10,827 matches
-
avută în vedere de Guvern, în calitate de inițiator al actului normativ, iar pct. 4 vizează modificarea prevederilor art. 21^1 alin. (2) din Legea nr. 85/2003, soluție care a constituit obiectul reglementării inițiale. ... 7. Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2024 la 11 decembrie 2024, cu modificări și completări. Astfel, pe lângă amendamentele admise de Senat, Camera Deputaților a admis alte 4 amendamente, pct. 2, 3, 5
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
că fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului s-a exprimat cu privire la aceeași inițiativă legislativă, potrivit competențelor și cu respectarea regulamentelor parlamentare, iar aceasta a fost supusă spre dezbatere și adoptare în Camera Deputaților, în calitatea de Cameră decizională. Admiterea afirmației autoarei sesizării ar putea avea drept consecință eliminarea rolului de Cameră reflecție al Senatului, în sensul că acesta ar stabili definitiv conținutul normativ al proiectului de lege, cu rezultatul că a doua Cameră, Camera Deputaților, în calitatea sa
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
autoarei sesizării ar putea avea drept consecință eliminarea rolului de Cameră reflecție al Senatului, în sensul că acesta ar stabili definitiv conținutul normativ al proiectului de lege, cu rezultatul că a doua Cameră, Camera Deputaților, în calitatea sa de Cameră decizională în materie, nu ar putea avea posibilitatea să modifice sau să completeze legea în speța dedusă controlului de constituționalitate, ci doar să o respingă ori să o aprobe într-o formă deja determinată. De asemenea, invocă aspecte din jurisprudența Curții
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
cauză, Curtea constată că, în data de 23 septembrie 2024, legea supusă controlului a fost adoptată, în procedură de urgență, de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. În data de 11 decembrie 2024, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, ca lege organică, legea supusă controlului de constituționalitate. În data de 16 decembrie 2024, legea adoptată a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților și la cel al Senatului, pentru exercitarea dreptului de sesizare cu privire la
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]
-
instituției financiare; ● Informații de contact și datele instituției financiare. Pentru îndrumare, autorizarea emisă de Consiliul de Administrație al Solicitantului sau un organism echivalent va include următoarele elemente: ● Datele solicitantului/societății: Denumirea și adresa solicitantului; Detalii despre Consiliul de Administrație sau organismul decizional care acordă autorizarea. ● Proiect: Referință și detalii despre proiectul pentru care este emisă autorizarea: Descriere, tipul tehnologiei (solară, eoliană), locație, capacitatea proiectului în MWca, costul total al proiectului). ● Informații de contact, inclusiv numele și funcția persoanei autorizate să semneze scrisoarea
REGULILE PROCEDURII DE OFERTARE din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298000]
-
emisă autorizarea: Descriere, tipul tehnologiei (solară, eoliană), locație, capacitatea proiectului în MWca, costul total al proiectului). ● Informații de contact, inclusiv numele și funcția persoanei autorizate să semneze scrisoarea. ● Data și semnăturile reprezentanților autorizați ai Consiliului de Administrație sau ai organismului decizional. ● Angajament explicit de a acoperi valoarea totală sau o parte specificată din costul total al proiectului (suma și %). ... Secțiunea patru: Dezvoltare, construcție, exploatare și drept de proprietate Solicitantul va prezenta un rezumat al activității sale comerciale în formatul anexat în
REGULILE PROCEDURII DE OFERTARE din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298000]
-
de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. ... 28. În continuare, referitor la invocarea în susținerea excepției a prevederilor constituționale cuprinse în art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, în art. 134 privind atribuțiile Consiliului
DECIZIA nr. 579 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298338]
-
13 februarie 2018, nr. 393 din 5 iunie 2019 sau nr. 412 din 20 iunie 2019. ... 12. În continuare, aceștia consideră că se încalcă și art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din Constituție, întrucât modificările din Camera decizională, neavute în vedere de prima Cameră sesizată, nu au indicat sursa de finanțare a noii cheltuieli bugetare rezultate din acordarea de drepturi salariale pentru o întreagă nouă categorie de personal. În acest fel, apar noi cheltuieli financiare care majorează cheltuielile
DECIZIA nr. 547 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298298]
-
nr. 862 din 28 august 2024. Curtea a reținut că, urmând procedura parlamentară, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 23 mai 2017, și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 7 iunie 2017. Deși există unele diferențe între formele analizate de Senat și, respectiv, de Camera Deputaților, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conținut juridic între acestea sau o configurație semnificativ diferită între
DECIZIA nr. 547 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298298]
-
de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților. În plus, obiectul de reglementare al propunerii legislative supuse dezbaterii în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, este același cu cel al legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, respectiv salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În concluzie, ținând cont că forma adoptată de Camera Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația propunerii legislative, Curtea a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile
DECIZIA nr. 547 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298298]
-
două Camere ale Parlamentului rezultă că legea criticată a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, în data de 19 februarie 2025, după care a fost trimisă Senatului, care a adoptat-o, în calitate de Cameră decizională, la data de 26 februarie 2025. La aceeași dată, legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, la data de 28 februarie 2025 au fost formulate prezentele obiecții
