2,703 matches
-
veselii se dovedea irezistibil. Cînd, în sfîrșit, se declara învins, studenții lui erau în delir. Aici înțelegem foarte clar semnificația celor două componente narative esențiale, notate în primul capitol: povestitorul și povestea. În timp ce Pnin însuși este absorbit de umorul aparent devastator al textelor, amuzamentul studenților ce formează auditoriul derivă în exclusivitate din spectacolul fascinant dat de povestitor. Și, înglobînd cele două aspecte, mai avem amuzamentul cititorului produs de descrierea fermecătoare a veseliei studenților pricinuită de exaltarea lui Pnin: un sentiment călduros
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Beckett sau în povestirea lui John Barth. În cea din urmă imposibilă "conversie”, istorisirea esențială trebuie să se insereze în acele modalități vizuale și auditive, nonverbale, care nu pot fi reprezentate în cuvinte (de exemplu, experiența povestită a unei bătălii devastatoare sau a unui dezastru copleșitor). h. Înregistrarea verbală a cadrului și a personajelor la începutul romanului trebuie înlocuită (sau scoasă) în orice film. Dacă este să fie înlocuită, atunci să fie înlocuită de reprezentări holistice neliniare (de exemplu, reprezentări vizuale
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
menționau tuberculoza ca fiind suverana bolilor, denumită apoi „phtisis” era cunoscută și de Hippocrate. Tuberculoza pulmonară a fost epidemică în Europa în cursul secolelor XVIII-XIX și luase o amploare extraordinară la adulții tineri, în floarea vârstei semănând mult cu efectul devastator al SIDA de astăzi. În anii 1940 în Statele Unite rezecția pulmonară pentru tuberculoză avea o rată de mortalitate de aproximativ 25%, chimioterapia eficientă neexistând până în 1944, când a fost descoperită streptomicina [2]. În ultima decadă s-a înregistrat o recrudescență
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
precauție de către persoanele aflate În deplasare În alte țări. P A R T E A IV-a CANCERELE APARATULUI DIGESTIV La apariția unor stări maladive la nivelul aparatului digestiv, cei mai mulți bolnavi alunecă cu gândul spre posibilitatea instalării unui cancer devastator. Starea de spaimă se accentuează atunci când apar dureri abdominale, ușoare sângerări, dificultăți de Înghițire, indigestii repetabile și scăderea inexplicabilă a greutății corporale. Considerat flagelul secolului XX, cancerul a rămas una dintre cele mai grave maladii care Înspăimântă omenirea numai
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
firul aproape invizibil pe care-l secretă, orb și fanatic, creând plase În care se va prinde o victimă Încă nevăzută și improbabilă. Victima noastră - viitorul, improbabilul cititor care ne va salva din acea singurătate, fals inamic, redutabil complice al devastatoarei dorințe de „trădare a sinelui” și a trivialității tiranice În care acesta e scufundat. Vorbind de „comunicare” și instalând acest termen oarecare pe un fel de altar al ultimei modernități, nu cumva se luptă, În esență, contra acelei Singurătăți creatoare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
părerea mea, și aceasta explică de fapt capacitatea acelui aventurier austriac, Hitler, Schikelgruber, de a dinamiza Într-o asemenea măsură tineretul, dar și straturi adânci, mature, ale unui popor, spre o aventură ideologică și militară fără precedent, profund traumatizantă și devastatoare nu numai pentru inițiatorii acestui proces istoric; un popor care, doar cu câteva decenii Înainte, trăise, ca și noi, Românii!, În regiuni și state mici, separate, capabil Însă, dacă nu de o revoluție antimonarhică sau republicană ca Englezii sau Francezii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Dar... cum să transformăm acea bucurie năvalnică, plenară, greu suportabilă, din zilele revoluției, care ne-a unit atunci Într-un elan uman inconfundabil și rar, acel „aer istoric!”, Într-o practică de zi cu zi, luptând nu numai cu corupția devastatoare - În fapt, sechele ale centralismului comunist, dar și ale perioadei antebelice! -, cu mentalitățile negative postcomuniste, dar... și cu vanitățile și noile oportunisme, cu acele nesiguranțe ale unora ce devin, iute, forme agresive și pernicioase pentru mulți cetățeni, Încă nedezmeticiți după
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și din datele certe, lingvistice, constată ca și alții - un Iorga, de pildă! - alături de moștenirile latine, pe cele ulterioare și „dăunătoare”, după părerea sa, a invadatorilor, dintre care unii - Hunii sau Avarii - au fost cei mai prădători, Grecii, prin fanarioți, devastatori de alt fel, În sensul moral, iar Slavii, „care ne-au urmat În munți” timp de vreo trei secole, cei mai puțin devastatori. Sunt influențe ce s-au Înscris adânc În caracterul de azi al Românilor, recte 1906. Moștenirea pozitivă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sa, a invadatorilor, dintre care unii - Hunii sau Avarii - au fost cei mai prădători, Grecii, prin fanarioți, devastatori de alt fel, În sensul moral, iar Slavii, „care ne-au urmat În munți” timp de vreo trei secole, cei mai puțin devastatori. Sunt influențe ce s-au Înscris adânc În caracterul de azi al Românilor, recte 1906. Moștenirea pozitivă, cea latină (așadar, curajul, violența, capacitatea de a organiza, hărnicia, dar și o anume „indiferență” față de metafizică, Romanii fiind spirite reci, pragmatice, violente
