5,794 matches
-
Maniera sa erotică era de stil vechi, ceremonioasă, cu puseuri sentimentale, totuși nu improprie a capta femeile, mai ales prevenite și interesate. Întâi de toate Pomponescu scoase dintr-un buzunar al vestei o cutiuță mică, din care extrase un inel decorativ, mai degrabă subțire, a cărui poantă o forma un smaragd într-o rouă de mici diamante. - Îmi permit, zise el zâmbind, să acopăr un milimetru al degetului dumitale cu acest inel. Ioana întinse degetul, fără nici un protest, și primi inelul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
O stofă adusă de minister. - Daa? tresărea Gulimănescu. Unde? De cînd? Gulimănescu alerga îndată, măcar spre a se convinge că n-a pierdut o ocazie. El poseda totdeodată darul de a se strecura De exemplu (lat.). aproape neobservat în posturi decorative și remunerative, din cele mai obscure și disparate, fiind cenzor într-o bancă, lector la o editură, consilier juridic al unei întreprinderi, izbutind să cumuleze un număr foarte mare de venituri, fără altă contribuție decât aceea de a asista din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
invită la masă pe Ioana la "Capșa", însă împreună cu Smărăndache și Smărăndăchioaia, pentru decor. După masă conduse pe Ioana la domiciliu, și de astă dată cu rezervă, Pomponescu mergând cu Smărăndăchioaia și Smărăndache cu Indolenta. Totuși, soții Smărăndache, cunoscîndu-și rostul decorativ, se retraseră la un moment dat și ministeriabilul rămase singur cu Ioana, în cartier nefrecventat. Multă vreme cei doi merseră fără a scoate o vorbă. Fu Indolenta care rupse tăcerea. - Știu că ești supărat. - Nu sunt supărat, fiindcă n-am
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ar mai obosi. Ce om îndatoritor!" Atavismul funcționa la Gaittany mai bine decât inteligența. Unui singur asistența lui Gaittany nu-i putea ajuta, și anume lui Smărăndache. Acesta, când Pomponescu deveni ministru, crezu cu tărie că va obține un post decorativ. Funcția de di G. Călinescu rector de cabinet îi convenea, de aceea fu cam dezamăgit văzând că se rezervă altuia. Își zise totuși că se va găsi ceva și că în orice caz Pomponescu, prin înrîurirea lui, îl va plasa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
frumos! Roșul în special e delicios. . - Comerțul azi a devenit o specialitate complicată. Maiales în branșa noastră trebuie să ai puțină cultură și fler. Am început să mă pasionez! . - Văd. Peisajul de Salvator Rosa ar merge pe peretele dinsalon, e decorativ, știi, primim, și eu și ministrul avem destulă bătaie de cap. L-aș lua, dar e exorbitant, lasă-l mai ieftin. . - Dar e un Salvator Rosa, doamnă, autentic. . - Ăsta nu e un motiv să-l vinzi așa de scump! . - Un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
speța campanilei din Piața San Marco din Veneția, însă dreaptă, austeră, turnată în beton armat și vărgată cu careuri) și bazilica. Noutatea la noi era la cea din urmă. Ioanide susținea că e imposibil să faci o catedrală cu elemente decorative de la bisericile românești vechi. Miniaturalul își are legile lui specifice, asemenea și grandiosul. A mări bisericile lui Ștefan cel Mare sau aceea de la Curtea-de-Argeș însemna a ridica pitorescul la gradul grotescului. Trebuia deci pornit din nou de la formula clasică. Luând
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fizică și morală de a profesa arhitectura, Ioanide îl lua peste picior, confiscîndu-i ideea sa favorită, executînd-o demonstrativ. Niciodată Pomponescu nu simți mai tragic insignifianța însărcinării sale publice. Era de fapt un om cu desăvârșire ratat, consolat cu un post decorativ, demnitar, nu erou, un director de teatru temut de tot personalul, pe scena căruia însă culegeau aplauze actorii. Situația deveni crispată când madam Pomponescu-Mamy, asistată de madam Pomponescu-mamă, semnală scandalul. Doamnele Pomponescu fuseseră și ele în mașină să vadă isprava
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se va cufunda din nou într-o perioadă în timpul căreia s-au confruntat diferite curente etnologice a căror miză poate fi inteligibilă în sensul dat cadrului de dominare colonial, a cărui ocultare a dus la fabricarea unor himere pe cât de decorative văzute de la distanță, pe atât de imposibil de susținut de aproape. Dacă poate părea straniu să pornim dinspre prezentul cel mai actual pentru a încheia printr-un decalaj de câteva decenii, o facem pur și simplu din rațiuni epistemologice. Textul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pro-blema (definiții scurte, oferte de tip sinonime, răspunsuri incomplete în unele situații, erori etimologice). Desigur, se pune problema spațiului, a pretențiilor autorului, a dificultății definirii unor elemente etc. Un asemenea termen este și cel pe care-l propunem. Dicționarele sunt decorative, nu te obligă să le citești, fascinează și înspăimântă, promit totalitatea, trezesc apetituri, captivează. Farmecul unui dicționar "clasic" constă în senzația de materialitate, de tactilitate, de olfacție a tiparului. Bucuria este satisfacția născută din imaginea unui lucru trecut, înregistrat împotriva
