KorAP: Find »[drukola/base=dac & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...71 72 73 ...174 >

4,348 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

von Ranke asupra specificului privirii istorice ?i asupra importan?ei rela?iei cvasiexisten?iale, dintre istorie ?i obiectul s?u. Una dintre figurile notabile ale acestei mi?c?ri este Wilhelm Dithey care, dup? ce face o lectur? atent?, chiar dac? par?ial?, a lui Comte, nu ezit? s? critice demersul acestuia ?i metodă pozitivist? folosind o argumenta?ie care d?inuie ?i azi. �ntr-o lucrare din 1883, Dithey �ncearc? s? elucideze natură ?i condi?ia a ceea ce el nume?te

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Ribot �n 1876. �n acest caz �ns? trebuie s? avem �n vedere dependen?a sociologilor de filosofi, �n sensul c? ei trebuiau s? accepte supunerea fă?? de criteriile de judecat? ale filosofilor ?i chiar s? cad? la �nvoial? cu ei dac? voiau s? fie publică?i. Orice s-ar spune despre ecumenismul lui Ribot, faptul de a fi obligat s? treci drept altcineva pentru a te face recunoscut constituia un obstacol serios �n calea dezvolt?rîi unei ?tiin?e a societ

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
îi constituie resortul care ne provoac? ?i ne condi?ioneaz?�� [Nivelul social ?i nivelul individual (1917), �n Sociologie et epistemologie, Presse Universitaires de France, 1981, p. 111] Aceast? con?tiin?? ascu?it? a unui dualism insurmontabil al naturii umane, chiar dac? nu �i este proprie, �l face s? perceap? cultură � mai bine dec�ț al?îi � că pe o constr�ngere �insuportabil?� pentru via?a care refuz? s? se replieze asupra ei �ns??i. Dar via?a ar putea s? se

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n joc pentru a se conserva n-au nimic �n comun cu instinctul de conservare al indivizilor [..]. Pe de alt? parte, este sigur c? nu exist? dec�ț indivizi, c? produsele umane nu au realitate �n afară oamenilor dec�ț dac? s�nt de natur? material?, dac? crea?iile de care vorbim, fiind spirituale, nu tr?iesc dec�ț �n inteligen?ele personale [�]. Pentru o cunoa?tere perfect?, pentru o privire care ar penetră fondul lucrurilor, orice fenomen care pare a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i ra?ionalizarea cresc�nde nu �nseamn? doar o cunoa?tere general? sporit? a condi?iilor �n care tr?im. Ele �nseamn? mai cur�nd faptul c? noi ?tim, sau credem c? ?tim �n fiecare moment c? am putea, numai dac? am avea grij? s? vrem, s? ne dovedim nou? �n?ine c? nu exist? �n principiu nici o putere misterioas? ?i imprevizibil? care s? se interfereze �n cursul vie?îi; pe scurt, noi putem st?p�ni orice lucru prin previziune

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
cel al majorit??îi profesorilor facult??ilor literare ai genera?iei sale. Ea ?ine �n special de o produc?ie individual? ?i colectiv? pe care se bazeaz? prestigiul ?i autoritatea să. Opera La prima vedere, produc?ia să personal?, chiar dac? dens?, nu este imens?. Durkheim a publicat, pe timpul vie?îi �n jur de optzeci de articole, circa trei sute de recenzii, majoritatea �n Ann�e Sociologique, ?i mai ales cele patru c?r?i considerate canonice pentru disciplin?, a c?ror

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
achit de sarcină de frate, șo? sau cet??ean, c�nd �mi �ndeplinesc angajamentele pe care mi le?am luat, eu �ndeplinesc datorii ce s�nt definite �n afară mea ?i a actelor mele, �n drept ?i �n moravuri; chiar dac? s�nt �n acord cu propriile mele sentimente ?i le simt interior realitatea, aceasta nu �nseamn? c? ele nu s�nt obiective, deoarece nu eu le-am f?cut, ci le-am primit a?a prin educa?ie. [�] Iat? deci

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
1967, pp.�3-4]. S�nt prezentate aici dou? tr?s?turi distinctive ale faptului social: Exterioritatea să �n raport cu con?tiin?ele individuale, [?i] ac?iunea coercitiv? pe care el o exercit? asupra acelora?i con?tiin?e�. Chiar dac? �n fă?a adversarilor s?i nu ezit? s? �ng?duie c? �sociologia nu este altceva dec�ț o psihologie șui generis�, Durkheim nu se �ndoie?te absolut deloc �n sinea lui de singularitatea sociologiei ?i, poate, de superioritatea să

