1,877 matches
-
Ministerului Afacerilor Străine menționa că "trupele sovietice dau impresiunea de a considera România ca țară ocupată" și observa, de asemenea, "este greu de stabilit contactul cu unii generali sovietici, care declară că nu au nici un fel de instrucțiuni de la Moscova". Dezarmarea trupelor române, pe alocuri, cererea sovietică de a prelua Comandamentul Militar al Capitalei, dezorganizarea transporurilor, prin exagerarea rechizițiilor de materiale și autovehicule sunt fapte, menționa nota Externelor, "care trebuie aduse la cunoștința celor trei ambasadori, arătându-li-se că sunt
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
capitalul de imagine al lui Hrușciov în Occident s-ar fi ameliorat considerabil ca urmare a unui astfel de gest, care conferea substanță și credibilitate atât de vehiculatului concept al "coexistenței pașnice" (Verona: 1992, 146-148). "Propunerile Uniunii Sovietice în problemele dezarmării", afirma Hrușciov în august 1955, cu ocazia unei vizite făcute în România pentru a sărbători, alături de PMR, data de 23 august 1944, "hotărârea guvernului sovietic de a reduce, până la 15 decembrie 1955, efectivul trupelor sovietice cu 640 000 de oameni
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de către Lenin, și care desemna o stare de ""existare împreună"" temporară "a republicii sovietice revoluționare și a restului lumii" a devenit parte oficială a programului Congresului (Tucker: 1972, 240-241; Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.: 1962, 34-38). Dedublată de o dezarmare generală și mai ales nucleară la nivel global (Hrușciov: 1961, 3-61), coexistența pașnică reprezenta o recosmetizare a obiectivului final al comunismului, revoluția mondială, în niciun caz abandonarea acestuia, neputând fi echivalată deci cu o ""coexistență ideologică"", astfel că distanța ideologică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care se reclamă, respectarea suveranității și a independenței acestora, reducerea inegalităților economice existente la nivel global, sprijinirea "state[lor] tinere ce își afirmă dreptul la existență" (o presumtivă sursă de capital politic pentru RSR, preluată de la China maoistă, n.m.), susținerea dezarmării globale și renunțarea totală la armele nucleare și, nu în ultimul rând, necesitate luării în calcul tot mai mult a statelor mici și mijlocii, ca România, pe scena relațiilor internaționale (Weiner: 1984, 46-48; Betea: 2001a, 315-319). Iată cum își amintește
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
securitate europeană, și probabil că nu e departe de ideea unei dezmembrări a Alianței Nord- Atlantice și a tratatului de la Varșovia" (Durandin: 1992, 93). Exact același deziderat îl regăsim în discursurile românești din epocă ce ating subiecte ca pacea sau dezarmarea nucleară, în Europa și în întreaga lume, unde se argumentează de asemenea pentru o "nouă ordine internațională", politică și economică deopotrivă, în care să nu mai existe discriminări între state bogate și sărace, mari și mici și, nu în ultimul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
veritabil partener politic în persoana lui Ceaușescu. Chiar dacă foloseau termeni comuni, vocabularul ideologic al leninismului romantic era totalmente diferit de cel "burghez", iar cu timpul va ajunge să fie tot mai distant și în raport cu discursurile celor mai multe regimuri leniniste. "Democrație", "independență", "dezarmare", "pace", "popoare", toți acești termeni aveau sens proiectiv, anticipând o realitate internațională structurată în conformitate cu anumiți parametri ideologici stricți; nu era vorba cu alte cuvinte, de realitatea prezentă, ci de cea normativ-leninistă. Sigur, comunismul inter-național la care aspira leninismul romantic părea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
drepturile omului" dar, în același timp, "a văzut chestiunea ca armă propagandistică convenabilă (sic!) pentru a-și manifesta nemulțumirea publică în detrimentul acordurilor asupra altor chestiuni majore din relația sovieto-americană" (Dobrînin: 1995, 389) cum ar fi cooperarea economică sau negocierile pentru dezarmare și nonproliferare nucleară. Pentru consilierul principal în probleme de siguranță națională al lui Carter, Zbigniew Brzezinski, administrația Ford nu a fructificat îndeajuns la nivel internațional ideea drepturilor omului care, credea el, putea fi o contrapondere ideologică utilă prezumtivelor tendințe expansioniste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
159). Oricât ar părea de paradoxal pentru poziția internațională în care se afla, RSR dorea să impună regulile jocului, nu să accepte, sau să accepte doar selectiv regulile create de către ceilalți participanți la CSCE. Așa cum am amintit, se insista asupra dezarmării (în primul rând deoarece RSR nu dispunea de un arsenal impresionant), asupra pacificării și "democratizării" relațiilor internaționale (care echivala cu egalizarea puterii de decizie a tuturor statelor în plan extern și adoptarea deciziilor numai prin consens o măsură care curta
