1,915 matches
-
modestia unui apel. Desigur, gîndurile exprimate aici le au, le pot avea, le-au avut și alții, mult mai îndreptățiți decît noi în a le formulă - chiar în... a le rezolva. Dar se aud - în surdina - tot mai multe voci - dezamăgite - ale celor ce s-au jertfit pentru libertatea democratică a țării noastre. Peste multe fapte eroice s-a așternut uitarea. Unul dintre participanții din 1956, la atacul (demascator) al Ambasadei "RPR" de la Berna (pe atunci considerați "eroi" de întreg exilul
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
îl șomează de fapt să nu se schimbe, să amorțească în acea ipostază unică, altminteri efemera, în care Celălalt este iubit. Privirea stăruitoare sub care Chantal își pironește partenerul nu-i poate certifică prezența lui, ci reprezintă reflexul disperat al dezamăgitei care se agață de prezent, pentru că nu mai are încredere în trecut. Dar privirea nu e doar rezultatul unui mecanism optic imperfect, ea e totodată instrumentul manipulării Celuilalt, al seducerii și transformării sale. Există un potențial distructiv în cuplul lui
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
create de Shakespeare. Uneori, demonstrația își atinge scopul, alteori categoric nu. Dar idiosincrasiile de lectură ale lui Harold Bloom, cele care îi permit să îl descopere și redescopere pe Shakespeare pretutindeni, sînt, cu toate acestea, seducătoare. Cel mai serios și dezamăgit reproș pe care i l-aș putea face lui Bloom (dincolo de logică uneori vicioasa a raționamentelor lui) este că nu joacă fair cu adversarul. Pentru cineva care nu știe mai nimic despre Școală Resentimentului și reprezentanții ei, aceștia vor apărea
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
lungul calvar și lungile umilințe la care fusese supus prin arestarea fiului său, universitarul D. Panaitescu, eliberat curând, pare-se, și în urma intervenției lui Tudor Vianu. Dar leit-motivul adâncilor nemulțumiri îl constituie dificultățile continuării ediției Eminescu, amânată mereu de Academie. Dezamăgit și revoltat își construiește un semnificativ autoportret de editor neînțeles ba chiar persecutat pe care i-l comunica prietenului într-o dureroasă confesiune: "Mi-am prăpădit viața prostește. Dacă în locul anilor ăstora irosiți în biblioteca, ca să ajung, cu ochii storși
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
ai distrat cu ei, eu ce să înțeleg când tu nu vii? Eu am motive să cred că a fost interesul lor personal pentru că eu nu i-am văzut acolo! În această situație ne-am simțit abandonați. Am fost foarte dezamăgită. Faptul moral de a-i fi văzut acolo era ceva fenomenal - uite câți oameni sunt alături de noi. Culmea e că au fost oameni care pe care nu îi cunoșteam, și tocmai unii care au lucrat șapte ani de zile cu
Evacuați, artiști și agenți ai gentrificării: Proiectele din Rahova-Uranus / Interviu cu Cristina Eremia () [Corola-website/Science/295760_a_297089]
-
învinovățești femeia că s-a dus să ceară ajutor la poliție. Și să-i spună polițistului „Lasă că pleci tu și după aia tot cu mine rămâne”, de față cu mine. O astfel de atitudine te descurajează, am fost descurajată, dezamăgită și speriată. Abia după vreo câteva luni am găsit un polițist foarte amabil, mă suna, îmi vorbea foarte frumos, a trebuit să mă duc la poliție de mai multe ori, să mai întăresc câte o declarație. După noaptea cu revelionul
Am locuit într-un cub de beton închis perfect, fără ieșire () [Corola-website/Science/296065_a_297394]
-
să le identifice punctele slabe și să le exploateze. Cu toate acestea, personalitatea lui Nelson a fost complexă, caracterizată deseori de dorința de a fi notat de superiorii săi și de public. Era ușor de flatat cu laude și deseori dezamăgit când simțea că nu i se dădea destul credit pentru acțiunile sale. Acest fapt l-a făcut să-și asume mari riscuri și să-și popularizeze apoi cu entuziasm succesele. A fost deasemenea extrem de încrezător în abilitățile sale, determinat și
