1,932 matches
-
Ceva, la fel, ca după-o boală grea, Când parcă simți că-ți este mult mai bine!... Am fost cândva bolnav cu-adevărat?... Dau boala mea n-a fost decât Calvarul unui vis urât Din care abia acum m-am deșteptat?... Nu știu ce-a fost, și nici n-aș vrea Să știu mai mult decât mi-e dat să știu - Când, mai curând, sau poate mai târziu Același "fapt divers" se va-ntîmpla... N-aștept decât o zi din calendar Când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
azil al epavelor evreie, și asigură pe mari sume Hanul cu tei în scopul de a-i da foc. Însă Hanul cu tei e incendiat când nu mai era asigurat, provocând ruina și moartea lui Micu. Celelalte romane nu mai deșteaptă același interes. URY BENADOR Încercarea mai erudită a lui Ury Benador de a ne da o icoană a lumii evreiești moderne (Ghetto veac XX) nu-i ajutată de puterea observației. În schimb Subiect banal e o bună nuvelă pe tema
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de critică aproape a tuturor curentelor sociale ale vremii. Ba, cu această ocazie, Asachi, accentuând din nou asupra necesității culturii apusene, ne arată și înrîurirea ei asupra dezvoltării spiritului național, cât și asupra dezvoltării literaturii originale romînești: "Înrîurirea secolului au deșteptat un spirit amorțit, cu sentimentul naționalității s-au dezvoltat la noi și elementele literaturii"2, de unde se vede că acest om care, cum s-a văzut, recomanda respectul memoriei strămoșilor ca adevărata cultură, nu se poate împiedica să nu recunoască
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și o mai mare asemănare între literatura ardeleană și cea muntenească decât cea moldovenească. În adevăr, literatura ardeleană, ca și cea muntenească, e mai "patruzecioptistă" decât cea moldovenească. Dar, în această epocă, Ardealul nu produce nimic viabil, decât doar Răsunetul (Deșteaptă-te, romîne!) al lui Andrei Mureșanu. Restul - maculatură, dar aceasta nu are a face, căci oricât de slabă ar fi producția literară, ea tot oglindește o epocă. Cauzele superiorității Principatelor sunt multe: cultura franceză, mai potrivită spiritului românesc decât cea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
scrieri și tablouri. Când, de pildă, Caragiale ne dă în Scrisoarea pierdută tablouri atât de adevărate de corupție și descompunere din viața politică a "tinerei, dar putredei noastre burghezii", aceste tablouri vor găsi răsunet în inima păturii muncitoare, ce se deșteaptă la o viață conștientă, cu toate grimasele reacționare ale lui Caragiale. Firește, acestea se referă la acele lucrări mari, în care se reflectează viața reală așa cum este, iar simțirile și tendințele autorului nu formează fondul lucrării, ci niște accesorii sau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mare dimineața, când iau prânzul principal. Acesta are, de asemenea, motivul său bun și depinde de influența soarelui. Fiecare zi se deosebește Într-o parte de activitate și una de odihnă. Partea Înviorătoare, de activitate, Începe cu răsăritul soarelui. Acesta deșteptă Întreaga natură la o nouă activitate, Însemnătatea ce o are soarele de dimineața asupra plantelor, o cunoaște fiecare grădinar și agricultor. Arborii fructiferi care nu primesc soarele de dimineața nu produc nimic, sau puțin. Dacă numai părți izolate sunt luminate
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
am dormit. M-am visat acasă. Eram cu Cristina în brațe. Era mai mărișoară. Mă săruta! Marta era gospodinăcurat îmbrăcată, cu sufletul frumos, dar tristă. De ce n-am visat-o veselă ca altă dată? Vineri 28 iulie 1950. M-am deșteptat înainte de ora 5. M-am frământat cu gândurile, fără să cobor din pat până la ora 7. Am încercat să transcriu ceva, dar,. . n-a fost posibil. Gândurile, gândurile nu-mi dau pace. Am vrut să fiu creștin bun și preot
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lucru poate să fie mai de cinste, mai onorabil, mai sublim, decât cel de mamă”! „O, Doamne, Dumnezeule, dă-ne mame cu inimă creștină ca să-ți putem da urmași creștini și mucenici”. Toată noaptea m-am zbuciumat. Adormeam și mă deșteptam. Mă vedeam în Suceava în fața primăriei. Era o manifestație. Un grup de tineri strigau cuvinte grele înpotriva Bisericii și a clerului. Mergeam spre casă. Doream să o întâlnesc pe Marta. Fiecare femeie din zare mi se părea că-i Marta
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
brațele mele.. . Venisem la Șuțu, cam pe la 3 după amiază. Pe la vreo 4, cum era cald în cameră, Eminescu zice uitându-se lung la mine: ,, Ia ascultă, Dumitrache, hai prin grădină, să ne plimbăm și să te învăț să cânți Deșteaptă-te, Române!” Eu care știam că nu e bine să-i fac împotrivă am ieșit cu el în grădină, unde se vede că-l trăgea soarta. Și a început să cânte Deșteaptă-te, Române, și eu după el. Cânta frumos