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
grave precum aceea a vinei poetului, exacerbată de unii cu subtilitate insidioasă, de a-și fi iubit poporul mai mult decât pe alogeni. În orizontul deformat, intră și ideea că Eminescu și concepția sa despre lume se reduc la pesimismul devastator, de sorginte schopenhaueriană. Totuși, după o lectură realmente interesantă, în ciuda greutăților de inteligibilitate a unui text plin de termeni filosofici fundamentali, se naște întrebarea aproape dureroasă, cum a fost posibil ca oameni deosebit de inteligenți, cum au fost cercetătorii lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu se cere păstrată, fiind singura noastră șansă de a ne regăsi în ceea ce avem mai bun, prin "întoarcerea la izvoare". "Nu există decât o soluție rațională spune patetic autorul reîntregirea"! România de azi, aflată în plin război "intraetnic", mai devastator decât multe altele, se află pe "făgașul autodistrugerii" și cartea de față este un semnal de alarmă al unui grav și responsabil luptător pe baricadele "românismului"!!! De aici ironia nimicitoare la adresa politicienilor de azi, mereu depășiți de evenimente, ca atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mititelul!"). Autorul eseului ne avertizează că nici Eminescu, nici Caragiale nu au fost republicani, dar degradarea instituției monarhice era supărătoare într-un sistem "curat constituțional", artificializarea vieții politice fiind evidentă și inevitabilă. Se vorbește despre un kitsch politic cu consecințe "devastatoare" a "păturii superpuse". "Perechea regală" e caricaturizată în O scrisoare pierdută iar capătul de drum al desacralizării îl constituie "onoarea de familist" a lui Jupân Dumitrache sau Zaharia Trahanache (p. 148). Există o matrice estetică în măsură să justifice actele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de Edgar Papu" (p. 118). Așadar, dorindu-se reacție la comunism, chiar cutremur (a se vedea asocierea făcută între data de 3 martie 1977, a înființării Cenaclului de Luni și cea de 4 martie 1977, a mișcării tectonice cu efecte devastatoare în România), odată ce îmbracă masca postmodernă, optzecismul se apropie de ideologia stângii americane. Cu alte cuvinte, ia naștere o stângă culturală ca reacție la regimul cultural stângist! Iar autorul subliniază chiar acest aspect: realizarea unei sincronizări între ideologiile stângiste ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
uneori o presimte vag: este în joc despicarea dintre condiția lui de intelectual român și ideologiile ostile acestei condiții, ideologii pe care el încearcă în zadar să le mascheze cu argumentul forte al esteticului, transformat el însuși într-un parti-pris devastator pentru întreaga operă" (p. 13). Revelatoare în explicația acestei contradicții, a fenomenului de "produs ciudat", Th. Codreanu amintește în eseul său de celebra experiență a neuropatologului american Wilder Graves Penfield (1891-1975). Savantul întrerupsese, la un pacient, comunicarea dintre emisfera dreaptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de fapt, mărturisesc în tot ce fac o ideologie agresivă de stânga, a politicienilor jucând în locul rolului de arbitru stipulat de Constituție rolul de "arbitru-jucător", toate acestea indicând o contradicție în termeni, "una din invențiile logicii maniheiste, cu atât mai devastatoare pentru politică". Pretinșii "salvatori ai nației" (încă o falsă autosituare!), spune Theodor Codreanu, "sunt întotdeauna la putere, dar dau impresia că se află în opoziție. Țin sub control mass-media, ...formează conștiințe. Dar... având atâta putere... ei dau vina (pentru dezastrele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Rusiei: "Rusia simțea că singurul opozant față de pretențiile ei prădătoare este presa, nicicum diplomația și guvernul din România, care, oricum, prin natura lucrurilor, trebuia să lucreze tăcut. Iar vârful de lance al presei din România era Timpul mai precis pana devastatoare a lui Eminescu. Rusia își găsea un adversar pe măsură." (p. 63) Totuși, senzația mea este că eminescologul se lasă furat de propria-i teză, supralicitând rolul Basarabiei, când, de fapt, "sacrificarea" lui Eminescu s-a produs din cauza atitudinii față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o prevestire sinistră a cutremurului catastrofal din 10 noiembrie 1940! De parcă atrocitățile săvârșite în teritoriile smulse din trupul țării și cele făcute de legionari nu ar fi fost suficiente, a venit și această palmă și blestem pe țară, acel cutremur devastator. Fiind sâmbătă, plec la Priponești să-mi văd părinții și să mă bucur de scrisorile primite de la aleasa mea”. Ulterior, după cum scrie pe scrisoare, „aflându-se în trecere prin Bârlad, fiind musafir al fostului coleg de clasă până la a III
