fac. Și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Domn al Țării Moldovei, ne închinăm cu prietinie Domniilor Voastre tuturor cărora vă scriem și vă dorim tot binele și vă spunem Domniilor Voastre că Împăratul cel necredincios al Turcilor a fost de mult și este prigonitorul creștinătății și în fiece zi cugetă cum ar putea supune și nimici creștinătatea. De aceia facem cunoscut Domniilor Voastre că pela Boboteaza trecută Turcul a trimis în Țara noastră și împotriva noastră mare oaste în număr de 120000 oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman Pașa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
facă o revizuire a bagajului lor intelectual, așa încât orice propagandă care îmbracă o formă familiară stereotipelor lor e acceptată fără bănuială și fără spirit critic. Tot așa omul mijlociu, semidoctul, care se informează din gazete și e deprins să nu cugete, devine pradă lesnicioasă pentru demagogiile extremiste. Antisemitism, naționalism integral, hitlerismul, kukuxclanul au fost acceptate de tineret și semidocți fără discernământ. M-me d'Oberkirch, în "memoriile" sale, spune că d. duce d'Aumont, privindu-se în oglindă, avea zilnic acest solilocviu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
află între acești "ungureni" un bărbat în putere, voinic și vorbăreț, care povestește o întâmplare. E împresurat și ascultat cu interes. Oameni buni și fraților, spuneți-mi, mă rog, dacă-s încălțat au ba ca oamenii. De multă vreme mă cuget că ar trebui să am și eu o păreche de bocanci ca lumea, ș-am hotărât să strâng două sute de lei, ca să-mi cumpăr de la cooperativă o păreche faină. Uitați-vă la mine, mă rog. Încălțatu-s au ba? Ba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gândi. Ideile se dezvoltă și rodesc în meditație și tăcere, într-un fel de colocviu cu tine însuți. Opiniile bine raționate sunt un rezultat al desbaterilor intime. Înțeleptul după tradiția esoterismului care nu întrebuința cărți și opinii gata făcute, înțeleptul cugetă mult și vorbește puțin. Un neofit trebuie, în general, să se arate foarte rezervat față de profani. Orice prozelitism intempestiv îi este interzis. Adevărurile rău înțelese sunt ca otrăvurile medicinale greșit administrate. A fi înțeles rău de neinteligenți sau răuvoitori e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acestui rege Matia, după întâmplări felurite și nefericite, a venit asupra acestei țări și următoarea nenorocire vrednică de plâns. Câtă vreme regele acesta pustia regatul Poloniei, față de care se purta cu atâta dușmănie, încât nu-i mai rămânea timp să cugete la binele și la folosul țării sale, Ungaria însăși, parcă ar fi fost văduvită de principele său, își trăia zilele tihnite și pace în tăcere. Dintr-odată însă turcii, acești prea înfricoșați dușmani ai creștinătății, explorând o parte a țării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru care se pregătește călătorind. Un basm cules în secolul al XIX-lea din munții Apuseni așază coerciția la nivel cognitiv: „«ține acest inel și cându-i gândi la părintii tei, atunci îndată vei fi acasă, dar la mine să nu cugeți de loc că va fi reu de tine»”. Fata negra poartă aici emblema sacrului, cromatica fiind un indiciu al tărâmului infernal din care vine. Puterea gândului capătă valori motrice, el produce translarea instantanee a spațiilor și hybris-ul comis aici
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dreptate, pentru el se apropia ora mesei, pentru mine situația era alta, trebuia să mă duc să îmi cumpăr și să pregătesc mai întâi ceva ca să mă pot hrăni. Am coborât în birou, unde în liniștea singurătății mele puteam să cuget în tihnă asupra evenimentelor zilei; eram bucuros că reușisem, în ciuda situației obiective, create de stupizenia acestui politruc de tip stalinist, să rezolv problema trimisă de acasă, chiar la nivelul ministrului; bucuria era justificată de dorința mea de a răspunde corespunzător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
citeam. Doamne, ce atmosferă era, cu lacrimi În ochi eram toate, mai ales când citeam despre Suferințele Domnului Iisus din Grădina Ghetsimani... Uitam de durerea și boala noastră, văzând că Domnul a suferit mult mai mult și mai greu. Așa, cugetând la chinurile Domnului, treceam mai ușor peste durerile noastre. Suferințele Lui ne Întăreau pe noi și ne făceau sănătoase. Am Învățat să fim mulțumiți cu viața și crucea noastră, să privim la alții care sunt mai necăjiți ca noi. Că