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
ahtiat după mașini de război și expert în atacuri asupra locurilor întărite, cucerește într-o săptămână Saint-Jean-d'Acre, pe când Filip al II-lea bătuse pasul pe loc timp de șase luni. Conducerea cruciadei îi revine în întregime atunci când regele Frantei, dezamăgit că nu dobândise nici un laur din această aventură cavalerească, se retrage și se întoarce în țara sa, pretextând că ar fi fost bolnav. Richard a recucerit coasta Palestinei, dar nu și Ierusalimul. Saladin, generos, acordă liberă circulație pelerinilor în Orașul
Richard Inimă de Leu () [Corola-website/Science/300744_a_302073]
-
repetiții. În 1896 termina gimnaziul și, în ciuda dorinței sale de a deveni actor, s-a înscris la liceul militar din Iași, unde a fost respins la examenul medical, singura probă unde nu-și făcuse griji, în favoarea unui fiu de colonel. Dezamăgit, s-a îndreptat către Brăila, unde a frecventat o scurtă perioadă liceul "Nicolae Bălcescu", la care însă a fost nevoit să renunțe după câteva săptămâni din lipsă de bani. În Brăila s-a împrietenit cu învățătorul și scriitorul Ion Adam
Constantin Tănase () [Corola-website/Science/298692_a_300021]
-
în "La Ballade de la Grosse Margot"), Villon s-a îndrăgostit - dragoste pură și adevărată, naivă și timidă - de o domnișoară, sau doamnă, care a cochetat o vreme cu tấnărul chierico pentru ca apoi să-l ignore. În versurile sale de îndrăgostit dezamăgit (de "dulcea sa privire și frumosul aspect/cu o savoare atât de amăgitoare") ea va căpăta diferite nume: Denise, Roze, Katherine de Vauzelles. <poem> "Et se j’ay prins en ma faveur" "Ces doulx regars et beaux semblans" "De tre
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
000 de militari care l-a ajutat pe împăratul roman de răsărit, Teodosiu I, să-l învingă pe Arbogast, uzurpatorul franc, în bătălia de la Frigidus. În ciuda sacrificiului a aproximativ 10.000 de goți, Alaric a fost nemulțumit de recunoștința împăratului. Dezamăgit, a părăsit armata și a fost ales conducător al vizigoților în 395, mărșăluind spre Constantinopol până când a fost oprit de către forțele romane. S-a mutat apoi spre sud în Grecia, unde a jefuit Pireul (portul Atenei) și a distrus Corintul
Alaric I () [Corola-website/Science/299796_a_301125]
-
reale intenții artistice, prin montajul său profesionist pentru epocă, creația acestui film poate fi socotită ca "primul nostru pas în cinematografie". "Însă"...Însă cel care realizează acest lucru, omul care a închegat întreaga echipă, regizorul de teatru "Grigore Brezeanu" iese dezamăgit. Presa vremii face o reclamă ostentativă lui "Leon Popescu" finanțatorul filmului, care de altfel a avut grijă să îi îndepărteze pe ceilalți acționari, cumpărându-le partea, și nu realizatorilor artistici. Asta îl face pe producătorul Grigore Brezeanu să spună în
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Troiei, a fost o bună ocazie pentru Rubens de a prezenta nuduri de femeie. De la stânga la dreapta, prin personajele "Atenei", "Afroditei" și "Herei", artistul prezintă nudul de femeie din fața profil și spate. Cand Paris oferă mărul "Afroditei", furia "Herei" dezamăgite, întoarsă cu spatele, este sugerată de păunul de la picioarele ei. În "Afrodita" se recunoaște fizionomia Helenei Fourment. Isabelle Brandt și Helene Fourment, cele două soții ale lui Rubens, i-au pozat acestuia în repetate rânduri, nu numai pentru portretele lor
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
retrasă, aproape lipsită de cochetărie, dedicându-se acțiunilor de protecție a animalelor. A intervenit și pentru protejarea câinilor vagabonzi din București. "Am fost" - declară ea - "foarte fericită, foarte bogată, foarte frumoasă, foarte adulată, foarte cunoscută și foarte nenorocită, prea adesea dezamăgită. Am avut decepții îngrozitoare. Iată de ce am ales să trăiesc retrasă și singură". Brigitte Bardot a inspirat hitul lui Serge Gainsbourg, "Je T’aime... Moi Non Plus".
