23,330 matches
-
un temei legitim pentru interzicerea și sancționarea opiniilor ori a exprimării lor. Din contră, acesta este chiar rolul asumat al opoziției, care nu doar că are dreptul, ci și obligația de a critica și de a lupta, prin toate mijloacele democratice pe care le are la dispoziție, împotriva majorității parlamentare. Maniera echivocă de redactare a prevederilor hotărârii în care este reluată sintagma „țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie“, efectuate la adresa unui alt parlamentar, poate genera probleme în legătură cu aprecierea următoarelor
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
de claritate, precizie și previzibilitate a normei) poate conduce la considerarea unor critici oneste ca fiind, cu titlu de exemplu, simple calomnii, corolarul fiind aplicarea unor sancțiuni cu simplul scop de a pedepsi aceste critici, fapt nepermis într-o societate democratică și contrar prevederilor constituționale invocate, care atrag neconstituționalitatea. ... 51. Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, se arată că prin hotărârea atacată au fost introduse restrângeri ale exercițiului dreptului la liberă exprimare, dar și sancțiuni care, prin gravitatea
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
de fapt, sancțiuni care vizează un grup parlamentar, iar nu deputatul care ar fi săvârșit presupusa abatere, afectând însăși exercitarea mandatului reprezentativ al deputaților, dar și posibilitatea opoziției de a-și îndeplini rolul pe care îl are într-o societate democratică. ... 54. De asemenea, modificările aduse prin hotărâre au afectat însăși existența dreptului, contravenind, astfel, prevederilor art. 53 din Constituție, exercițiul drepturilor și libertăților enunțate fiind restrâns într-o asemenea manieră încât aceste drepturi și libertăți au fost, în fapt, anihilate
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
unor acțiuni ale unui grup parlamentar, deputați membri ai acestuia sau angajați ai săi, care pun în pericol buna funcționare și siguranța autorității publice, a demnitarilor sau a angajaților acesteia în incinta Camerei Deputaților. Este evident că într-o societate democratică exercitarea libertății de exprimare comportă, în mod obligatoriu și corelativ, îndatoriri și responsabilități și, de aceea, poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau chiar sancțiuni, în deplină concordanță cu prevederile constituționale și cu dispozițiile art. 10 din Convenția Europeană
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
simpla reglementare a acestor sancțiuni nu este incompatibilă în mod automat cu principiul pluralismului. Prin prevederile constituționale ale art. 8 alin. (2) se accentuează existența unor limite constituționale ale pluralismului și subordonarea acestuia unor valori esențiale în cadrul unei societăți democratice funcționale, partidele politice fiind obligate să își desfășoare activitatea „respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației“. ... 77. Referitor la presupusa încălcare a dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Constituția României, care consacră principiul fundamental al pluralismului
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
drept iluzoriu, lipsit de un element vital - posibilitatea de a-l exprima. Cu argumente extinse se reliefează, în ambele sesizări, rolul opoziției în viața parlamentară. Pluralismul implică toleranța ideilor divergente și deschiderea la noi concepte, „în lipsa cărora un stat democratic nu ar exista“. ... 114. Examinând aceste critici, Curtea consideră că nu poate fi reținută pretinsa neclaritate a sintagmei „țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie“, termenii utilizați având un înțeles evident, astfel încât o definire a lor, mai ales în contextul normativ
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Limitele libertății de exprimare concordă întru totul cu noțiunea de libertate, care nu este și nu poate fi înțeleasă ca un drept absolut. Concepțiile juridico-filozofice promovate de societățile democratice admit că libertatea unei persoane se termină acolo unde începe libertatea altei persoane. În acest sens, art. 57 din Constituție prevede expres obligația cetățenilor români, cetățenilor străini și apatrizilor de ași exercita drepturile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu care «Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru (...) protecția reputației sau a drepturilor altora (...)», precum și în art. 19 paragraful 3 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care stabilește că exercițiul libertății de exprimare comportă îndatoriri speciale și responsabilități speciale și că aceasta
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