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mărilor. Cu toate că destul de multe divergențe minore înveninau relațiile dintre marile puteri, nici una nu avea capacitatea de a se implica într-un război major. Dată fiind situația generală, ne putem întreba desigur care dintre problemele balcanice putea precipita declanșarea unui conflict devastator, care avea să se sfîrșească prin dezmembrarea definitivă a Imperiilor Habsburgic și Otoman, prăbușirea regimului țarist din Rusia și prin deteriorarea relațiilor internaționale în așa măsură, încît un al doilea, și mai distrugător, avea să urmeze destul de curînd. Focarele periculoase
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernul francez erau extrem de miopi în atitudinea lor generală față de împrumuturile acordate Țărilor din Balcani și față de investițiile în această regiune. Locul prioritar al economiei germane ocupat în anii '30 era rezultatul direct al marii depresiuni, care a avut efecte devastatoare atît în Germania cît și în statele balcanice. Germania avea bunuri industriale pe care nu le putea vinde; țările din Balcani aveau surplusuri de produse agricole și de materii prime. Nici una din aceste părți nu dispunea de mijloace de plată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Dorind să obțină cît mai mult de la vecina ei învinsă, Mussolini a obiectat energic împotriva termenilor blînzi ai capitulării. Politica germană era mult mai înțeleaptă; pînă la încheierea efectivă a luptelor, era preferabilă ducerea unei politici conciliante. Înfrîngerea rapidă și devastatoare a Franței a avut pentru guvernele balcanice o importanță la fel de mare ca și semnarea Pactului germano-sovietic. Ambele evenimente au schimbat radical echilibrul diplomatic și au răsturnat orientările politicilor de pînă atunci. Cu toate că Grecia avea încă speranțe că va fi sprijinită
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o componentă aparte. Țara urma deci să fie reorganizată într-o federație de republici muncitorești-țărănești pe criteriul naționalității. Politica aceasta a fost reafirmată la al patrulea congres, care a avut loc la Dresda în 1928. Cu alte cuvinte, în ciuda efectelor devastatoare pe care o asemenea acțiune le-ar fi avut asupra intereselor generale ale Iugoslaviei și a echilibrului de forțe din Balcani, era aprobată desfacerea ei în teritorii care aveau să fie controlate de autorități separate. O modificare a acestei atitudini
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avuseseră loc o serie de conflicte între cele două mari sisteme de alianțe militare. Deținînd armament nuclear încă de la sfîrșitul anilor '40, Uniunea Sovietică a dobîndit în 1953 și bomba cu hidrogen. Dat fiind că ambele tabere erau în posesia devastatoarelor arme nucleare, a devenind curînd evident pentru observatorii raționali că un război între marile puteri ar constitui un dezastru total pentru omenire; nu putea exista nici un învingător în urma unui al treilea război mondial. Ținînd seama de aceste considerații, noua conducere
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a personalului calificat a fost deja menționată. Și mai dificilă era rezolvarea implicațiilor revoluționare sociale și politice ale unei transformări economice radicale. Practic, foarte puține obiective au fost atinse înainte ca peninsula să treacă printr-o altă perioadă de războaie devastatoare. Între timp, problema agriculturii a devenit și mai acută, în special din cauza creșterii continui a populației și a restricțiilor impuse emigrării externe. Marea Depresiune a avut un efect deosebit de nociv asupra acestei situații fragile. Perioada scurtă dintre cele două războaie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
apropiere de Mainz, distruge Galia, dar eșuează la porțile Orléans-ului, fiind înfrînt la Cîmpiile Catalaunice în Champagne (iunie 451) de o armată compusă din romani și barbari federați, comandată de "șeful miliției" romane, Aetius. În anul următor, un nou raid devastator în cîmpia Fadului se sfirșește prin întîlnirea, pe malul rîului Mincio, a regelui hunilor și a papei Leon cel Mare. Întors în Panonia, Attila moare, la scurtă vreme după aceea. Imperiul său se destramă de îndată, victimă a rivalităților dintre
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
473, ei să se instaleze în Macedonia, de unde, în scurt timp, vor porni să cucerească Italia. Francii, la rîndul lor, erau bine cunoscuți romanilor, încă din secolul al III-lea, cînd, în două rînduri (258 și 276), au condus expediții devastatoare pe tot cuprinsul Galiei. La data respectivă, se pot deja distinge două grupuri de triburi care urmau să se fixeze în Belgia (salienii) și pe malurile Rinului (ripuarii)6, pentru a înainta, apoi, treptat, către Mosela și Escaut. Ei furnizează
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]