Brigitte Bardot () [Corola-website/Science/297805_a_299134]
-
de 42.500 trupe. În timpul acestui război (Război al Libertății, cum îl numeau Albii), Manerheim a fost promovat ca General de Cavalerie (Ratsuväenkenraali) în martie 1918. După victoria Albilor, Mannerheim și-a dat demisia din funcția de comandant al armatei, dezamăgit fiind de influența crescândă a Germaniei în politica și armata finlandeză. Se temea de reacția Aliaților față de atitudinea progermană a Finlandei în ultimele luni ale Primului Război Mondial. Cautând o modalitate să se îndepărteze de guvernul Finlandez, Mannerheim a plecat în Suedia
Carl Gustaf Emil Mannerheim () [Corola-website/Science/297806_a_299135]
-
mile de-a lungul coastei și au ajuns la navă amiral. Cand a ajuns pe punte, oamenii săi alarmați când l-au văzut doar cu doi oameni l-au întrebat cum a mers, iar el i-a tachinat prefăcându-se dezamăgit. Apoi a râs și-a scos un colier spaniol de aur din jurul gâtului și le-a spus: "Călătoria noastră a reușit băieți!". S-au întors la Plytmouth în 9 august 1573. În 1577 Drake este trimis de regina Elisabeta I
Francis Drake () [Corola-website/Science/297811_a_299140]
-
a fost înrolat în armată, dar curând după Revoluția din Octombrie din 1917, Rusia a ieșit din Primul Război Mondial. Crezând că revoluția va aduce o viață mai bună, a susținut-o pentru o perioadă scurtă, dar, curând, a devenit dezamăgit și, uneori, chiar a criticat regimul bolșevic în poezii ca "Sumbrul Octombrie m-a dezamăgit." În septembrie 1918, Esenin și-a înființat propria editură, numită "Трудовая Артель Художников Слова" („Compania de muncă a artiștilor cuvântulului din Moscova.") Dăruit cu frumusețe
Serghei Esenin () [Corola-website/Science/298503_a_299832]
-
a zbura). Se vede însă nevoit să călătorească frecvent cu avionul, îndeosebi atunci când urmează să susțină concerte în străinătate. Guță se consideră o persoană atentă la cheltuielile bănești; cunoscuții săi îl numesc chiar zgârcit. Unii admiratori sunt nedumeriți sau chiar dezamăgiți întâlnindu-l, constatând contrastul față de imaginea de risipitor susținută în versurile și videoclipurile sale. Cântărețul își explică cumpătarea prin faptul că a copilărit într-o familie săracă. Astfel, Guță declară că nu a făcut excese în privința bijuteriilor, a automobilelor, a
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
după ce trecuse nenumărate examene severe de capacitate și diverse baterii de teste, a intrat la școala de arhitectură a Massachusetts Institute of Technology, singura instituție de învățământ superior din Statele Unite care oferea atunci astfel de specializare. După numai un an, dezamăgit să constate că facultatea de arhitectură a MIT, care copia programa de învățământ a "École des beaux-arts" de Paris, se axa pe studiul exclusiv al arhitecturii anticilor, Renașterii, barocului, clasicismului și academismului, părăsește studiile, se mută la Philadelphia, Pennsylvania și
Louis Sullivan () [Corola-website/Science/307992_a_309321]
-