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român. În data de 20 februarie 2025, proiectul de lege, în forma adoptată de Camera Deputaților, a fost înregistrat pentru dezbatere la Senat, în calitate de Cameră decizională, și a fost trimis pentru examinare pe fond la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu termen pentru depunerea amendamentelor 26 februarie 2025 și termen pentru depunerea raportului 4 martie 2025. În data de 25 februarie 2025, comisia
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
statelor membre, pentru propriile procese legislative, însă nivelul de participare trebuie să crească într-o societate rezilientă, în condițiile în care multe dintre temele de dezinformare propuse de către actori maligni vizează exact acest aspect, al neparticipării cetățeanului la procesul decizional. Observații finale S-au formulat următoarele observații și propuneri: Manifestarea interferențelor informaționale ostile afectează procesele democratice și reziliența statală și socială. Astfel, este necesară o abordare integrată, la nivel whole-of-government și whole-of-society, pentru a combate acest fenomen și a contracara
HOTĂRÂRE nr. 41 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298408]
-
structura (Parlamentului s.n.) și în art. 75 - Sesizarea Camerelor, se arată că diferențele majore de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
de lege adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Or, se arată că legea trebuie să fie rezultatul manifestării de voință concordante a
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
bicameralismului nu poate fi respectat decât atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și la aceeași formă ale inițiativei legislative. ... 5. Se susține că, fără a nega dreptul Camerei decizionale de a adopta proiecte de lege în forme ușor diferite de cele adoptate sau respinse în Camera de reflecție, aspect esențial al sistemului bicameralismului imperfect la care legiuitorul constituțional a recurs prin revizuirea Legii fundamentale din anul 2003, din compararea
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
sau respinse în Camera de reflecție, aspect esențial al sistemului bicameralismului imperfect la care legiuitorul constituțional a recurs prin revizuirea Legii fundamentale din anul 2003, din compararea celor două versiuni rezultă faptul că la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, au fost adoptate 17 amendamente care nu au fost puse și în discuția Senatului și care au condus la o configurație diferită semnificativ între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. ... 6. Astfel, se arată că la Camera Deputaților
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
alin. (2) din forma proiectului de lege adoptat de către prima Cameră sesizată, lăsând nereglementat regimul sancționator al încălcărilor legii criticate, s-a schimbat însăși esența actului normativ, eliminându-se Senatul din procesul legislativ, iar amendamentele adoptate de către Camera decizională conduc nu doar la configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, ci însăși legea adoptată de Camera Deputaților este cu totul diferită față de cea adoptată de către Senat. ... 7. Cu privire la motivele de
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
transport și previne riscul neasigurării acestui serviciu public. ... 21. Referitor la motivele de neconstituționalitate extrinsecă, în ceea ce privește invocarea adoptării unui număr de 17 amendamente în cadrul procedurii desfășurate la Camera Deputaților, se arată că legea adoptată la Camera decizională nu cuprinde 17 amendamente, ci 17 numere curente, și doar o mică parte din amendamente statuează o soluție normativă diferită fundamental de cea a Senatului, majoritatea amendamentelor fiind de corelare tehnico-legislativă ori de clarificare a textului. De asemenea, se arată
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
a textului. De asemenea, se arată că, în ceea ce privește configurația legii, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului nu există nicio deosebire majoră. ... 22. Se apreciază că intervențiile legislative realizate sub forma amendamentelor admise la Camera decizională nu reprezintă soluții normative care, sub aspectul fondului reglementării, se îndepărtează considerabil de conceptele statuate de către Senat ori de către forma avută în vedere de către inițiatorii propunerii legislative, nefiind de natură a aduce deosebiri majore de conținut față
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare. ... 32. În cauză, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la data de 21 decembrie 2022, după care a fost transmisă Camerei Deputaților, care a adoptat-o, în calitate de Cameră decizională, la data de 15 mai 2023, cu 192 de voturi „pentru“, 46 de voturi „contra“ și 3 abțineri. La data de 22 mai 2023 a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere, în vederea exercitării dreptului de sesizare
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
extrinsecă 35. Cu privire la motivele de neconstituționalitate extrinsecă, se arată că diferențele majore de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
de lege adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Astfel, se arată că la Camera Deputaților, prin cele 17 amendamente admise, respectiv prin
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
alin. (2) din forma proiectului de lege adoptat de către prima Camera sesizată, lăsând nereglementat regimul sancționator al încălcărilor legii criticate, s-a schimbat însăși esența actului normativ, eliminându-se Senatul din procesul legislativ, iar amendamentele adoptate de către Camera decizională conduc nu doar la configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, ci însăși legea adoptată de Camera Deputaților este cu totul diferită decât cea adoptată de către Senat. ... 36. Examinând procesul legislativ de adoptare a
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
și măsurilor aplicabile în cazul constatării acestor încălcări, cu motivarea că, potrivit art. 85 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011, sancțiunile se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 69/2012. Se poate observa așadar că, prin amendamentele adoptate, Camera decizională nu a modificat substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator. ... 38. Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 61 și art. 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]