1,965 matches
-
dus o politică coerentă, dând astfel posibilitatea Franței de a prelua inițiativa Concertului European. Cercurile politice și de decizie britanice erau scindate: exista un „partid al păcii cu orice preț”, în fruntea căruia se situa Aberdeen, care a dat speranțe deșarte diplomației țariste că își poate atinge scopurile; exista o facțiune moderată, dar indecisă, în frunte cu Clarendon, care a încercat să medieze între Aberdeen și Palmerston; în fine, exista un „partid al războiului”, în frunte cu Palmerston și Russell, care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
că sunt "cea mai bună piatră de poticnire a nomoteticii, pentru a face prin aceasta atentă rațiunea, care în speculația abstractă nu observă ușor pașii greșiți asupra momentelor în determinarea principiilor ei"268. Kant consideră că ele sunt dovada pretențiilor deșarte ale rațiunii de a accede la o cunoaștere metafizică. Pentru a scoate rațiunea din acest conflict al ei cu ea însăși, Kant încearcă să arate că antinomiile sunt rodul unei iluzii, al unei aparențe. Pentru acesta, propune drept cheie de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
același timp, prezentul stagnant, rămas în binecunoscutul trecutului. Deja-cunoscutul este deja-trecutul, fără prezență într-un prezent evacuat, lipsit de potența însuflețitoare a noului. Perspectivă din care întrebarea este pe deplin justificată: "Dar unde oare să mai pleci acum,/ Cu sufletul deșert și mintea arsă,/ Când însuși cerul este-o hartă ștearsă/ Pe care nu mai poți citi vreun drum?". Întrebare ce nu poate afla un răspuns pe măsura chemării atât timp cât e pusă în termenii cunoașterii, în limbajul aceleiași semnificații cu care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
până la esențe" (ibidem, p. 51). 5 Ibidem, p. 35. "Sufletul nu e decât un dor, o pasionată evocare a esențelor", un "nesațiu de forme" (ibidem, p. 50). Reminiscența e operantă în sânul materiei tot datorită sufletului: "De aceea în umbrele deșarte ale lumii, în simulacrele informe ale formei, sufletul acesta recunoaște, sufletul își mai aduce aminte" (ibidem, pp. 51-52). 6 Ibidem, p. 28. 7 Ibidem, p. 20. În unda luminoasă a pământului, spațiul nostru cunoaște o proiecțiune de coloană"; Timp și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de "piatră, rocă" (cf. gr. litho-, lithos, λιθο-,λίθος,- ου s.m./ s.f. ,,piatră, rocă; marmură") și a constituit matricea imaginii abstracte litiază, s.f. (cf. fr. lithiase s.f.; en. lithiasis). Și formele de relief concură la formarea metaforei conceptuale/ terminologice. Eremo- "deșert, pustiu, izolat" (cf. gr. ήρεμος, -ον adj. "tăcut, liniștit") a oferit modele domeniului psihiatrie: eremofobie (cf. fr. eremophobie, s.f.; en. eremophobia). Stero- "mlaștină, nămol" (cf. gr. στερρός, -ά, -όυ// στερεός,-ά, -όν adj. "solid, dur; puternic") a reprezentat un model
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mai vechi" (cf. gr. έως, -ω s.f. "auroră; zori de zi"): med. ro. eozină (cf. fr. éosine s.f.; en. eosin); ependim(o)- "ependim" (cf. gr. έπ-ενδύομαι "a se îmbrăca peste"): med. ro. ependimoblast (cf. fr. épendymoblaste s.m.; en. ependymoblast); eremo- "deșert, pustiu, izolat" (cf. gr. ήρεμος, -ον adj. "tăcut, liniștit"): med. ro. eremofobie (cf. fr. eremophobie, s.f.; en. eremophobia); ereuto- "a roși" (cf. gr. έρεύθω, -ειν vb. "a roși, a avea roșu"): med. ro. ereutofobie (cf. fr. éreutophobie, s.f.; en. ereutophobia
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cu nume cu rezonanță germană, au fost învinuiți de subminarea materială și morală a țării. Consolidat, antisemitismul dobândise caracterul său antisemit la sfârșitul secolului XIX. Emanciparea evreilor Una dintre monstruozitățile pe care le-a comis rațiunea „iluminată” în iluziile sale deșarte este antisemitismul - ura față de evrei ca noua mișcare de masă, apărută după industrializare. „Dialectica luminilor” nu a oprit „proiectul modernității” în fața evreilor, ci le-a pregătit acestora catastrofe inimaginabile: emanciparea, asimilarea, antisemitismul, Auschwitz, sionismul, statul Israel și conflictul din Orientul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Dunării. Argumentul forte al României este, însă, acela că Insula Șerpilor este doar o stâncă nelocuită și nu are drept la platou continental și la zona economică exclusivă. Disputa nu este pur teoretică, și nici nu ține de nu știu ce ambiții deșarte ale celor două țări. Ea are un obiect foarte clar și pragmatic: în subsolul platoului continental al Insulei Șerpilor se pare că se află zăcăminte mari de petrol și gaze naturale. Acesta este obiectul real al disputei, și nu Insula
