27,663 matches
-
XX-lea a apărut la Columbia University Press în 1970, a avut parte de o a doua ediție în 1991 și a fost, pentru cei care voiau să se informeze sau să se specializeze în problemele românești, timp de peste două decenii, singura sinteză în englezește valabilă. Serviciul adus României, pe această cale, a fost și rămîne imens. Acum, după această carieră de prestigiu, dl Fischer-Galati își publică lucrarea de sinteză în limba română. E un act de curaj dar și un
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
preiau idiosincraziile mutaționiste. "Istoria literară se ocupă de autorii trecutului mai mult sau mai putin îndepărtat", va scrie Ț. Vianu în 1962, adică într-o altă epoca făcînd să supraviețuiască distincția maestrului sau la două războaie mondiale și la două decenii de comunism. Nici S. Cioculescu, P. Constantinescu ori Vladimir Streinu n-au gîndit altfel. Abia în 1939 o propoziție a lui G. Călinescu pune capăt acestei interpretări a lucrurilor: "În realitate, critică și istorie sînt două înfățișări ale criticii în
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
într-un ocol în care n-ar putea paste șase oi, de fiecare iesitor bulucindu-se câte cinci nou veniți, în timp ce gloate agitate se apropie din toate punctele cardinale. Dacă instituția care salvează bugetul statului are, de la înființarea, cu multe decenii înainte chiar de comunism, douăsprezece ghișee - pe atunci Bucureștii numărau cu totul o jumatate de milion de locuitori - acum funcționează numai două, pentru câteva sute de mii de plătitori ai unui sector. Pariul pretinde a pătrunde în clădire, a înainta
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
care îl mai despărțea de marea dramaturgie. Abia acum putem considera că el n-a greșit când a abandonat poezia și s-a consacrat exclusiv teatrului. Reducerea la tăcere a poetului Matei Visniec de către dramaturgul Matei Visniec părea, acum un deceniu, o crimă literară absurdă. Poezia de o claritate stranie cu care se remarcase tânărul din Rădăuți încă de la vârsta de 16 ani îi cucerise pe cunoscătorii de poezie prin forță de sugestie, prin elegantă stilistica și prin însuși faptul că
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
Dan Croitoru Volumul Interstiții (Polirom, 1998) al lui Alexandru Călinescu reunește texte scrise pe parcursul a mai bine de un deceniu - din 1986 până în februarie 1998. Mai mult decat simple notații de lectură - proximitatea textului e evidență, dar, totodată, dublată de o la fel de evidentă "plaisir du texte" -, Interstițiile se subsumează unui demers interpretativ, fundamentat pe asociații surprinzătoare care aparțin, fără doar
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
viața (s-a născut la 27 august 1930 în comuna Frumușica din județul Botoșani) și-a petrecut-o în biblioteci și edituri, ceea ce înseamnă în muzee ale cărții și în fabrici de cărți. La Bibliotecă Academiei a putut fi văzut decenii la rand - și poate fi văzut și în prezent - aproape zilnic în sala de lectură. Pare o statuie de incinta. Iar la Editură Minerva (unde în 1969 a început să lucreze ca șef al redacției de istorie literară, pentru că în
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
sănătate nesigură). Și totuși, un singur om a scris: Junimismul, 1966, Țărănismul, 1969, Trei esteticieni, 1969, Sămănătorismul, 1970, Poporanismul, 1972, Studii și cercetări, 1973, Junimea și junimismul, 1975, Actualitatea clasicilor, 1976, Curentul cultural de la "Contemporanul", 1977, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, 1980, Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea, 1982, Operă lui C. Dobrogeanu-Gherea, 1983, Viața lui Titu Maiorescu, I, 1986, ÎI, 1987, Comentarii, 1986, Viața lui C. Stere, I, 1990, îi, 1991, Înțelesuri, 1994, Anii treizeci. Extremă dreaptă românească, 1995, Fizionomii
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
frază, si cu Antony, erou al și mai-uitatei drame omonime proprii (1831). Nu e inutil să remarcam că și Didier și Antony, personaje exclusiv ficționale, figurau printre reperele, fie ele persiflate, ale tinerilor parizieni din lumea bună din al patrulea deceniu al secolului trecut. Deși - notă bene! - rolul lor aproape că încetase în 1845-1846, adică atunci cînd Monte-Cristo apărea în foileton. Poate tocmai de aceea au și fost aleși. "Misteriosul" conte mai e însă comparat de alte personaje și cu lordul
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
curiozitatea excepționalului gazetar care e Țîța Chiper, academicianul neurolog vorbește despre zonele cerebrale implicate în fenomenul visului, despre substratul lui biochimic, despre cele 15 minute de vis la fiecare oră și jumătate de somn profund, despre rezultatele cercetărilor din ultimele decenii. Avansează și o ipoteză proprie: "probabil, visul este reflectarea în conștiința omului care doarme a tuturor remanierilor ce se fac în rezervele de memorie atunci cînd ele se așează în cursul nopții. În stare de veghe, acumulam tot felul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