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de la vase confecționate la fața locului, dar și gâturi, torți și bucăți de vase din import, de foarte bună calitate sub aspectul pastei ceramice, deci de la vase grecești și romane. Multe din fragmentele provenite de la vasele autohtone poartă cunoscutele forme decorative realizate prin grupurile de linii incizate orizontal, drept sau vălurit; altele, cele mai multe, fără nici un fel de decor. Calitativ, distingem fragmentele ce provin de la vase modelate din pastă de foarte bună calitate, cu lustru dat pe exterior, precum și fragmente rezultate de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se stinge cu un deget de vin și se fierbe, adăugând pe parcurs o cantitate suficientă de supă vegetală fierbinte. Cu puțin timp înainte de a fi gata, se adaugă legumele călite. Între timp, se crestează pălăriile ciupercilor realizând un model decorativ, apoi se prăjesc în tigaie, în mult ulei cald, aromatizat cu un cățel de usturoi. Se asezonează orezul cu uleiul în care s-au prăjit ciupercile, se adaugă parmezan din abundență, sare, piper proaspăt măcinat și pătrunjel tocat, se decorează
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
spațiul public, femeia este reprezentată ca femeie fatală (chiar dacă subalterna șefului), arătând că succesul depinde preponderent de calitățile fizice, nu de performanțele profesionale, corelate cu alte ipostaze: stereotipul femeii ca trup, însoțit de preocuparea pentru aspectul acestuia, stereotipul femeii blonde, decorative, eventual care nu știe să șofeze (Grünberg, 2005, p. 98, 242). Aici se impune o observație: trupul femeilor este valorizat la tinerețe și contează doar dacă ceilalți se pot bucura de el, de tipul sexy, chiar „bombă sexy”, adică dacă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sale poeme, Cartea Ducesei și Divanul păsărilor au o solidă bază de inspirație franceză.” (trad. n.) Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii francezi contemporani celor doi scriitori cultivau o poezie decorativă, artificială și aveau un stil căutat. Geoffrey Chaucer și Giovanni Boccaccio sunt diferiți în stil și temperament. 6 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. 14 ori prietenului mai vârstnic sfatul, recunoscând influența spirituală și intelectuală a lui Petrarca asupra sa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Matthieu de Vendôme (în viziunea sa un scriitor trebuia să surprindă întâi trăsăturile morale ale personajului și apoi să completeze aspectele fizice ale acestuia).254 Putem vorbi despre funcții diegetice ale descrierii.255 Una dintre acestea ar fi valoarea decorativă sau estetică, venind din retorica tradițională, fiind un procedeu care ornează discursul. Suntem de părere că, în cazul lui Chaucer, descrierea are mai mult valoare explicativă, simbolică: portetul fizic, îmbrăcămintea, ocupația relevează psihologia personajelor, sunt cauze sau embleme ale acesteia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sale poeme, Cartea Ducesei și Divanul păsărilor au o solidă bază de inspirație franceză.” (trad. n.) Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii francezi contemporani celor doi scriitori cultivau o poezie decorativă, artificială și aveau un stil căutat. Geoffrey Chaucer și Giovanni Boccaccio sunt diferiți în stil și temperament. 6 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. 14 ori prietenului mai vârstnic sfatul, recunoscând influența spirituală și intelectuală a lui Petrarca asupra sa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lui Matthieu de Vendôme (în viziunea sa un scriitor trebuia să surprindă întâi trăsăturile morale ale personajului și apoi să completeze aspectele fizice ale acestuia).254 Putem vorbi despre funcții diegetice ale descrierii.255 Una dintre acestea ar fi valoarea decorativă sau estetică, venind din retorica tradițională, fiind un procedeu care ornează discursul. Suntem de părere că, în cazul lui Chaucer, descrierea are mai mult valoare explicativă, simbolică: portetul fizic, îmbrăcămintea, ocupația relevează psihologia personajelor, sunt cauze sau embleme ale acesteia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Bizantin din Atena. Marele arheolog Atena (1921) și rectorul academiei Belle‐ Arte din Napoli (1922) sunt tot lucrările sale. Deosebit de sculpturi, I. Dimitriu - Bârlad a avut vocație către caricatură, desene, reproduceri, decoruri și costume de teatru, decorațiuni de interior, panouri decorative, pictură - peisaje, portretul soției sale - realizat în 1912... Numeroase lucrări se află în colecții particula re. În 1957 a donat orașului său Bârlad, Muzeului din localitate ”Vasile Pârvan”, circa 30 de lucrări, printre