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sic!), posibilitatea de a livra mai ușor echipamente chiar dacă nu sunt ultima expresie a tehnicei ("Aprovizionarea României...": 9 mai 1975, 4-5). În continuare, se poate observa că anumite obiective politice internaționale ale RSR devin inteligibile în raport cu interesele sale economice. Astfel, dezarmarea, nucleară și nu numai, nu reflectă numai insecuritatea lui Ceaușescu și resentimentul de a nu poseda arme de distrugere în masă, ci și capital prost gestionat. "Cursa înarmărilor" consuma fonduri uriașe asupra cărora "statele mici și mijlocii", aflate "în curs
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
premisa de la care am pornit: nu teama de Occident a stat în subsidiarul "noii gândiri", ci încrederea în posibilitatea edificării unei Uniuni Sovietice moderne. În această direcție se încadrau și pledoariile morale dar și acțiunile concrete întreprinse de către Gorbaciov în ceea ce privește dezarmarea globală. Întâlnirile pe care le-a avut cu omologul său american la Geneva și Reykjavik în 1985, respectiv 1986, referitor la acest subiect au încheiat o lungă perioadă de răceală diplomatică între Moscova și Washington, umbrită însă parțial de expulzarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
asemenea, că nici U.R.S.S., nici S.U.A. nu aspiră la superioritate nucleară. Aceasta a permis urcarea pe prima treaptă a platformei căutărilor comune. După Geneva a urmat Reykjavik. Acolo s-a realizat o breșă principală în pătrunderea tâlcului procesului de dezarmare nucleară. Datorită acestui lucru au devenit posibile și actualul tratat, și exminarea la obiect a altor probleme ale confruntării nucleare. Noi recunoaștem meritele partenerilor americani. Împreună cu ei a fost acumulată o experiență care va contribui la găsirea de soluții pentru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
secretarul general al PCR le oferea condescendent sovieticilor lecții în gestionarea propriei economii, discutând despre "intensificare" și "un nou mecanism economico-financiar", în timp ce economia RSR era în cădere liberă. Pe de altă parte, Ceaușescu și-a exprimat sprijinul față de programele de dezarmare internațională ale Moscovei (Maier: 20 March 1986c, 3-6; vezi și Shafir: 30 May 1988e, 1-5). În 1987 Gorbaciov va vizita RSR, ultima pe lista țărilor socialiste est- europene, la fel cum și Ceaușescu fusese ultimul lider de partid din blocul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care să dea încredere popoarelor în apărarea independenței și securității lor". Această poziție și-a găsit exprimarea într-un document de lucru pe care România l-a depus la conferință și care prevedea măsuri concrete de încredere, dezangajare militară și dezarmare în Europa, într-o abordare realistă, de la simplu la complex, adică la început să se întreprindă acțiuni mai ușor de realizat, îndeosebi în direcția creșterii încrederii, după care, treptat să se treacă la reducerea forțelor armate și armamentelor, în primul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a adoptat aceleași acte de vorbire, chiar în aceeași ordine am putea spune asertive, directive, respectiv angajante insistând asupra necesității punerii în practică a "noii ordini internaționale" prin restructurarea instituțiilor și a comerțului internațional și, nu în ultimul rând, a dezarmării și a eliminării armamentului nuclear, obiective care, odată aflate pe agenda internațională de lucru, ar fi întrunit adeziunea nemijlocită a RSR. Trebuie menționat faptul că, dacă la nivel intern leninismul romantic se afla, așa cum voi argumenta în continuare, între o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu capitalismul, București, Editura Politică, pp. 826-840. Hrușciov, N.S. (1959), " Răspunsuri la întrebările lui A. E. Johann, scriitor și ziarist vest-german. 20 septembrie 1958", în Spre victorie pașnică în întrecerea cu capitalismul, București, Editura Politică, pp. 708-719. Hrușciov, N.S. (1961), " Dezarmarea calea spre consolidarea păcii și asigurarea prieteniei între popoare. Raport prezentat la a IV-a sesiune a Sovietului Suprem al U,R.S.S. 14 ianuarie 1960", în Cu privire la politica externă a Uniunii Sovietice. Cuvântări alese 1960, București, Editura Politică, pp. 3-61
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
despre un rege comunist, traducere de Simona Modreanu, Iași, Editura Nemo. Durschmied, Erik (2003), Unsung heores. The twentieth century's forgotten history makers, London, Hodder & Stoughton. Duțu, Mircea (1989), Educația și problemele lumii contemporane, București, Editura Albatros. Ecobescu, Nicolae (1980), Dezarmarea. Cronologie, 1945-1978, București, Editura Politică. Ecobescu, Nicolae, (coord.) (1981), Resursele și noua ordine internațională, București, Editura Politică. Ecobescu, Nicolae; Celac, Sergiu (1975), Politica externă a României socialiste, București, Editura Politică. Ecobescu, Nicolae; Duculescu, Victor (1976), Drepturile și obligațiile fundamentale ale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Academia Civică, pp. 667-690. Nagee, Joseph; Donaldson, Robert (1988), Soviet foreign policy since World War II, New York, Pergamon Press. Nădășan, Romeo (ed.) (1982), Occident '80. Destinul dramatic al tinerei generații, București, Editura Politică. Neagu, Romulus (1980), (coord.), Dezangajarea militară și dezarmarea în Europa, București, Editura Politică. Neagu, Romulus (1983), ONU Adaptare la cerințele lumii contemporane, București, Editura Politică. Neagu, Romulus (1985), "Edificarea securității și dezvoltarea cooperării în Europa", în Ene, Constantin, (coord.), România. Douăzeci de ani de diplomație multilaterală, București, Editura
