2,008 matches
-
de locuitori. În 1950, comuna a fost trecută în subordinea raionului Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița (reînființat), dar a fost imediat desființată, și satele ei au fost incluse în comuna Brănești, comuna suburbana a orașului Pucioasa. Comună Vulcana-Pandele a fost reînființata în iulie 2002 de atunci având compoziția actuala și fiind subordonată direct județului Dâmbovița.
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
mai existe, fiind inclusă în comuna Balaciu. Tot atunci, satele Balaciu de Jos și Balaciu de Sus au fost unite într-un singur sat cu numele de Balaciu, și comunei i-a fost alipit și satul Sărățeni, de la comuna Sărățeni, desființată. Comuna Sărățeni s-a separat din nou în anul 2005. Cinci obiective din comuna Balaciu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice cel de pe „platoul Deluș” de la
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
de locuitori. În 1950, a fost inclusă în raionul Urziceni al regiunii Ialomița și apoi (după 1952) al regiunii București. În 1968, la reînființarea județelor, comuna a fost transferată județului Ilfov și i s-au arondat și satele comunei Borănești, desființată. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei înapoi la județul Ialomița. În 2004, comuna Borănești s-a reînființat, iar comuna Coșereni a rămas doar cu satul de reședință. În comuna Coșereni se află două situri arheologice
Coșereni, Ialomița () [Corola-website/Science/301237_a_302566]
-
administrarea raionului Slobozia din regiunea Ialomița - care după 1952 a intrat ]n componența regiunii București. În 1968, comuna, având în compunere satele Amara, Amara Nouă și Motalva, a revenit la județul Ialomița, reînființat. Între anii 1974-1977 a primit locuitorii satelor desființate Motalva și Amara Nouă în partea estică. Din aprilie 2004 stațiunea a devenit oraș, potrivit Legii nr. 83 din 7 aprilie 2004. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Amara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
comuna Reviga după al Doilea Război Mondial. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ialomița, reînființat; comuna Crunți a fost însă desființată, iar satul ei transferat comunei Reviga. Două obiective din comuna Reviga sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local, ambele aflându-se în satul Reviga și fiind clasificate ca monumente de arhitectură un conac
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
de locuitori. În 1950, comuna a trecut la raionul Căciulați, și apoi (după 1952) la raionul Snagov și (după 1960) la raionul Urziceni, toate în regiunea București. În 1968, comuna Maia a revenit la județul Ilfov, dar a fost imediat desființată și inclusă în comuna Brazii. În 1981, în urma unei reorganizări administrative regionale, comuna Brazii (cuprinzând și satul Maia) a trecut la județul Ialomița. Comuna a fost reînființată în anul 2004. În comuna Maia se află biserica „Sf Nicolae”, datând din
Maia, Ialomița () [Corola-website/Science/301243_a_302572]
-
Nicolae Șt. Sorescu, fratele cel mare al lui Marin Sorescu, laureat al Premiului Herder și nominalizat pentru Premiul Nobel - îmi aduce în memorie complexa manifestare literar artistică de acum doi ani, de la Școala Ion D. Sîrbu din Craiova, între timp desființată, aidoma Școlii Obedeanu, a doua unitate de învățământ de la sud de Carpații Meridionali, după Sf. Sava din București. Decapitarea acestor unități de învățământ etalon nu a fost dictată din ignoranță sau tembelism, ci face parte din programul de desființare a
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
a trecut în administrarea raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și (din 1956) regiunea București. În 1968, s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, iar comuna a trecut la județul Ilfov, fiind însă imediat desființată, satul Moldoveni trecând la comuna Dridu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Dridu (cu satul Moldoveni) înapoi la județul Ialomița. Comuna Moldoveni fost reînființată în anul 2005, prin legea nr. 67 din 23 martie 2005
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
Săveni. În 1950, comuna Săveni a fost transferată raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. Ea a revenit în 1968 la județul Ialomița, reînființat, arondându-i-se atunci și satele comunei Platonești, desființată. Aceasta din urmă s-a reînființat în anul 2005, satele Lăcusteni și Platonești revenind atunci comunei Platonești. Singurul obiectiv din comuna Săveni inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local este reprezentat de urmele unei
