4,493 matches
-
condiții importante care, (ndeplinite, trebuiau să pună bazele unui nou sistem de muncă ș( organizare economică" (Cojocaru, Ornea, 1966: 134). Ca (n orice sistem de factură comunistă, o atenție deosebită era acordată repartiției bunurilor ș( beneficiilor. Ideea asigurării unui trai decent pentru toți era (nsoțită de principiul repartiției proporționale (n funcție de niște rapoarte bizare: după munca depusă (5/12), după talentul fiecăruia (3/12) ș( după aportul de capital (4/12). Fiecărui societar i se scădeau cheltuielile pentru casă, hrană ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Activități economice ne-agricole Un rol esențial în dezvoltarea ruralului și în transformarea agriculturii românești într-un sector eficient, îl au activitățile economice ne-agricole desfășurate în mediul rural. Doar sectorul agricol nu poate face față în oferirea unui trai decent întregii populații din rural și nu poate absorbi întreaga populație activă. Sectorul ne-agricol din rural este cel ce poate oferi o alternativă pentru obținerea veniturilor necesare gospodăriei, scăzând astfel insecuritatea financiară a membrilor acesteia. Sectorul ne-agricol din rural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că ei trăiesc aici în sat ca la oraș, din punct de vedere al dotărilor gospodăriilor. Chiar dacă agricultura este una de subzistență, apropierea de oraș, oportunitatea navetei și mobilitatea circulatorie în străinătate, le oferă oamenilor resurse alternative pentru un trai decent. Lumea Ludoșului este, în schimb, o lume care nu reușește să se desprindă de două din efectele cele mai nefericite ale comunismului: depopularea și îmbătrânirea progresivă. Este o lume din care mulți oameni pleacă în căutarea unei vieți mai bune
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tot mai nepotrivită pentru relațiile complexe existente În modelul actual de dezvoltare. Practic, criza a fost creată de deficiențele privind cererea agregată la nivel global, determinată de imposibilitatea marii majorități a populației de a-și asigura un standard de viață decent din venituri mici, fiind astfel nevoită să apeleze la Împrumuturi pe care nu le-a putut acoperi, tocmai din pricina veniturilor scăzute. Un cerc vicios care, pe termen scurt a funcționat, dar Într-o perspectivă mai lungă de timp nu s-
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și În care să fie implicată forță de muncă locală. Tot aici, finanțările nerambursabile pot contribui la crearea de sisteme care să asigure accesul la apa potabilă În gospodării, la proiecte de infrastructură și cele care asigură construirea de locuințe decente pentru segmentele de populație dezavantajate. Economia socială creează premisele ca acest compendiu de măsuri - educație, condiții de viață decente, infrastructură - să preia din inegalitățile care se propagă prin actualul model de dezvoltare. „Economia socială constituie o formă de economie distinctă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sisteme care să asigure accesul la apa potabilă În gospodării, la proiecte de infrastructură și cele care asigură construirea de locuințe decente pentru segmentele de populație dezavantajate. Economia socială creează premisele ca acest compendiu de măsuri - educație, condiții de viață decente, infrastructură - să preia din inegalitățile care se propagă prin actualul model de dezvoltare. „Economia socială constituie o formă de economie distinctă de cea capitalistă și cea centralizată. Organizațiile cooperatiste, nonprofit și de ajutor reciproc, fundațiile, sindicatele și organizațiile nonguvernamentale etc.