care amintim: Gh. Gheorghiu - Dej, Vasile Pârvan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o groasă plasmă toxică întreaga Basarabie, în timp ce deasupra juca tontoroiul, jubilând, scriitorul sovietic moldovean - „Baciul mieilor chirilici”, cum metaforic și-a intitulat una din cărțile sale un alt autor de manifeste lirice, ajuns prin ’92-’94 un simbol al românismului decorativ din Republica Moldova. Dar munca acestor „ingineri ai sufletului” nu s-a oprit aici. Mormanul de maculatură sovietică moldovenească numără și destule opuri în care este înfierat „jandarmul ocupant român”, „jugul burghezo-moșieresc român” etc. Spălarea creierilor trebuia desăvârșită... Sentimentul românofobiei de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
legate de portul popular. În opinia sa, privind cu atenție Columna lui Traian, oricine ar putea recunoaște: "cusătura cămășii femeilor dace, care se regăsește întocmai pe ia țărăncii române"252. Asocierea nu este chiar așa de evidentă, ignorând circulația arhetipurilor decorative, comune atâtor civilizații de-a lungul timpului. Recurge însă la un vechi și familiar clișeu cultural, încă prezent în manuale 253, a cărui origine nu a preocupat aproape deloc istoriografia română. Necesitatea pentru români de a furniza prin recurență dovezile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unei competiții serioase între editori s-au putut observa schimbări notabile. Designul noilor cărți trimite, în general, la modele occidentale. Textul este încadrat de grafice, frize cronologice, hărți, tabele, statistici, reproduceri de portrete sau de monumente, fotografii, chenare și rubricații decorative etc. Dar în manualele românești imaginea are un rol clar subordonat textului, iar ilustrația nu se raportează întotdeauna corect la cele scrise. Se poate vorbi, încă, de o insuficientă valorificare a figurativului în povestirea istorică de manual 306. Situația este
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
rămas una singură: aceea de a derula o povestire despre trecut. În lipsa narațiunii, toate elementele însoțitoare își pierd aproape complet utilitatea, nefiind proiectate să exprime înțelesuri proprii, independente. Ele au fost concepute ca argumentări suplimentare ale textului principal, ca elemente decorative minimale și, eventual, ca sugestii de recompensă ludică pentru eforturile elevului. Preeminența textului-povestire era o certitudine și în manualele occidentale din anii '80, dar după două decenii situația s-a schimbat radical. S-ar putea spune că energia investită în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989, p. 120. Titulatura supralicita o sugestie de continuitate mecanică între actul plebiscitar al unirii și cel al "democrației populare" postbelice, care desființase Parlamentul înventând, în schimb, o așa-zisă Adunare Națională, pur decorativă. 336 Mihail Roller (redactor responsabil), Gh. I. Georgescu, Vasile Maciu, Dumitru Tudor, Istoria României. Manual pentru clasa a VII-a elementară, Editura de Stat, București, 1949, p. 8. 337 Ibidem, pp. 229-230. 338 Ibidem, p. 234. 339 Dumitru Almaș, Gh.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai activă din comitetul de părinți decidea cu ce sumă trebuie să contribuie fiecare, pentru a obține echivalentul cadoului prestabilit (produse exclusiv de import flacon mare de parfum, trusă mare de machiaj, garnitură de bijuterii cel puțin din argint, vază decorativă din cristal, serviciu de masă din porțelan etc.). Apoi se organiza un comitet mai mic în cadrul comitetului mare, de mame mai specializate în cumpărături de lux și mai apropiate de tovarășa, și care îi cunoșteau gusturile. Cumpărătura era ambalată frumos
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și agriculturii) la nevoile Reichului și nu un tratat între două țări egale și suverane. Pe perioada acestor tratative, Carol a primit o primă lovitură prin decesul la 6 martie 1939 al patriarhului Miron Cristea. Fiind un personaj mai mult decorativ în angrenajul regimului carlist, fără a fi o piesă de bază, el reprezenta însă ceea ce astăzi am numi interfața monarhului în fața opiniei publice și a poporului. Odată cu dispariția înaltului ierarh, sarabanda numirilor la președinția Consiliului de Miniștri a pornit și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Antonescu. II. 3. e. Regimul militar Ion Antonescu După înăbușirea rebeliunii, putere politică a fost preluată integral de generalul Ion Antonescu, ce se sprijinea pe armată și pe ajutor german. România rămâne o monarhie în care regele avea un rol decorativ, deci nu participa la luarea deciziilor fundamentale ale țării. De fapt, puterea a fost concentrată în mâinile unei singure persoane, ce dispunea în mod dictatorial asupra tuturor problemelor în stat, ce priveau economicul, socialul sau politicul, și nu dădea socoteală
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]