idee despre dimensiunea lucrării. Ceea ce mi-era însă foarte clar de la început era o structură în două volume. Și aceasta pentru motive care țin de stadiul teoriei artei, acum: diferiți filozofi care s-au ocupat de această temă în ultimile decenii au amestecat prea mult chestiunea modului de existență și cea a funcției estetice. Eu, dimpotrivă, țineam mult să separ cele două serii de probleme care sînt pentru mine foarte distincte. De aceea nu voiam deloc să reduc această lucrare la
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
iar într-o scurtă prefață nu a ezitat să aducă mulțumiri unor adversari ai săi de idei (" Indiferent de felul în care s-au despărțit drumurile lor și pozițiile foarte diferite pe care se află de mai bine de două decenii, autorul acestor rânduri mulțumește celor care i-au oferit șansă acelei rubrici - Nicolae Dragoș și M. Ungheanu."). Recunoaștem aici cavalerismul lui Dorin Tudoran, elegantă desăvârșită a gesticulației sale publice (în care cu greu și numai cu multă imaginație descifram un
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
-mi era foarte simpatic. - Cine era cel mai spectaculos vorbitor? - Maiorescu, bineînțeles. Era magistral că elocinta și reacționar în conținut. Dar asta se observă mai greu. Era un actor desăvârșit." Din interviul cu Ion Vlad aflăm, printre altele, ca în deceniul șase se formau echipe mixte, scriitor-ideolog, pentru elaborarea unor texte literare, astfel încât să existe garanția că scriitorul nu se va abate de la "linia partidului". Cezar Petrescu a scris "scenariul literar" Nepoții gornistului în colaborare cu Mihai Novicov, Aurel Baranga a
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
Eminescu, 1983) și Barcă pe valuri (Ed. Cartea Românească, 1987). Însă, treptat, s-a lăsat tot mai mult absorbita de activitatea de traducător și editor, de administrarea, cu competența și devotament, a textelor altora. Așa se face că de peste un deceniu nu a mai publicat nici o carte de versuri proprii, deși în acest răstimp a fost prezentă cu diferite poeme în numeroase antologii românești și străine. Culoare și prospețime Tot ceea ce a scris mai bun Denișa Comănescu poate fi regăsit în
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
să" (Întâlnire cu un play-boy). Din această stare de spirit, din rememorarea nostalgica dar și resemnata a unei vârste fericite rezultă cel mai frumos poem al Denisei Comănescu și unul din cele mai frumoase care s-au scris în ultimele decenii în limba română: "Cu spaimă pieptănându-mă în loc de frunze/ bărbați uscați parcă-mi cădeau din par/ eram atât de tânăra încât pe buze/ surâsul mi-era frate râsul văr// oglindă se-nrosea că fata mare/ scaune mieunau, pisicile deveneau țepene
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
cu reportajul și amintirea, acesta potopește totuși paginile cărții. E reportajul și amintirea unei aventuri fascinante, transmisă cititorului sobru și fără căutare. Și, e necesar să se precizeze, această stare de spirit (de fapte?) se păstrează intactă la peste șase decenii de la data primei apariții. Mărturisesc chiar că am retrăit acest aventuros dintr-o lume mirifica și, acum, la a treia lectură a cărții. E dovada cea mai fericită a rezistenței ei literare. Pentru că literatura (nu de ficțiune, ci subiectivă) este
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
Pescucci (The Age of Innocence - Oscar, La città delle donne, The Name of Roșe, The adventures of Baron Münchausen, Indochine) și directorul de imagine Bojan Bazelli (licențiat la Praga și aventurat în industria filmului transoceanic de mai bine de un deceniu, vezi remake-ul Body Snatchers) a elaborat tactică unui reflex subliminal. Care funcționează căci de la primul cadru acționează asupra spectatorului fascinația filmului tradițional (ce poate conviețui perfect cu cel postmodernist gen William Shakespeare^s Romeo and Juliet a lui Buz Luhrmann
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
Rodica Bin S-a mai scris despre limbajul buletinelor meteorologice - un fel de "cod restrîns", cu lexic și sintaxa limitate și repetitive. La trăsăturile impuse de natură și de funcția textului se adăugau, cu un deceniu în urmă, cele create de presiunile politice totalitare și de modelul oficial al limbii de lemn (restricții suplimentare, imprecizie, evitarea extremelor, a denumirilor unor regiuni etc.). Textul meteorologic e caracterizat, în esență, de căutarea unui compromis între exactitatea științifică și
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