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
doar de calitatea intrinsec? a acestor lucr?ri. Trebuie s? lu?m �n seam? realitatea c? �?tiin?ele sociale s�nt la mod? [�] Reuniunile mondene, discursurile, ziarele pot s? aib? r?spuns la toate cu ajutorul lor; nimeni nu are spirit dac? nu e sociolog�. A?a se exprima istoricul Henri Hauser �ntr-un raport din 1903 asupra �nv???m�ntului ?tiin?elor sociale. n ochii multora ele reprezint? un instrument pre?ios prin calitatea informa?iei pe care o furnizeaz? ?i dovedesc

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i o mi?care social? care s? le sus?în?, a?a cum arăt? Antoine Prost �n L'Enseignement en France [1968]. �n cadrul Ministerului Instruc?iunii Publice, ?tiin?ei sociale n?sc�nde nu i-a lipsit sprijinul, chiar dac? nu se ?tia prea bine ce se putea a?tepta de la ea, at�ț la nivelul metodelor, c�ț ?i la cel al pronosticurilor sau remediilor propuse. De unde anumite ?ov?ieli �n privin?a alegerii metodelor de referin?? ?i anumite

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
mult dec�ț Bibliotecă general? a ?tiin?elor sociale � despre care vom vorbi �ndat?. Al?i librari, precum Mame, editorul lui Le Play, sau Giard & Bri�re care �l sus?în pe Worms, �ncurajeaz? de asemenea ?tiin?ele sociale chiar dac? � din punct de vedere financiar � rezultatele nu s�nt �ntotdeauna la �n?l?imea speran?elor lor. Singurul care pare s? adopte un comportament cu adev?raț capitalist �n domeniu este Flammarion cu a sa Bibliotec? de filosofie ?tiin?ific

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
era asimilat? unei �mase�, dar o mas? personalizat? �n dăuna indivizilor care o compuneau. Cu noua colec?ie, ambi?ia să este s? pun? pe pia?? o ?tiin?? vulgarizat?, accesibil? unui num?r c�ț mai mare de oameni, chiar dac? majoritatea autorilor publică?i � fizicieni sau psihologi � aveau mare autoritate �n domeniu [Fabiani, 1988]. A fost Le Bon �omul care a adus cei mai mul?i bani la Flammarion�, a?a cum se l?udă? F?r? a putea r

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
du Maroussem, un leplaysian. �n acelea?i localuri de pe strada Sorbonei ?i cu binecuv�ntarea animatorilor s-a creat, �n 1901, o ?coal? rus? de �nalte studii sociale care a desf??urat un �nv???m�nt deliberat internă?ional, chiar dac? se adresa cu prioritate ru?ilor emigra?i. Maxime Kovalewsky ?i Eugene de Roberty � instalat apoi la Bruxelles � s�nt personalit??ile cele mai notabile, figuri binecunoscute ale sociologiei pariziene, dac? ar fi s? ne referim doar la rolul lor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Germania, Ț�nnies ?i Simmel produseser? deja opere importante. Fiecare dintre aceste c?r?i, cu stiluri bine conturate, constituie repere ce indic? locul pe care sociologia voia s?-l de?în?. �ntr-un cuv�nt, unei cereri intelectuale puternice, chiar dac? difuze, sociologia n?sc�nd? �i r?spundea cu opere semnificative, dar cu tonalit??i ?i cu orient?ri diferite. 2. �n acela?i timp, sociologia se doteaz? cu mijloacele de difuzare a propriilor lucr?ri. Leplaysienii, desigur, indicaser? calea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
alte tradi?îi care nu adopt? neap?raț acelea?i modele de referin?? sau de analiz?. Acest lucru este adev?raț pentru Europa, unde se organizeaz? adev?rate ?coli na?ionale, măi pu?în orientate spre aprofund?ri teoretice � chiar dac? exist? excep?îi � c�ț spre punerea la punct a metodelor de investiga?ie susceptibile de aplică?îi sociale, dar este cu at�ț mai valabil pentru Statele Unite unde e �ncurajat? dezvoltarea unei ?tiin?e sociale care nu va fi

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Proudhon, el ap?r? ideea de reciprocitate ?i veste?te instaurarea rela?iilor sociale echilibrate �ntre clase prin interpunerea sindicatelor. Teoria să a claselor nu are caracterul sistematic pe care �l va lua �n marxism. Pentru el, diviziunea claselor, chiar dac? acestea s�nt bazate pe proprietatea asupra mijloacelor de produc?ie, nu reprezint? dec�ț o etap? �n diviziunea social? a muncii. Cu toate c? procesul nu e �ncheiat, el va duce ineluctabil la o reparți?ie nou? a grupurilor

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
bra?, v�nt, ap? ) ?i dup? formă raporturilor de produc?ie (munc? domestic?, atelier me?te?ug?resc, atelier mare�). Metodă de clasificare este conceput? �n spiritul apropiat statisticienilor actuali, observă?ia este l?rgit? la ansamblul societ??îi, chiar dac? familia r?m�ne un teren de studiu privilegiat. Totu?i, tipologia familial? a lui Le Play face obiectul unor critici severe ce repun �n discu?ie prioritatea acordat? familiei l?rgite. Mai mult dec�ț familia, problemele educative re