autorilor sesizării, prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, normele criticate „având unicul și văditul scop de a sancționa opoziția pentru acțiunile firești pe care aceasta le poate întreprinde în exercitarea rolului ei fundamental, fapt de nepermis într-o societate democratică“. ... 125. Referitor la aceste critici, Curtea reține că reglementarea, în sine, prin Regulamentul Camerei Deputaților (astfel cum a fost modificat prin hotărârea criticată) a unor reguli de conduită și a sancțiunilor pentru încălcarea lor ține de specificul regulamentelor parlamentare, al
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
activității Camerei Deputaților se subsumează normelor constituționale menționate, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale. ... 126. Se constată în acest sens că instanța constituțională sa mai pronunțat asupra raporturilor majoritate-opoziție și a rolului opoziției parlamentare într-o societate democratică, din perspectiva constituționalității regulilor de disciplină parlamentară. Curtea a reținut în acest sens că, „în domeniul dreptului parlamentar, principala consecință a naturii elective a mandatului reprezentativ și a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu care „Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru [...] protecția reputației sau a drepturilor altora [...]“, precum și în art. 19 paragraful 3 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care stabilește că exercițiul libertății de exprimare comportă îndatoriri speciale și responsabilități speciale și că aceasta
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
vreodată înființată și, implicit, să aibă o structură organizatorică și reguli clare și stricte de funcționare, deși activitatea acesteia interferează flagrant cu drepturile fundamentale ale omului, pe care le restrânge. Susține că C.N.I.C. este o unitate militară, exclusă oricărui control democratic. ... 67. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 a fost introdusă pentru prima dată în legislația României sintagma „Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații“, deși anterior emiterii acestei ordonanțe nu a existat niciun
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
un control civil asupra serviciilor secrete ale statului, exercitat de organul reprezentativ suprem al poporului român, Parlamentul, întrunit în ședință comună. Această reglementare constituțională este în sine o aplicare a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), care consacră caracterul democratic al statului român. Curtea a reținut că exercitarea acestei atribuții trebuie să fie efectivă și realizată într-un mod care să reflecte un standard înalt de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale. La nivel legal, art. 1 alin. (2)-(4
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
din România și colegiile teritoriale există raporturi de autonomie funcțională, organizatorică și financiară care se stabilesc conform dispozițiilor legii și prezentului statut. (2) Ele vor avea la bază, în ceea ce privește organizarea și funcționarea, autonomia organismelor locale, respectarea principiului democratic în luarea deciziilor și în îndeplinirea atribuțiilor stabilite de lege și de prezentul statut. (3) Niciun colegiu teritorial nu poate funcționa în afara Colegiului Medicilor din România. Secţiunea a 2-a Organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România Articolul 34
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
național și a reprezentanților în Adunarea generală națională, precum și a membrilor birourilor consiliilor Secţiunea 1 Alegerea reprezentanților Articolul 92 (1) Alegerea organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România se va face, de jos în sus, cu respectarea principiilor democratice și a egalității tuturor membrilor. (2) Organizarea și desfășurarea alegerilor se vor stabili printr-un regulament electoral aprobat de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România după consultarea obligatorie a colegiilor teritoriale, cu cel puțin 6 luni înainte. Articolul 93
STATUTUL din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254632]
-
nave cu destinație specială, adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.266(84) a Comitetului de siguranță maritimă la Londra la 13 mai 2008, acceptat de România prin Legea nr. 42/2014; ... f) Federația Internațională a Lucrătorilor din Transporturi - federația sindicală globală democratică a sindicatelor lucrătorilor din transporturi fondată în 1896, denumită în continuare ITF; ... g) Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi - organizația unională paneuropeană care cuprinde sindicate din transporturi din UE, SEE și țările Europei Centrale și de Est, fondată în anul
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 50 din 14 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254257]
-
pe termen lung și redresarea durabilă; ... 3. subliniază necesitatea ca procesul de negociere cu Albania și Macedonia de Nord să fie lansat cât mai curând, pentru a contribui la dezvoltarea economică și la transformarea benefică a societății acestora prin reforme democratice cuprinzătoare; ... 4. sprijină abordarea Comisiei Europene de a insista asupra reformelor și progreselor candidaților în asigurarea statului de drept; ... 5. salută atenția acordată orientării strategice a țărilor candidate și alinierii acestora la obiectivele politicii externe și de securitate comune ale