cunoscut textele lui Richthofen. În Închisorile mele baronul este citat în legătură cu o corespondență privitoare la însărcinările pe care le primește de la Friederich Wilhelm IV. Împăratul dorea unirea țărilor sub dinastie străină. 6. Fidelități și infidelități imperiale. Practic, în aceste agitate decenii asistăm la nașterea unei națiuni. Tânărul Slavici, cel care nu stia bine românește, care e educat de încă foarte tânărul poet, trăiește revelația acestui timp al întemeierii: națiunea noastră se poate naște sau poate muri, națiunea lui poate fi în
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
divină, o adorație mistica? Oare acel profet modern care a fost Léon Bloy - negreșit o sursă de inspirație pentru poetul român - n-a pornit, în fastuoasele-i diatribe, de la structura unui homo religiosus? Obiectul admirației aprinse a lui Arghezi, din deceniul patru (poate cel mai pregnant al întregii sale publicistici) a fost regele Carol al II-lea. În concepția lui Arghezi, atitudinea de "dispreț" a protipendadei politic-financiare față de scriitori are un punct terminus: anul 1933. Atunci suveranul a hotărît "o sărbătoare
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
cultural al vieții literare turdene interbelice, cu iradieri benefice într-o bună parte din literatura Transilvaniei: revista "Pagini literare" de la Turda, continuatoarea "Abecedarului" de la Brad, al lui Emil Giurgiuca și George Boldea, pe care a scos-o timp de un deceniu (1933-1943), a strâns în jurul ei câțiva tineri scriitori ardeleni care au devenit valori ale scrisului românesc: Pavel Dan, Mihai Beniuc, Grigore Popa, Romulus Demetrescu ș.a. Pavel Dan este o "descoperire" a lui Teodor Murăsanu, căci prozatorul de mai tarziu al
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
numele celor care au expus pînă acum: Gheorghe Iliescu-Călinesti, Sorin Ilfoveanu, Aureliu Răzvan Ionescu, grupul Crinul - compus din Valentin Boboc, Cătălin Burcea, Francisc Chiuariu, Marian Maria și Alfred Rece -, una dintre cele mai consecvențe și mai dinamice grupări din ultimul deceniu, și lista nu este epuizata, iar absența bîjbîielilor și a entuziasmelor de circumstanță poate fi și ea demonstrată ușor. Pentru că primul semnal pe care il lansează amatorismul în materie de programe expoziționale și de curatoriat propriu-zis este fascinația în fața notorietății
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
potolește. Că se bănuie sub învelișul de fragilitate o inflexibilitate în convingeri și în conduită - asta nu dă un temei prigoanei care și-a ales că ținta, printr-un capriciu desuchiat al răului, persoana Anei Blandiana. Tocmai ea, care de decenii duce o viață de familie ireproșabila, în văzul lumii (una din multele invocații către Romulus Rusan sună: "Noua ni-e dat în schimbul tuturor/ Norocul de a fi pereche." - Pereche). A fost tîrîta de bîrfitori fără scrupule în aventuri obscene sordide
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
și le va ignora. Să mai adaug faptul nefericitei distribuții minoritari-majoritari. Minoritarii erau concentrați în mediul urban iar majoritarii în cel rural. Această realitate, frustranta, va pregăti condițiile pentru dezvoltarea și în forme acutizate a naționalismului românesc, chiar de la începutul deceniului al treilea (vezi așa-numita "generație de la ^22" preludiul mișcării legionare). Ionel Brătianu, liderul atotputernicului P.N.L., care a stăpînit, nu numai în perioada guvernării sale din 1922-1926 și, apoi, din 1927 -, ci în aproape întreg acest deceniu (pînă în noiembrie
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
chiar de la începutul deceniului al treilea (vezi așa-numita "generație de la ^22" preludiul mișcării legionare). Ionel Brătianu, liderul atotputernicului P.N.L., care a stăpînit, nu numai în perioada guvernării sale din 1922-1926 și, apoi, din 1927 -, ci în aproape întreg acest deceniu (pînă în noiembrie 1927, cînd moare pe neașteptate) a fost conducătorul de fapt al țării, mai puternic fiind decît chiar regele Ferdinand, a procedat prin nesocotirea indicațiilor condiționate ale Conferinței de la Paris. Dl. Sorin Alexandrescu numește asta, pe drept, "cecitatea
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
1922-1926, desi n-a fost deloc ideală, a fost, totuși, solidă, realizînd construcția României Mari. E unul dintre paradoxurile României, aș adaugă eu. Dar nu cred că autorul are dreptate cînd consideră că scandaloasa trucare a rezultatelor alegerilor în acest deceniu (că și în celălalt) se datora exclusiv imaturității electoratului. Putea să fi fost electoratul cît de matur (cum crede autorul că s-a petrecut la alegerile din decembrie 1937) trucajul în alegeri se practică sfidător cu cele mai variate mijloace
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]