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Rod în lume au să poarte, Toate bat la poarta vieții, Dar se scutur multe moarte. E ușor a scrie versuri Când nimic nu ai a spune, Înșirând cuvinte goale Ce din coadă au să sune.[...] Critici voi, cu flori deșarte, Care roade n-ați adus - E ușor a scrie versuri Când nimic nu ai de spus. Trebuie să amintim că prezența lui Eminescu la Junimea este semnalată și după ce s-a întors în Iași, venind de la tratamentul făcut în străinătate
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ecou din partea celei incapabile să pună adorării masca iubirii (III 7). O dată ce Getta regăsește manuscrisul Artei poetice, temporar pierdut, Horațiu se poate însă consola cu arta sa nepieritoare pentru eșecul lui sentimental : O ! Carte/ Mă redeștepți din visuri târzie și deșarte.../ Din bunurile vieții cu tine mă aleg (III 9). În Ovidiu, toate femeile sunt seduse de versurile poetului, căci berbantul are un farmec de plăcere/ Ce-n veci adimenește o minte de muiere, după cum constată amuzat Hilarius (I 1). Corina
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-i împărtăși sentimentele, conchide amar : Sfârșit cumplit !... Horațiu, ca om te-ai stins cu-ncetul/ Și n-a rămas din tine decât numai poetul (III 7). Poetul își recunoaște în fața Neerei eșecul sentimental (Sunt trist,/ Ș acuma lumea-mi pare deșartă), ceea ce o determină pe femeia respinsă altădată să-i amintească malițios cuvintele lui despre rosturile rânduite fiecărui anotimp al vieții : Tu ești acel Horațiu, filosof cu renume,/ Tu ce vorbeai de patimi ca de-ale mărei spume ? (III 8). Finalul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nici nu evidențiază legătura de sânge dintre cei doi tineri : Pe drept aș fi, dacă aș face-o. În chip similar, când Pilade se interesează de locul de baștină al celei care îi va jertfi (Din ce neam te tragi, deșarto ?), Ifigenia îi respinge curiozitatea neavenită : Ce-ți pasă ție, veneticule ? Un moment mai târziu, Pilade e pe punctul de a furniza detalii cu privire la originea lui ( Dacă ai cunoaște însorita noastră patrie și casa noastră cea de la...), dar remarca este acoperită
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
rândurilor sale urmașilor întru spirit, un cadru de coagulare peste timp, a unei filiații descendente întinsă pe mai multe generații. Șirul evenimentelor relatate, nu este considerată o imortalizare a unei vieți, autorul considerând aceasta ca pe o ispită a vanității deșarte și de supraevaluare a unui traseu biografic, ce s-a desfășurat în opinia sa, ca oricare altul, ci o imortalizare a unei lupte, cu vitregia timpurilor, cu stăpâniri potrivnice libertății individuale și religioase, și cu răutatea oamenilor. Ca un ostaș
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
americani reproșurilor pe care aliații Statelor Unite le adresau acestora de mulți ani încoace și anurne că ei trebuiau să suporte cheltuielile excesive ale modului de viață american creînd o dezordine monetară mondială și plătindu-și datoriile externe doar cu promisiuni deșarte. La aceste acuzații americanii răspund prin vocea președintelui că, dacă Europa și Japonia care au ieșit din război complet distruse, au putut să renască din ruine și să devină mari puteri economice rivale ale Statelor Unite, aceasta s-a produs datorită
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
al fluviului Cefis, fu iubit de nimfa Echo, care nu-i putea obține iubirea și muri de supărare. Nemesis, ca să-l pedepsească, îl făcu să se înamoreze de propriul său chip și la rândul său tânărul lâncezi într-o așteptare deșartă. Pe locul morții sale se născu o floare care-i luă numele". Mai sunt și alte versiuni. Hei, voi posibili ascultători, mă mai suportați? De unde până unde, de la complex și paradox la retorică și cunoașterea de sine. Încet, să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
contemporană sunt strict secrete. Poate ați face totuși o derogare de la acest secret, în favoarea cititorilor noștri. Bine. Voi accepta să dezvălui o parte din acest formidabil secret. Încercarea de a acredita o "generație optzecistă", una "nouă-zecistă" etc., s-a dovedit deșartă. Nu există nici o notă distinctă a "optzecismului" sau a "nouă-zecismului" în poezie, așa cum nu există între contingentul optzeci și contingentul nouăzeci la armată. (Poate diferă ceva în "dotare"). Există desigur câțiva poeți de talent care s-au impus în anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
se respecte neutralitatea; de aceea, mai înainte chiar, precum și în tot timpul conferenței de la Constantinopol, ea s-a nevoit a pune această neutralitate sub scutul Marilor Puteri. Cu acest scop ea-și îndreptă cererile către Poartă; dar silințele-i rămaseră deșarte. Când apoi Rusia, gata a declara războiul, ceru ca armatele ei să aibă liberă trecere pe pământurile românești, situațiunea României deveni cu totul delicată și anevoioasă. Atunci, spre a-și feri țara și ființa de furtunile ce se grămădeau în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