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ce văd În jurul meu. Mă iertați că am spus și astea, poate pentru binele nostru al tuturor. Să nu-L supărăm pe Bunul Dumnezeu, ca să nu plece de la noi și să nu vină mânia Lui peste noi. Deci, ATENȚIE! Și cugetând, iată, ne anunță să prezentăm pașaportul, ne verifică, ne mai dau un bilețel și ieșim pe un culoar lung de vreo 12 m ce duce În ușa avionului. În ușă, la intrarea În avion, erau două tinere care ne-au
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pașaportul, se uită la el și mi-l dă Înapoi Însoțit de un bilețel să-l completez. Dar, acum e acum, bilețelul era scris În limbă străină și nu știu. Și, cum țineam pixul În mână și pașaportul cu bilețel, cugetam și mă rugam În taină. Cugetam la Milostivul Dumnezeu să-mi trimită ajutor, ca lui Tobie În călătoria lui pe Îngerul Rafail și Duhul Sfânt. Între timp toți pasagerii completaseră și plecaseră. Nu mai era nimeni, doar eu Însămi. Mi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mi-l dă Înapoi Însoțit de un bilețel să-l completez. Dar, acum e acum, bilețelul era scris În limbă străină și nu știu. Și, cum țineam pixul În mână și pașaportul cu bilețel, cugetam și mă rugam În taină. Cugetam la Milostivul Dumnezeu să-mi trimită ajutor, ca lui Tobie În călătoria lui pe Îngerul Rafail și Duhul Sfânt. Între timp toți pasagerii completaseră și plecaseră. Nu mai era nimeni, doar eu Însămi. Mi se umpluseră ochii de lacrimi În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ajutor, ca lui Tobie În călătoria lui pe Îngerul Rafail și Duhul Sfânt. Între timp toți pasagerii completaseră și plecaseră. Nu mai era nimeni, doar eu Însămi. Mi se umpluseră ochii de lacrimi În singurătatea În care mă aflam și cugetam la mila și ajutorul lui Dumnezeu. Nu-mi pierdusem speranța, nădejdea. Chiar dacă eram singurul pasager Într-o sală așa de mare și omul legii care supraveghea era și el, nu m-am pierdut cu firea. Așteptam. Așteptam pe cine? Pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
zi Te voi ruga,/ Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, fie-Ți milă de mine, nevrednica/ Și să ajungă Înaintea Ta rugăciunea mea”. Acum sosise momentul examenului, parcă: azi, acum Îl caut, mă aude, oare? Îl aștept, vine? a auzit rugăciunea mea? Cugetam cu inima și cu lacrimi În ochi așteptam. Da, a sosit! A Întârziat Domnul dar nu m-a părăsit. A venit și azi la mine să mă ajute. Acum, când Îl aștept. Ce minune! Ce bucurie mare! Aud foșnet. Mi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ducă Crucea până pe Golgota. Pe tot acest parcurs al Drumului, părintele David citea câte o Sfântă Evanghelie la opririle care s-au petrecut cu Domnul când mergeau spre Golgota să-L răstignească. Toți eram triști și cu lacrimi În ochi cugetând la câte a Îndurat Domnul Iisus pentru noi. Mi-am amintit de un cântec pe care Îl cânta tata: „Pe Drum, cu spini Încununat, / Cu Crucean spate, nemâncat / Iisus azi trece iar. E cald și Crucea este grea, / Sudori se
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
care-L hulesc, scuipând / În scumpa Fața Sa”. Înaintăm pe Drumul Crucii. Ne mai oprim Într-un loc, acolo unde a rămas Întipărită În zid Palma Domnului. Lumea se Închină, sărută, pun și ei mâna În acel loc din zid. Cugetăm adânc, vedem cu ochii sufletului pe Domnul ostenindu-Se din greu pe Drumul spre Golgota. Mulțime multă, convoi mare L-a Însoțit pe cale. Erau, desigur, mulți care-L urau pe Domnul, Îl loveau, Îl scuipau, Îl Împingeau cu multă ură
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
foarte frumos conturată. Mărimea acelei flori care indică locul În care a leșinat Maica Domnului e cam de 70 cm. Ca mărime la vedere, că la Sfințenie nu se poate măsura pământește, ci infinit aș spune eu, după gândirea mea. Cugetăm la durerile ei de Mamă căreia i-a trecut sabia prin inimă. Și ne Îndreptăm spre Sfântul Mormânt al Domnului. Sfântul Mormânt al Domnului Este ca un cavou, la suprafață, nu ca al nostru al românilor. E mai deosebit. Intri
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]