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
luând din ele ce-i convine și ce spune că se potrivește cu fișele sale medicale. D. Cosmănescu pare vulnerabil acolo unde afirmă că poetul l-a luat la o plimbare prin curtea institutului pentru a-l învăța să cânte „Deșteaptă-te, Române”. De ce tocmai acest imn, cum să înțelegem exaltarea patriotică a poetului în acest context spitalicesc? Să fie un patriotism acuzat în contul lui Eminescu, în virtutea naționalismului scos cu atâta insistență din opera sa ziaristică, mai ales după Primul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Toamna pomii înfloresc Și se scutură toți pomii de flori, Iar inimile noastre Le prinde fiori. Veniți în lumină Copii drăgălași Și faceți cu mine-mpreună Sălaș. Valurile viforă Com tutte le forme. Pe cealaltă parte a acestei file e ,,Deșteaptă-te, Române.” Ne interesează, deocamdată, că poetul avea scris imnul „Deșteaptăte Române” în zilele când și D. Cosmănescu declară că-l cânta prin curtea sanatoriului. Concordanța este importantă și trebuie să facem legătura cu marile șantiere din manuscrise pe tema
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poetului, acela când a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus de ChibiciRâmneanu la sanatoriul doctorului Leidesdorfer. Văzându-se acolo, poetul a strigat din răsputeri: „România liberată! România liberată!” și se crede că a cântat „Deșteaptă-te, Române”. Această „deșteptare” este o temă a vieții dar și a operei, astfel că nu pare deloc ciudat că poetul o trăiește, ca temă, și în sanatoriu. Ilie Ighel mai citează, în aceleași amintiri, o strofă din poemul „Viața
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
suferințele, frământările, visurile poporului nostru. Eminescu a închegat într-o formă nepieritoare marele vis românesc „De la Nistru pân’ la Tisa” zguduind conștiința națională și făcând-o pururea trează. Dacă misiunea scriitorului nostru în trecut a fost să pregătească și să deștepte o conștiință națională pentru înfăptuirea marelui vis românesc, rostul scriitorului de azi este de o tot așa de mare însemnătate. El trebuie să înțeleagă sensul vremei și să cunoască adâncul vremei în care trăiește. El trebuie să se ridice până la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de nu va avea pensie, nu mă tem că vom muri de foame. Știu acum să fac ca Mihai să merite stima prin purtare, cum merită prin talent. Sincer și din inimă vă spun, scumpă mamă, că boala mea a deșteptat pe Mihai ca din somn și a prins minte, gândindu-se ce-ar face dacă m-ar pierde pe mine. Proverbul turcului: o lovitură gravă aduce cu sine o experiență de mare folos.” Observăm că și Hanrieta are idei (cam
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unul dintre cele mai importante centre de prostituție din Londra.] [*****Sfîrșit care amintește de finalul poemului lui John Clare, The dream / Visul: "Din nou sforțatu-m-am, și vraja s-a fost rupt, / Și-n hohotele spiritelor batjocoritoare eu m-am fost deșteptat; / Și ochii mi-am deschis la o priveliște cu totul nesperată - / Erau zorii de ziuă cu-a lor lumină fericită, / Și, cum stam eu gîndindu-mă la adîncul trecut, / Auzit-am cocoșul cîntînd, și cîntecul l-am binecuvîntat". (cf. Clare 2007
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ce nu piere? După orice moarte naște o înviere!” (Autorul) Moartea înseamnă nemurire, veșnicie... moartea nu e o osândă dată unei categorii de oameni, căci atunci ar fi vai de noi! Moartea e un privilegiu dat omului de către Dumnezeu și deșteaptă în noi tresărirea din urmă: scopul final al omului e învierea. Iată de ce bunul creștin făptuiește pe pământ binele și primește cu bucurie pătimirea pentru a câștiga liniștea eternă, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin... Gândul la moarte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
e gravă. Ea cere luptă și sacrificii. Dușmanii Crucii și ai neamului lucrează cu temei. Trăim clipa când pe cel pasiv și îndepărtat de Dumnezeu îl doboară iadul. Trăim în umilință și nedreptate. Noi pătimiri mocnesc. Noi chinuri ne pândesc. Deșteaptă-te române! Vrem alte dimineți. „Cel ce intră în această luptă trebuie să știe de mai înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va învinge. De aceea noi, legionarii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
