25,049 matches
-
aveau lecții s-au dus În clasele lor și nu mai era nimeni. S-a dus sé vadé ce mai este pe stadion, pentru cé auzea o minge cum sare. Și-a luat ghiozdanul și a urcat delușorul. Era un deal prea mic, l-a urcat repede. N-a stat prea mult, pentru cé nu avea nici timp. Se așezase pe ghiozdan lîngé poarté și a adus mingea de doué ori. I-a tras cu piciorul și a vézut cé zboaré
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cémașa și jachetă péreau mai noi. Nici nu péreau așa de préfuite. Se aplecé și-și scuturé pantalonii, și-i Întinse puțin. O lué Încet prin grédiné, pe sub copaci și, dupé ce trecu gardul, merse Încet mai departe, pîné pe deal. Acolo, unde cerul pérea atît de aproape de pémînt, Încît cu un béț mai lung l-ar fi putu atinge. Se așezé lîngé un tufériș pe o buturugé de nuc. Cineva l-a téiat demult de tot și Șasa nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
n-ar fi fost mai bine sé fie un copac. Ce ar fi fost dacé În loc sé stea pe buturugé, ar fi trebuit sé se cocoțeze În copac? Poate cé nici nu s-ar fi vézut așa cerul, casele și dealul. Însé așa se vedeau atît de bine! Așa cum le cunoaște Șasa dintotdeauna, de la Înélțimea acestei buturugi. Șasa Își sprijini coatele pe genunchi și stétu așa mai multé vreme, pe urmé se sprijini cu palma de pémînt și vézu cé-i umed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cald. Soarele de la amiazé parcé mai slébise și vîntul, care pérea mai Înainte cald, acum parcé se mai récise. Era Însé plécut și luminos. Un nor mare se Împréștia deasupra lui Șasa. În alté parte cerul era albastru, iar peste dealul celélalt se vedeau niște nori mérunți. Jos În sat, babă Hania sépa În grédiné. În cîteva grédini ardeau focuri de frunze și iarbé greblaté. Chiar dacé focurile nu se vedeau, Șasa știa cé ele ard. Fumul se ridică printre copaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
focuri de frunze și iarbé greblaté. Chiar dacé focurile nu se vedeau, Șasa știa cé ele ard. Fumul se ridică printre copaci și, dacé vîntul era liniștit, el se suia mai sus decît grédinile și chiar mai sus și decît dealul, aproape de nori. Poate dacé ar fi fost Sonia aici, s-ar fi așezat cu el pe buturugé. Iar dacé n-ar fi Încéput, s-ar fi așezat amîndoi pe iarbé. Chiar dacé ar fi fost umed și ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
totul de odaté. Octombrei, octombrei mici, octombrei mari. Pionieri mici, pionieri mari, comsomoliști, pancarte, voci de nicéieri, megafoane. Își duse iar mîna și-l Împinse. Pérea un balon frumos, portocaliu, un balon adevérat. Începu sé umble iaréși prin pédure. Urcé dealul, trecu pédurea cea micé, intré În aréturé. Nu gési nici o cérare, așa cé trebui sé și-o facé singur. Începu sé bététoreascé grîul, ca sé facé o cérare. În fiecare an el mai fécea cîte o cérare, pentru cé toamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o cané roșie cu vin, o puse pe masé și se așezé. Soarele Începea sé frigé cînd Nicolai Arsenievici, Înféptuindu-și noul séu plan, ieși din ogradé cu hîrlețul pe umér. Încé-i mai résunau În cap uralele colhoznicilor și, În timp ce urca dealul, și-i Închipuia pe colhoznici În vale, strigînd „Ură!” În fața monumentului. Nicolai Arsenievici vedea tribuna, microfoanele negre aliniate, care din mulțime seménau cu un șirag de ciori, iar În spatele lor, Între steaguri și flori, Anton Procofievici trecîndu-și mîna prin pér
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
audé vocea. Și totul s-a mai repetat o daté. Ca și data trecuté, s-a Întors acasé pe jos, a umblat prin oraș și s-a oprit la iaz că sé se scalde. Céldura era mare și departe pe deal se vedea cum tremuré pémîntul și colbul i-a murdérit sandalele și pantalonii. Ajunse la iaz și coborî cîțiva pași, pîné la copacii mari de pe iezéturé. Sub copaci era umbré, dar aerul era cald și Șasa Își scoase sandalele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