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
care el o vede dintr-o perspectiv? strict evolu?ionist?, ca transformare automat? a moravurilor ?i nu că rod al interven?ionismului social c?ruia �i denun?? z?d?rnicia. Sumner nu are, �n fapt, nimic dintr-un specialist ?i dac? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea este vizibil un �nceput de profesionalizare �n sociologia american?, atunci trebuie s? privim spre New York ?i spre Chicago. Small, antreprenor al sociologiei Chiar dac? �n Nouă Anglie colegii n-au pentru el

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
are, �n fapt, nimic dintr-un specialist ?i dac? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea este vizibil un �nceput de profesionalizare �n sociologia american?, atunci trebuie s? privim spre New York ?i spre Chicago. Small, antreprenor al sociologiei Chiar dac? �n Nouă Anglie colegii n-au pentru el dec�ț pu?în? știm?, Small nu distoneaz? �n concertul academic. Timp de doi ani universitari (din 1879 p�n? �n 1881) el st? �n Germania, la Leipzig ?i la Berlin pentru

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a lui Spengler, �nc? de la publicarea să �n 1918. Propagandă de r?zboi a zugr?vit acest conflict că pe unul care opune idealurilor �nalte ale germanilor (cultură), materialismul ?i egalitarismul anglo-saxon (civiliza?ia). Astfel, nu este surprinz?tor, chiar dac? e un caz original n istoria raporturilor dintre sociologie ?i ideologiile progresiste, c? Republică de la Weimar n-a avut sus?inerea sociologilor germani � cu excep?ia fra?ilor Weber, autori evrei, ?i a lui Ț�nnies care, cu toat? predilec

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
elegerea principiilor generale ale func?ion?rîi ?i evolu?iei sistemului social. Sprijinul financiar dat de familia Rockefeller sociologiei p�n? la �nceputul anilor treizeci va fi o man? cereasc? pentru ea ?i determinant �n definirea ?i urm?rirea (chiar dac? nu ?i realizarea) acestui obiectiv, prin intermediul unor funda?îi precum Consiliul de Cercetare �n ?tiin?ele Sociale (SSRC) ?i Institutul de Cercetare Social? ?i Religioas? (ISSR) creat �n 1922 cu scopul de �a cre?te eficacitatea ac?iunii �ntreprinse �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
patruzeci, vă �ncepe s? desfid? empirismul ambiant [32]. Oră?ul că laborator al Universit??îi din Chicago Sociologia american? nu numai c? s-a n?scut la Chicago; ea a constituit aici prima �?coal?� adev?raț? din istoria sa � chiar dac? integrarea teoretic? ap?rea mai redus? dec�ț unitatea să empiric? [45]. Implantarea solid? �ntr-un mare oră? industrial unde ultimele valuri de imigran?i au �nmul?it ghetto-urile care amenin?au cu importante �probleme sociale� explic? de ce s-a dezvoltat

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
marii savan?i. F?r? �ndoial?, societatea american? nu a cunoscut crizele politice care au bulversat Europa cu toat? gravitatea anumitor rele economice ?i sociale. Sociologia a ajuns s? dep??easc? aici interogă?iile epistemologice paralizante ?i a �nceput � chiar dac? mai timid � s? �nscrie importante cercet?ri empirice �n cadre teoretice noi. De acum �nainte, dezbaterea avea s? se poarte mai pu?în asupra legitimit??îi metodelor c�ț mai ales asupra eficacit??îi lor! Sociologia american? a atins deci

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
1955). Aceast? nou? genera?ie se distinge de precedentă total individualist?, cantitativ? ?i nominalist?. Ra?iunile ei s�nt acum predominant economice (cei care dau fonduri cer rezultate concrete ?i exploatabile) ?i pragmatice (sociologia nu poate deveni ?tiin?? dec�ț dac? aser?iunile sale s�nt verificabile empiric). Or, numai datele cuantificabile pot face obiectul analizelor riguroase ?i a testelor de validare, gra?ie instrumentelor statistice. Singurele fapte care pot fi cuantificate ?i testate s�nt cele direct observabile ?i �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
dup? sine pe cea a acestui tip de sociologie [9]. Unii se vor �ntreba asupra temeiului postulatelor func?ionaliste, al?îi vor face s? renasc? �ntreb?ri uitate referitoare la putere (Dahl, 1961; Lenski, 1966), la conflict (Dahrendorf, 1957) ?i dac? trebuie s? li se propun? o interpretare func?ionalist? (Coser, 1956). Chiar la Columbia, unde se afl? Merton, �sociologia critic?� �?i va afla principalul inspirator: C. Wright Mills. Originea universitar? periferic? (Wisconsin) a acestui sociolog (mort prematur �n 1962) �l

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]