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1959 de locuitori în satele Bran, Chișărăi, Cilibiu, Coada Stâncii, Golăești, Medeleni, Petrești și Podu Jijiei. În 1931 i s-au alipit satele comunei Bosia, desființată, dar ele aveau să fie în scurt timp din nou separate. În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968 a revenit în alcătuirea actuală la județul Iași, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Golăiești inclus în
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
2172 de locuitori în satele Crăciunești, Drăgușeni, Frenciugi (preluat de la comuna vecină Parpanița, Gura Văii, Rătenii Cuzei și Tatomirești. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Negrești din regiunea Iași. În 1968, a fost transferată la județul Iași și desființată, satele ei actuale (Drăgușeni și Frenciugi) trecând la comuna Șcheia. Cele două sate s-au separat din nou în 2004, formând comuna în alcătuirea ei actuală. Trei obiective din comuna Drăgușeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași
Comuna Drăgușeni, Iași () [Corola-website/Science/301274_a_302603]
-
aceeași alcătuire și 1574 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pașcani din regiunea Iași, sătul Tețcani trecând la comună Gherăești. În 1968, comuna a trecut la județul Iași, tot atunci fiindu-i alipite și satele comunei Răchiteni, desființată. Comună Răchiteni a fost reînființata în 2004, de atunci comună Mircești având componentă actuala. Cinci obiective din comuna Mircești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
Larga, Românești și Potângeni, având în total 1900 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bahlui a aceluiași județ, având aceeași componentă (plus cătunul Buțuluc) și o populație de 2103 locuitori. În 1931, comuna a fost temporar desființată, satele ei trecând la comuna Gropnița. Ulterior, comuna a fost reînființată, și a apărut pe teritoriul ei actual și comuna Epureni, cu satul Epureni care anterior fusese la comuna Rediul Mitropoliei. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului
Comuna Movileni, Iași () [Corola-website/Science/301296_a_302625]
-
locuitori. În comună funcționau o biserică catolică și o școală mixtă cu 36 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1396 de locuitori în satele Răchiteni, Sturza și Ursărești. În 1931, comuna a fost temporar desființată, satele ei trecând la comuna Tămășeni. După al Doilea Război Mondial, comuna a reapărut, iar satul Sturza a luat inițial denumirea de "I.C. Frimu". În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956
Comuna Răchiteni, Iași () [Corola-website/Science/301302_a_302631]
-
satele Rădeni și Păuleni trecând la comuna Hermeziu, iar satele Roșcani și Căuești la comuna Bivolari. După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată, fiind inclusă în raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a fost din nou desființată și inclusă integral în comuna Trifești, de această dată fiind desființate și satele Căuești (comasat cu Roșcani) și Păuleni (comasat cu Rădeni). Comuna a fost reînființată în 2004 în forma ei actuală. Trei obiective din comuna Roșcani sunt incluse în
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]
-
întreaga familie. Bărbații scoteau manual rădăcinile arbuștilor tăiați în timp ce femeile , sub atentă supraveghere a pădurarului , săpau gropile pentru brazi , iar copiii așezau brazii în gropi și acopereau rădăcinile acestora cu pământ bine bătătorit. După 1990 această " ocupație " a fost practic desființată. Numărul redus de locuitori raportat la suprafață de teren existența și tendința de diminuare în continuare a populației comunei datorită unei natalitatio nesemnificative crează premisele că locuitorii acesteia să poată obține venituri decente din activitățile tradiționale {creșterea animalelor, plantarea de
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
se loveau cu urzici). Folclorul coregrafic și muzical din sat se încadrează în stilul sud-transilvănean. Între creațiile coregrafice locale cel care a dus faima satului în anii ’70 și ’80 a fost jocul „haidăul“. Grupul de dansatori din sat (acum desființat) a obținut cu acest frumos dans mixt nenumărate premii și a efectuat o serie de turnee în țară și străinătate (Cehoslovacia, Polonia, Ungaria ș.a.). După revoluția din decembrie 1989, în intervalul 1992-2002 populația satului a scăzut cu 78 persoane ajungând