față și printre degete se vedea rîpă și bucéți de copaci, frunzele lor și multé luminé, care-i intra În ochi. El se va duce și se va omorî În pédure. Mai Întîi se va plimba pe podiș și pe dealuri, pe unde o sé-l ducé ochii. Prin rîpé și prin toți tufarii și pe dupé ce o sé oboseascé de tot, o sé fie foarte departe În pédure. Și-acolo o sé cadé jos și-o sé se omoare. Soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Înțeles. Alexandr Timofeevici bégé mîna În torbé și rupse o bucaté din pîinea care i-a rémas de asté noapte și o bégé În guré. - Buné ziua. - Buné ziua. Pe drum trecu o bicicleté care veni cu mare vitezé din deal și-l saluté pe fostul șef de gospodérie. Și paznic. 57tc "57" - Îmbli că prostu’ nopțile, tare-ți trebu’! - Ș-am sé Îmbl! - Îl prinde el pe Vasile cînd furé! Cé el Îi prost! Numai tu esti prost și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
podișul era Într-adevér mai sus. Drumul acesta oficial, cobora Între rîpă adîncé, situaté pe stînga cu malurile de nisip alb și coasta abrupté pe care creșteau nuci și cireși bătrîni sub care se odihneau cosașii cînd coseau, sau adunau finul. Dealurile, atît cele de pește rîpé cît și celelalte, erau pline de tufe de alun și méceș, care despérțeau În loc de garduri, terenurile de coasé ale gospodarilor. Mulți și-au fécut grédini, chiar sus lîngé podiș, ca sé poaté fură mai ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
acolo și cei galbeni și cele cîteva glugi de ciocleje, În care se ascundea cu timpul, pépușoiul furat de la colhoz. Acolo unde drumul, Înainte de a Incepe iaréși coborîrea, se ridică puțin, preț de vreo douézeci de metri În stînga, apérea dealul abrupt cu iarbé pentru perii pe care Șasa Îl ridică de fiecare daté atunci cînd se ducea la brebenei. Mai sus era pédurea cea micé pe care o despérțea de dealul lui Șasa o rîpé féré apé În care creșteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
preț de vreo douézeci de metri În stînga, apérea dealul abrupt cu iarbé pentru perii pe care Șasa Îl ridică de fiecare daté atunci cînd se ducea la brebenei. Mai sus era pédurea cea micé pe care o despérțea de dealul lui Șasa o rîpé féré apé În care creșteau méceși. Între aceasté rîpé și gardul de aluni și cireși sélbatici, dupé care gésise Șasa poiana cu iarbé fragedé, dealul se elibera depértare de vreo optzeci de metri, de orice copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Mai sus era pédurea cea micé pe care o despérțea de dealul lui Șasa o rîpé féré apé În care creșteau méceși. Între aceasté rîpé și gardul de aluni și cireși sélbatici, dupé care gésise Șasa poiana cu iarbé fragedé, dealul se elibera depértare de vreo optzeci de metri, de orice copac și acolo se atingea cu cerul. Numai buturuga cafenie de nuc, pe care se așeza cîteodaté Șasa, ar fi putut sé fie copac pe acest deal. În partea dreapté
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cu iarbé fragedé, dealul se elibera depértare de vreo optzeci de metri, de orice copac și acolo se atingea cu cerul. Numai buturuga cafenie de nuc, pe care se așeza cîteodaté Șasa, ar fi putut sé fie copac pe acest deal. În partea dreapté era grédina lui Șasa, Împrejmuité cu un gard de plasé, În care creșteau nuci și un mér cu mere vinete și mirositoare, cum nu mai avea nimeni În tot satul, iar mai la vale se prelungea rîpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
serioși. Dar nu va trece nici jumétate de oré și pește florile Împréștiate pe tot stadionul, vă cédea și se va auzi mingea. Își vézu iaréși țară din autobuz. Mașinile mici care nu intrau niciodaté sub autobuz. Lucerna verde de pe dealul de lîngé fermé. Frunzele fragede de sfeclé. Nici peștii nu mai séreau pe iazul de lîngé fermé. Și nici În celélalt nu mai séreau. Parcé aveau și ei vacanțé. Pluteau undeva adînc În apé. Se apropiau cu boturile de pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Austria, Iran, Finlanda, Iugoslavia, Maroc, Zair. GHEORGHE I. BADRUS Născut la 24 aprilie 1927 în Ploiești, județul Prahova. Economist, profesor universitar, diplomat, om de știință, publicist. Locul actual de reședință: București. Studii Absolvent al Colegiului Militar Național "Nicolae Filipescu" (Mânăstirea Dealu), șef de promoție. Licențiat al Facultății de Economie (Universitatea din Leningrad) 1952, specialitatea economie politică, diplomă de merit. Titluri științifice: doctor în economie (1968) cu teza privind inegalitatea dezvoltării principalelor țări occidentale după cel de-al Doilea Război Mondial, publicată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