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nu crede că binele este preferabil răului și nici nu se controlează prin rațiune, ci fiindcă îi este teamă să nu își piardă averea. Din aceasta, rezultă că acest om este reprezentantul eticii contractualiste. El respectă legea și se comportă decent în societate, dar nu dintr-o pornire interioară, ci fiindcă îi este teamă de pedeapsă. Acest om va avea și el o natură dublă, o vrajbă interioară care, de obicei, este câștigată de poftele bune, dar nu va deține adevărata
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
promisiuni inutile, dar nu și de ambiții retorice, Platon se refuză constant unei posterități indiscrete, dar prea puțin fidelă nedumeririlor esențiale. Acest refuz, marcat de complezență ironică, i-a rezervat peste timp privilegiul rarisim de a nu dezamăgi nici un interlocutor decent. Lipsa de serenitate profetică a Dialogurilor îngăduie, în ceea ce-l privește pe Platon, chiar și divorțurile amiabile. Născut cu peste două milenii mai devreme decât cei mai mulți dintre partenerii săi de dialog, Platon le rămâne, în manieră principială, contemporan. Lumea noastră
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
În judecată soțul, pentru că, În cazul unui divorț, exista posibilitatea de a nu se mai putea recăsători niciodată, iar trecutul ei pătat, de tânără femeie divorțată, ar fi putut să Îi anuleze șansele de a găsi un loc de muncă decent 49. Bărbații victime ale „infracțiunii” prevăzute de lege aveau, În schimb, mult mai multe șanse să obțină o sentință favorabilă. Tribunalele și opinia publică aveau tendința de a fi indulgente cu imoralitățile sexuale ale bărbaților, dar, În același timp, nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
găsi, la un moment dat, o vină și de a ierta pe altul. * „Decența nu poate fi discutată fără indecență.” (G.B. Shaw) Să ne imaginăm, de exemplu, o confruntare Între firea arogantă și ostentativă a paranoicului și simțul realist și decent al celui caracterizat de bun-simț. * „Merită Întotdeauna să faci un lucru greșit ca să descoperi cum să nu-l faci, ceea ce constituie un important pas Înainte În descrierea modului cum trebuie făcut.” (G.B. Shaw) Asta nu Înseamnă, firește, că trebuie să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai filosof și cu mai bune rezultate în afara ei, dincolo de porțile Grădinii. De unde și necesitatea unei anumite perspicacități: nu filosofezi și nu duci o viață filosofică singur, dar nici chiar cu oricine. Față de cei care nu pot intra în mod decent în comunitatea electivă epicuriană, punctuală sau durabilă, geografic reperabilă, sedentară, sau legată de fluxurile intersubiective, nomade, îți rămâne ultimul recurs al materialiștilor, al subversivilor și al maeștrilor imanenței: râzi - și te bucuri în altă parte... XII PHILODEMOS DIN GADARA și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de datoriile țărilor în curs de dezvoltare, prin aplicarea unor măsuri la nivel național și internațional pentru ca acestea să poată fi susținute pe termen lung; - elaborarea și implementarea în cooperare cu țările în curs de dezvoltare a startegiilor cu privire la munca decentă și productivă a tinerilor; - în colaborare cu companiile de produse farmaceutice, asigurarea accesului la medicamente esențiale la prețuri convenabile, în țările în curs de dezvoltare; - în colaborare cu sectorul privat, punerea la dispoziția tuturor a avantajelor noilor tehnologii, în special
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prind contur abia în secolul XX. Drepturile sociale sunt mai vag definite decât cele economice și politice, ele fiind cuprinse pe o plajă foarte largă, de la dreptul la o minimă securitate financiară la incluziune socială și dreptul la un trai decent, în concordanță cu standardele predominante la nivelul societății. Ce presupun politicile sociale? Necesitatea existenței unor p.s. se fundamentează pe recunoașterea necesității intervenției statului în economie. Dacă necesitatea existenței unor politici publice care să corecteze deficiențele pieței poate fi argumentată din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
individualizând serviciile și beneficiile în funcție de nevoile concrete ale indivizilor și familiilor. „Acest sistem este gândit să fie «responsiv» și sensibil la orice conjunctură particulară, ce plasează individul sau familia într-o stare de sărăcie sau imposibilitate de a supraviețui, trăi decent sau integrat în comunitate” (Pop, 2005, p. 22). Fiecare tip de p.s. prezintă avantaje și dezavantaje. Politicile universalist-categoriale, în comparație cu cele de asistență socială, au avantajul - de a asigura o integrare socială mai ridicată a indivizilor, prin prevenirea excluziunii sociale și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ne îndreptăm mai mult atenția asupra tuturor factorilor care o determină. În același context, autorul sublinia faptul că accentul cade pe lipsa resurselor, pentru că s. este o stare de lipsă permanentă a resurselor necesare asigurării unui mod de viață considerat decent, acceptabil la nivelul colectivității date (Zamfir, 2000a, p. 29). De fapt, evaluarea ține de aprecierea din partea comunității și apoi de cazul în sine. O precizare necesară este aceea că o societate normală poate fi percepută diferit de către membrii săi și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de bunuri și servicii care să permită acoperirea nevoilor umane fundamentale. În România, această metodă a fost aplicată în 1994 de către Cătălin Zamfir, prin stabilirea a două coșuri de produse și servicii ce corespund unui minim necesar pentru un trai decent și minimului de subzistență, care se raportează la minimul subiectiv de viață, luate în considerare atât pentru mediul urban, cât și pentru cel rural (Zamfir, 1995). Minimul de subzistență și minimul de decență reprezintă expresia monetară a unui coș de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