hipopotami hidoși intrați în putrefacție, pe suprafața tulbure a Oceanului Planetar. De ce, Doamne? De ce? Să vă iubiți unul pe altul precum v-am iubit Eu. (Ioan 15:18) Halal "iubire", Doamne ferește! Toți suntem vremelnici pentru veci Rar ning fagii frunzele deșarte... Binecuvântat să fie deci Că trăiesc și că mă duc spre moarte." (Serghei Esenin) ... Și n-au dreptul să protesteze. Nu. Trebuie să accepte măsurile impuse de politicieni mafioți, corupți și insensibili la durerile și suferințele oamenilor. De ce? Pentru că aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
floare exuberantă. A.B.Cum ar trebui să sune, în opinia Dumneavoastră, crezul unui critic literar în zilele noastre? Tatăl nostru care ne citești, Învață-ne să-i judecăm drept pe cei care scriu și nu ne duce în ispita laudelor deșarte, nici în cea a hulei nemeritate, ci ajută-ne să vedem în fiecare carte adevărul estetic, dâra de existență, freamătul ființei, iluminarea lăuntrică și ne iartă erorile noastre de judecată și fă-ne culți, că suntem mulți! A.B.Vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sune, în opinia Dumneavoastră, crezul unui critic literar al zilelor noastre?" l-am întrebat iar. Și mi-a răspuns: "Tatăl nostru care ne citești, / Învață-ne să-i judecăm drept pe cei / Care scriu / Și nu ne duce în ispita laudelor deșarte, / Nici în cea a hulei nemeritate, / Ci ajută-ne să vedem în fiecare carte / Adevărul estetic, dîra de existență, freamătul ființei ,/ Iluminarea lăuntrică / Și ne iartă erorile noastre de judecată / Și fă-ne culți, că suntem mulți !..." Cândva, într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în Nirvana. Aceasta încearcă să obțină orice practicant yoga. Numai că, singur, fără un Maestru recunoscut care să te îndrume cu dragoste și absolut dezinteresat material, nu se pot obține rezultatele dorite - le numesc aici pe cele reale, nu promisiunile deșarte ale falșilor guru! De-a lungul istoriei s-au identificat mai multe forme de yoga (ex.: Bhakti Yoga, Jnana Yoga, Hatha Yoga...) dar, în foarte puține cazuri discipolii și-au primit Realizarea Sinelui (trezirea energiei Kundalini, activarea întregului sistem subtil
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a hotărât să „scoată o gazetă săptămânală scrisă mai mult pe înțelesul poporului” și are ca țintă „nu numai să dezrobească pe cei pentru care este editată, din cătușele asupritorilor, ci mai vârtos să rupă rețeaua de minciuni și fărădelegile deșarte cu care „a fost îmbătată de capitularea, în timpul din urmă”... Gazeta publică editorialul „Rostul Partidului Țărănesc”, un partid al căilor de mijloc, între sistemul liberalilor și acțiunile ușuratice și pline de contrazicere a național țărăniștilor.” Desrobirea face referiri la sporirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un răzvrătit care nu cunoaște cruțare în critica sa justă, și un intransigent care nu stă de vorbă cu cei care nu-i dau și garanția morală indispensabilă pentru o colaborare, ci este înainte de toate un clăditor, care în locul credințelor deșarte ce ți le-a spulberat îți toarnă în suflet credințe tari ce te oțelesc...” „Nicolae Iorga (1871-1940) s-a născut la Botoșani. A făcut studii strălucite în Botoșani, Iași, Paris, Berlin și Lipsca și ajunge, numai cu 20 de ani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scăpătați, numirea de „răzeși” sau „mazili”, stăpânirea străină a căutat să și-i apropie, întrebuințând același sistem ca și la boieri: permițând adică acestor țărani să-și anine înainte de numele de familie un - de sau cavaler de. Posesorii acestor titluri deșarte, mândri de această distincție, voiau să se diferențieze de restul masei țărănești și au adoptat „haina nemțească” în locul costumului țărănesc. Astfel, până astăzi, întâlnim, mai ales în nordul Bucovinei, curiosul fenomen al țăranului îmbrăcat nemțește, al răzeșului și mazilului devenit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Damasc, unde voi mai rămâne câteva săptămâni, pentru a merge apoi la Alep, lucrez la kurdă și armeană. Dar toate acestea au venit deodată și am avut multe de făcut - pregătirile de călătorie au fost complicate, dar și eforturile - deșarte până acum - de a găsi un apartament în Uppsala - este la fel de dificil ca la Paris. - Printre primele lucruri pe care le-am putut aranja ca profesor a fost invitarea lui Duchesne-Guillemin2 de a vorbi la Lund și Uppsala - faptul că
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]