HOTĂRÂRE nr. 32 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253892]
-
sunt prevăzute de acest articol. Or, este îndeplinită condiția scopului legitim, având în vedere că este vorba de piața de capital, ce este un domeniu reglementat, însă nu sunt îndeplinite celelalte condiții: măsura să fie proporțională, necesară într-o societate democratică, să nu fie aplicată în mod discriminatoriu și să nu aducă atingere existenței dreptului sau libertății respective, astfel cum aceste condiții au fost dezvoltate prin jurisprudența Curții Constituționale. Prevederile criticate, în afara mențiunii condiției generale cu privire la integritate, nu
DECIZIA nr. 27 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254581]
-
și obiectivele incluse în Programul de guvernare 2021 – 2024, cel mai important în domeniul Justiție și stat de drept fiind „finalizarea monitorizării României prin Mecanismul de Cooperare și de Verificare (MCV)”, încheind astfel „procesul de integrare a României în spațiul democratic european, prin definitivarea reformelor ireversibile în domeniul justiției. ” De altfel, obiectivele generale și specifice cuprinse în această strategie se completează cu prevederile celorlalte documente programatice (strategii naționale și sectoriale, memorandumuri), cum sunt: Strategia Națională Anticorupție 2021-2025, aprobată prin Hotărârea Guvernului
STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253606]
-
ce necesită soluționare o reprezintă inechitățile în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu în rândul magistraților, fiind necesară păstrarea unui just echilibru între jurisprudența Curții Constituționale în materie, principiile care fundamentează politicile privind acordarea pensiilor în cadrul unei societăți democratice și principiul independenței judecătorilor și procurorilor, în componenta individuală. De asemenea, în ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate judiciară, este necesară asigurarea etapizată a unui raport grefier/judecător care să permită realizarea unui act de justiție într-un termen rezonabil
STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253606]
-
a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Respectarea art. 75 și art. 76 alin. (3) din Constituție constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament și, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea națională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituționale obiective și exprese în acest sens
COMUNICAT din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207870]
-
ce exercită suveranitatea națională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituționale obiective și exprese în acest sens, denotă o atingere adusă însăși unei valori fundamentale a statului, și anume a caracterului său democratic. Totodată, în acest context, Curtea a reținut și încălcarea principiului securității juridice. Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) în componenta referitoare la democrație, art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la securitatea juridică
COMUNICAT din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207870]
-
măsurii strămutării, ceea ce înseamnă că se poate prezuma că acestea vor exista la orice instanță judecătorească din circumscripția aceleiași curți de apel. Reține, de asemenea, că în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un rol deosebit, deoarece într-o societate democratică instanțele trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor, precum și faptul că actuala reglementare nu oferă o soluție de natură a înlătura îndoielile cu privire la parțialitatea instanței de judecată atunci când aceasta derivă dintr-o anumită calitate a părților unui
DECIZIA nr. 707 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251155]
-
din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, competența revenind doar Înaltei Curți de Casație și Justiție, din această perspectivă textul de lege criticat fiind contrar dispozițiilor constituționale potrivit cărora România este stat de drept, democratic și social, care asigură garanțiile liberului acces la justiție și înfăptuirea justiției. ... 11. Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în opinia sa formulată în Dosarele Curții nr. 133D/2019 și nr. 577D/2019, apreciază
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
secțiuni privind strămutarea judecării cauzei de către curtea de apel competentă fiind aplicabile. “ ... 16. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic și social, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii critică normele procesual penale ale art. 71 din perspectiva imposibilității
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]