servicii construite astfel încât să răspundă nevoilor specifice ale persoanelor din România. Minimul de subzistență reprezintă venitul care asigură strict supraviețuirea și nu permite decât o participare socială minimală. Minimul de decență este stabilit prin referire la definiția socială a traiului decent. Pragul de sărăcie Leyden (Leyden Poverty Line) constituie una dintre metodele subiective de estimare a pragului de s.. Astfel, raportările nu s-au făcut la un standard al coșului de produse, accentul fiind pus pe funcția venitului de a gemea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de către specialiști, care nu sunt afectați direct de consecințele ce decurg din aceasta. Sărăcia consensuală S. consensuală reprezintă o formă subiectivă de s., care are la bază modul colectiv de evaluare. Astfel, la nivelul societății, se stabilește care sunt condițiile decente de trai, pentru a contura factorii care determină această stare de s.. În aceste sens, evaluarea se face în mod subiectiv de fiecare individ în parte, care se raportează la ceea ce înțeleg semenii săi prin trai decent. Provocarea pe care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care sunt condițiile decente de trai, pentru a contura factorii care determină această stare de s.. În aceste sens, evaluarea se face în mod subiectiv de fiecare individ în parte, care se raportează la ceea ce înțeleg semenii săi prin trai decent. Provocarea pe care a lansat-o Townsend a dat naștere la multe controverse, dar este cert faptul că poate fi considerat autorul definirii acestui tip de s.. Sărăcia de lungă durată și sărăcia temporară În elaborarea programelor și politicilor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
față de ce necesități își propune societatea să efectueze raportarea. Pe de altă parte, în cadrul aceleiași societăți, putem asista, pe parcursul timpului, la o schimbare a nevoilor sau la modificări de ordin calitativ, care vor asigura nu numai un minim de trai decent, ci și facilitarea participării indivizilor la viața socială. S. socială reflectă nesatisfacerea nevoilor, percepute la nivel social. Ea se constituie astfel într-o s. recunoscută și acceptată convențional, într-o apreciere obiectivă a stării reale de sărăcie, raportată la cel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
stării reale de sărăcie, raportată la cel mai mare grup de referință, semnificativ, recunoscut de întreaga societate. Părerea specialiștilor este că „măsurarea” sentimentului de s. nu este relevantă: mult mai utilă este sondarea opiniei publice în aprecierea condițiilor unui trai decent. Sărăcia comunitară S. comunitară este definită ca lipsa unui serviciu public sau a infrastructurii în cadrul comunității. Este important să precizăm că un serviciu public poate fi considerat disponibil doar dacă cel puțin 80% dintre gospodării declară acest lucru. Referitor la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a lor în comunitate. Acestea, pentru o perioadă limitată de timp, nu pot ca prin efort personal/familial și al formelor de securitate socială să aibă acces la resursele necesare pentru a-și acoperi necesitățile de bază ale unui trai decent de viață. Asistența socială se focalizează astfel pe acele persoane/grupuri în dificultate care, datorită unor cauze socio-economice-culturale sau psiho-biologice-morale, sunt excluse în grade diferite de la o integrare normală în comunitate, fiind expuse la marginalizare, stări conflictuale, neajunsuri, în relațiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
acestea sunt satisfăcute prin: salariu minim, condiții de muncă optime, pauze de lucru, masă gratuită. Trebuințele de securitate sunt cele legate de siguranță, protecție. Asigurarea medicală, compensațiile, planul de pensionare, condițiile sigure de muncă, echipament de protecție, post sigur, salariul decent pot intra în această categorie. Trebuințe de apartenență și de dragoste. Organizația le poate satisface prin activități sociale și de grup, favorizarea interacțiunii între angajați, prietenii profesionale, organizarea unor întruniri la nivel de organizație. Trebuințe de apreciere și stimă. În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
figura 12.4. (coloana III) sunt prezentate cele trei nevoi din modelul ERG dezvoltat de Alderfer în 1969: nevoile existențiale (E), relaționale (R) și dezvoltare (G-growth), precum și corespondența cu ierarhia lui Maslow. Nevoile existențiale sunt satisfăcute prin condițiile de muncă decente, securitatea muncii, salariu adecvat, cele relaționale implicând relațiile informale și formale cu colegii, prietenii, șefii și subordonații; iar cele de dezvoltare se referă la nevoile oamenilor de creștere, dezvoltare, împlinirea potențialului creativ (Prodan,1997). Modelul ERG diferă de cel a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu adversari respectați, dar și cu adversari disprețuiți (cu care există riscul ca normele onorabile ale ostilităților să fie transgresate). Dar chiar în cazul polemicii onorabile, în care există sentimentul egalității de „rang”, măcar moral, civilitatea se limitează în mod decent la salutul rece. Nu cred posibilă și îmi pare mai curând un semn de neseriozitate cordialitatea și fraternizarea cu adversarul, cel puțin pe durata polemicii și eventual încă o vreme. Deci ceea ce îmi propune Sașa Ivasiuc nu e, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]