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
primară cu 23 de elevi, o biserică ortodoxă și una catolică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2120 de locuitori în satele Gherăești și Ferdinand. În 1931, i s-a alipit și satul Pildești de la comuna desființată Pildești. După al Doilea Război Mondial, satul Ferdinand a primit numele de "Gheorghe Doja". În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). Satul Gheorghe Doja a fost rebotezat în
Comuna Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/301534_a_302863]
-
Chilia, Crăești, Hlăpești, Homiceni și Talpa. Aceeași sursă consemnează și apariția comunei Bălănești, cu satele Bălănești, Ghelăești, Dărloaia, Vlădiceni, Itrinești și Hârtopu. În 1950, comunele au fost transferate raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău, iar comuna Talpa a fost în timp desființată, iar satele ei au trecut la comuna Bârgăuani. În 1968, comunele Bălănești și Bârgăuani au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci a fost desființată și comuna Bălănești, satele ei trecând la comuna Bârgăuani. Șapte obiective din comuna Bârgăuani sunt
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
luat denumirea de "Negrești". În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, tot atunci satul Satu Nou fiind desființat și comasat cu satul Rediu, și comunei i-au fost arondate și satele Boghicea, Căușeni, Nistria și Slobozia ale comunei Boghicea, desființată. Comuna Boghicea s-a separat din nou în 2005. Singurul obiectiv din comuna Bâra inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic de „la Cetate”, de lângă satul Rediu. Acest sit cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
1931, satele Calu, Iapa și Negulești s-au separat de comuna Mastacănu pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. În 1950, comunele au trecut la raionul Buhuși din regiunea Bacău, iar comuna Mastacănu a fost în timp desființată, satele ei trecând la comuna Borlești. În 1964, raionul Buhuși a fost desființat și comuna a trecut la raionul Piatra Neamț din aceeași regiune, iar în 1968 a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Bălanu a fost desființat și
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
Cârligu, Corhana, Dulcești, Roșiori, Brițcani și Poiana. În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la județul Neamț și a inclus și satele Ruginoasa și Bozienii de Sus de la fosta comună Bozieni-Balș, desființată. Cele două sate s-au separat din nou în 2003, formând comuna Ruginoasa. Șapte obiective din comuna Dulcești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: situl de
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci au fost desființate satele Crăești (comasat cu Borniș) și Negoești (comasat cu Dragomirești) și comuna a mai primit și satul Hlăpești (de la comuna desființată Talpa). Patru obiective din comuna Dragomirești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea eneolitică (cultura Cucuteni) de la „Dejugătoare” din satul Hlăpești; așezarea din secolele al II
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
1950, comuna a trecut la raionul Urlați din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) la raionul Mizil din regiunea Ploiești. În 1968 a fost reînființat județul Prahova, iar comuna Apostolache a căpătat forma actuală, preluând și satul Udrești de la comuna desființată Udrești, iar satul Tisa fiind trecut în comuna Sângeru. În comuna Apostolache se află (1645-1652), ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul, aflat în satul Apostolache, cuprinde biserica „Nașterea Maicii Domnului”, zidul de incintă, arhondaricul (refăcut în 1992-2000) și
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
1950, au fost arondate orașului regional Ploiești, reședință a regiunii Prahova și apoi a regiunii Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat și comuna Bărcănești a înglobat, în cadrul acestuia, și fosta comună Tătărani, precum și satul Ghighiu din altă comună desființată, Corlătești. În comuna Bărcănești se află (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) din Tătărani; dar și mănăstirea Ghighiu (1817, 1856-1866), al cărui ansamblu cuprinde biserica mare „Izvorul Tămăduirii” (1866), biserica mică „Învierea Sfântului Lazăr” (1817), chiliile de pe laturile de
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]