ofițer, dar în ciuda experienței acumulate în străinătate, nu a primit nicio ofertă de angajare și a avut să-și retragă candidatura la președinția Comitetului Olimpic și Sportiv Român. Funcția a fost obținută de Ion Țiriac în cele din urmă. Foarte dezamăgit, Ion Drîmbă s-a întors în Brazilia, unde și-a continuat activitatea de antrenor în sudul regiunii Minas Gerais. A pregătit-o, printre altele, pe sabrera Elora Pattaro, care a fost laureată cu argint la Campionatul Mondial pentru cadeți din
Ionel Drîmbă () [Corola-website/Science/308158_a_309487]
-
de către Don Alfonso drept prietenii lui, tinerii par încântați de cunoștință și nu pregeta să facă declarații de dragoste stăpânelor casei. Mai întâi surprinse, apoi intrigate de îndrăzneala oaspeților, Dorabella și Fiordiligi îi resping, demne și cu răceală. În aparență dezamăgiți, cei doi tineri, care nu sunt alții decât Guglielmo și Ferrando deghizați, par încântați de fidelitatea logodnicelor și se văd cu pariul aproape câștigat. Însă Don Alfonso pune la cale o altă încercare. În grădina, în fața celor două surori, tinerii
Così fan tutte () [Corola-website/Science/307539_a_308868]
-
să se răzbune. Don Ottavio, logodnicul ei, o va ajuta. Abia scăpat din această primejdioasă aventură, Don Giovanni e gata să se lase antrenat într-o alta, tentat de silueta atrăgatoare a unei femei pe care o zărește în stradă. Dezamăgit, când îsi dă seama că a reîntâlnit-o pe Donna Elvira, fosta lui iubită care-l urmărește cu reproșurile și dragostea ei, Don Giovanni se face nevăzut, lăsându-l pe Leporello să rezolve situația. Șiretul valet va ști într-adevăr
Don Giovanni () [Corola-website/Science/307540_a_308869]
-
proaspetei sale soții și supărarea tatălui. La rândul său, Coppélius devine gelos. El smulge "păpușa", care tocmai îl îmbrățișa pe Franz, și dispare cu ea în mulțime, ducând-o în laboratorul său printr-o ușă secretă. Petrecerea s-a stricat. Dezamăgiți, invitații pleacă rând pe rând. Rămași în familie, bancherul încearcă să o împace pe Swanilda, care este încă furioasă pe Franz. El îi promite că îl va pedepsi pe Coppélius și trimite doi oameni de încredere să-l caute. Apoi
Coppélia () [Corola-website/Science/307538_a_308867]
-
Această rugăminte și încălcarea jurământului îl obligă pe Lohengrin să-și dezvăluie obârșia, dar și să părăsească ținuturile Brabantului, pentru a reveni în cetatea Graalului, Montsalvat. Lohengrin vine din „Imperiul Graalului” pentru a cunoaște omul și toată frumusețea acestuia, însă, dezamăgit, se reîntoarce în lumea în care nu există pasiuni răvășitoare, ci numai puritate sacră. Cavalerul se alătură poporului brabant spre a-l ajuta în lupta împotriva dușmanului, cu condiția ca acesta să nu-i ceară să-și dezvăluie identitatea, și
Lohengrin () [Corola-website/Science/307568_a_308897]
-
unul dintre cele mai cumplite războaie: Războiul Troian. Pantalis și Nereo împreună cu un întreg alai aduc imnuri acestei frumuseți ideale. Dar Elenei îi revin în minte, asemenea unui coșmar, imaginile sângeroase ale războiului. Faust este fermecat de chipul Elenei, dar dezamăgit atunci când îi cunoaște sufletul. Mefistofele și Faust se reîntorc din marea lor călătorie. Faust a cunoscut iubirea reală, a încercat să atingă iubirea ideală. Dar fericirea perfectă pe care o căuta n-a întâlnit-o. Realul a fost durerea, iar
Mefistofele () [Corola-website/Science/307648_a_308977]