au avut un mare impact asupra activității și vieții diplomatului român. S-a mândrit întotdeauna cu proveniența sa de român ardelean. Părinții și cei patru frați ai săi s-au ocupat, în principal, de activitatea agricolă, specifică acestor locuri de deal și munte. Datorita situației materiale precare a părinților săi, începutul studiilor școlare în sat, dar mai ales la oraș, a fost dintre cele mai dificile. Studiile universitare le-a urmat la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca. După terminarea studiilor, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ierusalim. În anii 2000 și 2001, a fost Însărcinat cu afaceri a.i. în Marea Jamahirie Arabă Populară Socialistă Libiană. La 1 septembrie 2000, îi este înmânat personal de Prea Fericitul Patriarh Teoctist, în audiență la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române de la Dealul Patriarhiei, "Crucea Patriarhală", de aur, cu brevet semnat de Patriarh, pentru "prețuire și recunoaștere a lucrului bineplăcut lui Dumnezeu", săvârșit pentru contribuția, din anii 1994 1999, la realizarea Bisericii Ortodoxe Române și a Așezământului de la Jerihon. Este membru al Asociației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sociale. Este membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. PETRE POPESCU Născut la 25 aprilie 1927, în satul Căpșuna, comuna Cobia, județul Dâmbovița. Căsătorit, are un băiat. Profesia: economist. Studii Absolvent al Școlii Elementare din satul Frasenu Deal Cobia, județul Dâmbovița. Bacalaureat la Liceul Comercial din Târgoviște, județul Dâmbovița. Absolvent al Facultății de Comerț din cadrul A.S.E. București. Limbi străine: engleza și franceza. Activitate diplomatică în domeniul comerțului exterior În Ministerul Comerțului Exterior, având diferite funcții: șef birou relații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
iasă și se execută, bombănind: Ștele tău de muiere! Șichy vrea să plece și ea. "Vai, ce tîrziu e!" Se ridică și privirea i se prinde iarăși de vitraliul lui Rusalin stilizări de berze, de măști zoomorfe, de spinări de deal, de roți de car, de coarne de tăuraș, într-un vîrtej de culori. Grădina a foșnit, în semn de recunoaștere. Orga de vînt, atîrnată în mărul crăpat pînă la jumătate, ne regalează cu cîteva sunete. Tano scîncește prelung. E felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ființă concretă, sînt o alcătuire incertă, fără sînge și culoare. Fac să gliseze ușa-vitraliu. E blocată, dar, încet-încet, încep să se miște spre dreapta și masca-față de delir nocturn, și roțile de car ca niște toteme, și spinările despădurite de dealuri. În fapt, satul Dorobanț. Izvorul ancestral din care s-a tras ceea ce critica de artă avea să numească Imperiul Rusalin Pop. Am nevoie acum de cealaltă jumătate a vitraliului, rămasă multă vreme acoperită. De ce? Pentru că nu vreau s-o trezesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de Copou și de linie de tramvai, în bodega lui Anton Vidrașcu. Lumea asta pe veci apusă turna atîta tristețe pe linia gurii lui, atîta amărăciune în ochii lipiți de orașul plasat între cele șapte coline, cu o casă-n dealul Tătărașilor, rămasă neterminată. La roșu. Tîrgul pe care l-a iubit și de care nu s-a putut despărți nu i-a purtat prea mult noroc. Sine studio etira (cum inversa dictonul eternul Păstorel, ca să poată rima cu lira). Tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
chip de fetișcană n-am chef. Găurile negre sînt stele moarte? Foste stele, sau cum? La "știrile negre de la cinci", aflu că o bătrînă de 80 de ani a fost violată de-un tînăr de 16. Femeia strîngea măceșe din deal. Rosa canina. Destul. Te ustură pleoapele de nesomn, dar dai la iveală iarășișiiarăși albumul. Ai căpătat o dependență maniacală dacă vrei să te vezi încășiîncășiîncă în străfundul ochiului de pictor. Îl răsfoiesc pe repede. Trupul îmi apare în părțile-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
e pîn' la liberare"), la armată. Ai făcut concentrarea, mă? M-am sustras. Ca să te sustragi trebuie să fii ins cu judecată. Doar proștii fac armata azi. Tu-i curentul mamii lui! scuipă șoferul. Rabla di mașînî nu mai urcî dealu' ista cîtu-i lumia. Cu d-aiștea ca tini la volan... Uite de ce n-om luat noi Basarabia napoi, îi aruncă un moșuc firav, cu insignă de veteran la reverul hainei boțite. Struți, rațe, răchită, pe-astea mizează economia noastră, pe struți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]