înainte, în care N. Sterescu precizează că revista își propune „să pună în valoare tinerele talente literare”, considerând că nu există „o tipăritură care să primească cu inima deschisă slova tremurândă a începătorilor”. În program se afirmă dorința de a deștepta „gustul pentru citit, pasiunea pentru cărțile frumoase, interesul pentru manifestările de artă”. Colaborează cu versuri Virgil Carianopol, Radu Gyr, Ștefan Stănescu, Octav Sargețiu, Ștefan Aug. Doinaș, Geo Dumitrescu, Mihu Dragomir, Pavel P. Bellu ș.a. Proză dau Aurel Bugariu, Marin Preda
TINEREŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290188_a_291517]
-
repertoriul teatrului istoric popular. Acțiunea pune față în față oștile române, reprezentate prin generalii Sofronie, Cernat, Cerchez, și cele turcești, în fruntea cărora se află Ali Pașa, Abdu Suliman și Osman Pașa. Replicile personajelor alternează cu imnuri ostășești (Fiii României, Deșteaptă-te, române!) sau cu cântece de căinare a turcilor (O, aman Osman, Bazülderim). După primul război mondial, pe tiparul Căderii Plevnei, este creată piesa Pacea generală (Încheierea păcii sau Masa verde), de această dată românii fiind puși să dialogheze cu
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
să-și vadă pentru ultima dată soția și copilul care dormeau pe un pat plin de flori. Se apropie în vârful picioarelor să-și îmbrățișeze copilașul, dar îl găsește înlănțuit de mamă și nu-l poate atinge fără a o deștepta și pe ea. Se hotărăște să nu-i trezească de frică să nu-l convingă să renunțe la plecare. După ce îi privește îndelung pe cei doi, atât de dragi încă, se îndepărtează în tăcere. Simțind că a sosit momentul sacrificiului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nr. 595, 2001), Dan C. Mihăi lescu (Ziarul de duminică nr. 8, 2001) ș.a. t.a. februarie 2014 notă asupra ediției (2014) 41 Bucureștii de altădată 1871-1877 o lămurire Pe lângă atâtea reprezentări noi, războiul cel mare, nu știu de ce, a deșteptat impulsivitatea publicării Memoriilor. În fiecare zi la vitrina librăriilor din marile centre vedem un nou volum de Memorii. Oameni politici, generali, ziariști, femei, cu și fără ciorapi albaștri, capete odinioară încoronate, artiste intrate în vârsta critică, frumuseți perimate, toate și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armean. La filozofie Dimitrie Laurian 13, un foarte distins dascăl. La istorie Dragomir 14, cea mai impunătoare figură a liceului. Admirabil explicator, orator de valoare, o podoabă a învățământului.* Aceștia mi-au fost profesorii. Încă din liceu un sentiment se deșteaptă în noi și un număr de oameni ne atrag către ei. Acest sentiment este politica, iar oamenii cari ne atrag atunci sunt corifeii liberalismului. Ion Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Costache Rosetti, Nicolae Ionescu etc. sunt oamenii cari înflăcărează tineretul și pregătește
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trebuia să vină în fiecare sâmbătă să facă slujba „pentru copii“. Acesta era „sparaclisul“. Copiii erau siliți să stea îngenuncheați sub patrafirul preotului care le citea slujba. Părinții nu participau niciodată. Dar aceste sâmbete, cu tot aparatul lor, n-au deșteptat deloc simțul meu religios. 12. Dimitrie Ananescu (1831-1885), care a fost și director al Liceului Sf. Sava. 13. Dimitrie Laurian (1846-1906) a fost profesor de filozofie la Colegiul Sf. Sava înce pând din anul 1871. 14. Ion Dragomir, și el
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avea a se mărgini ca simpli funcționari polițienești și prin mijlociri oficioase să ferească populațiunile de putincioasele neajunsuri și conflicte, lăsând ca autoritățile municipale, în fața comandanților de trupe, să reprezinte comunele ocupate. 3) Populațiunile de-a lungul Dunării au fost deșteptate de a-și retrage familiile și averea în comune mai depărtate de fruntarie 31. Orice fapte noi se vor produce, vor fi de îndată aduse la cunoștința publică. I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu, I. Docan, G. Chițu, I. Câmpineanu, general Cernat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vreo 15 sau 20 minute, apoi monitoarele s-au retras pe brațul Măcinului.74 Rușii hotărâră însă să se descotorosească de aceste monitoare care erau supărătoare. Într-o noapte fără lună, cam pe la 1 după miezul nopții, câteva bubuituri mă deșteptă. Și fiindcă locuiam aproape de malul Dunării, am ieșit repede: însă liniștea se restabilise. anul 1877 355 rugându-l pe domnitor să primească medalia „pentru Virtutea militară“ acordată „în amintirea“ zilei de 15 mai „când Măria-sa s-a aflat în mijlocul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]