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1973), General și particular, național și internațional în politica P.C.R., București, Editura Politică. Șuța, Ion, (1977) " Cursa înarmărilor nucleare și implicațiile ei politice și sociale", în Problemele păcii și ale războiului în condițiile revoluției științifice și tehnice. Necesitatea istorică a dezarmării, București, Editura Politică, pp. 76-95. Șuța, Ion (1991), România la cumpăna istoriei. August '44, București, Editura Științifică. Taras, Ray (1986), Poland. Socialist State, Rebellious Nation, Boulder, Westview Press. Taubman, William (2005), Khrushchev. The man. His era, London: Free Press. Taylor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se folosește armamentul din dotare și nici alte forme de violență împotriva muncitorilor care demonstrează. În caz de atac al sediilor sau organelor noastre de către elemente anarhice, huliganice, se ripostează în conformitate cu legea, prevenindu-se pătrunderea în sediile organelor noastre și dezarmarea cadrelor”. Peste numai două ore, la 12,06, Nicolae și Elena Ceaușescu părăseau cu un elicopter clădirea C.C. al P.C.R. Regimul comunist din România încetase să mai existe. Se punea, astfel, capăt unei „idile” de peste 40 de ani, marcată, ca
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Na? iunilor trebuie schimbate că s? permit? cooptarea Statelor Unite, pentru c? f? r? America nu am fi putut realiza �nf? ptuirea Rom�niei pe care o avem acum�. Iat? comentariile lui Iorga din timpul discu? iilor din 1922 privind dezarmarea: �America, con? tiin? a vie a lumii�. Dup? care ad? uga: �Se va na? te oare o nou? credin?? �n Statele Unite? Sper? m c? a?a va fi�. Atunci c�nd colonelul Lindbergh a traversat Atlanticul, Iorga a declarat c? �n timp
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
europene ca fiind corespunz? toare unui asemenea ? el, dar c? aceasta va fi dificil de realizat. Exemplul Statelor Unite ale Americii era bazat pe o cale comun? ? i pe eforturi sus? inute, dar Europa era �mpov? raț? de trecutul ei. Dezarmarea nu constituia pentru Iorga un element abstract, dar a pus totu? i �ntrebarea urm? toare: �Are col? i?� Existau revan? arzi plini de ur? ? i al? îi care erau pu? i pe jaf. �Nu se ajunge la dreptate social? prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu constituia pentru Iorga un element abstract, dar a pus totu? i �ntrebarea urm? toare: �Are col? i?� Existau revan? arzi plini de ur? ? i al? îi care erau pu? i pe jaf. �Nu se ajunge la dreptate social? prin dezarmare, dar prin dreptate social? se poate ajunge la dezarmare�, conchidea Iorga 171. Suspiciunile lui fă?? de Germania �l obsedau. Atunci c�nd, la Rapallo, sovietele au �ncheiat un acord cu Republică German? de la Weimar Iorga a luat foc: �Dou? p? s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pus totu? i �ntrebarea urm? toare: �Are col? i?� Existau revan? arzi plini de ur? ? i al? îi care erau pu? i pe jaf. �Nu se ajunge la dreptate social? prin dezarmare, dar prin dreptate social? se poate ajunge la dezarmare�, conchidea Iorga 171. Suspiciunile lui fă?? de Germania �l obsedau. Atunci c�nd, la Rapallo, sovietele au �ncheiat un acord cu Republică German? de la Weimar Iorga a luat foc: �Dou? p? s?ri de prad? cad la �nvoial?; ele r? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu mișcare rapidă de codificare în unele din subsistemele sale, privilegiate în anumite perioade (dreptul diplomatic, dreptul consular, dreptul tratatelor, dreptul mării) alături de domenii care "stagnează" sub aspectul reglementărilor multilaterale pentru perioade mai îndelungate (cum a fost cazul cu domeniul dezarmării, în deceniul opt și începutul deceniului nouă). În anumite momente istorice importante, dreptul internațional "recuperează" însă decalajul existent față de evoluția relațiilor internaționale, realizând saltul necesar pentru a răspunde unor noi cerințe, interese și valori internaționale. Astfel, spre exemplu, pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
omului (1990); garantarea drepturilor grupurilor etnice și naționale, precum și ale minorităților, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul OSCE; respectarea inviolabilității tuturor frontierelor, care nu vor putea fi modificate decât prin mijloace pașnice și prin acord comun; preluarea tuturor angajamentelor relevante referitoare la dezarmare și neproliferarea nucleară, precum și la stabilitatea regională; angajamentul de a reglementa prin acord, inclusiv pe calea arbitrajului, toate problemele privind succesiunea statelor și diferendelor regionale. În final, totuși autorul studiului încheie într-o manieră nu numai optimistă, ci și conciliantă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]