3,503 matches
-
s-a făcut prea puțin la noi și nu după metode riguroase. În ședința Academiei din 27 mai 1924 aduce mici întregiri propunându-și alcătuirea unui Repertoriu sau Atlas etnografic, care să completeze pe celelalte două propuse în 1920: Un deziderat mai îndepărtat ar fi alcătuirea unui Repertoriu sau atlas etnografie,care să completeze pe celelalte două, pentru că filologia, folclorul, etnografia nu pot fi despărțite și numai din colaborarea lor poate ieși mai multă lumină în limpezirea unor probleme. Propunerile lui
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
sa senzorio-motrică105". Ceea ce înseamnă că și surdomutul gândește folosindu-se de limbajul verbal și nu de cel prin semne, lucru foarte important atât pentru relaționarea cu el, cât și, mai ales, pentru propriul său sistem semiotic. Folosindu-ne de acest deziderat, vom putea să creăm un sistem firesc pentru instrucția și educația copiilor surzi, atingând nu numai aspectele formale, concrete, ci și construcții mai abstracte. Munca de demutizare trebuie continuată timp îndelungat, fiindcă tendința copilului de a se întoarce la limbajul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
bază. Realizarea unui program complex de educare, instruire, stimulare, adaptare și integrare va ține cont de cele de mai sus, dar indiferent de situația subiectului, educarea acestuia pentru acceptarea stării sale și a societății față de el va trebui să constituie dezideratul major 163. Toate acestea se vor înfăptui atât simultan, cât și consecutiv tratamentului medical. O regulă generală este ca sarcinile dificile să fie mereu alternate cu cele ușoare, această spirală fiind singura care oferă suficient optimism subiectului pentru a fi
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
au făcut parte nenumărate și remarcabile personalități. Strădaniile acestei elite erau de a crea un stat național care să-i cuprindă pe toți românii, să-i înzestreze cu instituții politice viabile și cu o economie și o structură socială moderne. Dezideratele de libertate și unitate națională constituiau crezul intelectualității românești. Printre cei care au sprijinit înfăptuirea acestei căi s-a aflat și viitorul lider al Partidului Național Liberal din Ardeal și în același timp, ministru al Cultelor și Artelor, întrun interval
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
18441878) trebuie avute în vedere, ținând cont de faptul că a reușit să se afirme prin propriile forțe, devenind un profesor de filologie clasică de elită și în același timp un poet care a încurajat prin scrierile sale patriotice realizarea dezideratului de libertate și unitate națională. Celor două caracteristici, sclipirea inteligenței și puterea de muncă, atât de comune marilor personalități, el datorează situația la care a ajuns 10. La fel ca și înaintașii săi a dat dovadă de conștiință națională, fiind
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
orientarea către poezia patriotică, prin dorința de a menține vie „datoria sacră,” cum o numea el ce trebuia îndeplinită de români, realizarea Daco-României: „Daco România avea să se realizeze spunea el, de altfel aceasta e numai o chestiune de timp.” Dezideratul s-a realizat în toamna anului 1918, deși Ion Al. Lapedatu nu a putut să-și vadă visul împlinit 12. Născut în Colun, județul Sibiu la 6 iulie 1844 Ion Al. Lapedatu a crescut în satul vecin, Glâmboaca, locul de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Câmpineanu, Mihail Kogălniceanu și Andrei Șaguna. Aplecarea spre asemenea teme și subiecte își are explicația în nevoia de a face cunoscute condițiile interne și externe în care românii au reușit, în ciuda forțelor potrivnice, să realizeze dezideratul Unirii 63 . Alexandru Lapedatu a fost și un cercetător al istoriografiei trecutului, căreia i-a dedicat câteva studii reprezentative, care fac din el un inițiator într-un domeniu mai puțin frecventat din unghiul specificului disciplinei de abia afirmată și în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
pentru faptul că el începuse de pe atunci să-și formeze un interes cert pentru domeniul politicii și în special asupra susținerii 1 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938) ..., p. 197. 2 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 133-134. 26 dezideratului de libertate și unitate națională. Implicarea lui Alexandru Lapedatu în timpul primului război mondial și în realizarea Unirii, putem spune că i-a deschis drumul spre viața politică mai largă a țării și l-a făcut să se remarce ca un
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
principiul național domina toate fluctuațiile neamului românesc, Lapedatu avea să-l considere toată viața, principiul fundamental al dezvoltării societății românești. Contribuția lui Alexandru Lapedatu la realizarea actului Marii Uniri este un fapt de necontestat, transpunerea în plan concret a acestui deziderat ocupând un loc important în preocupările sale. În acest sens, un rol important l-a avut alegerea sa în ianuarie 1918 ca vicepreședinte și ulterior ca președinte al Comitetului Național al Românilor Emigrați din Austro-Ungaria, format din refugiați români din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Alexandru Lapedat a pregătit pentru Aliați, materiale ample referitoare la situația politică și culturală a românilor din Austro Ungaria, fiind desemnat în acest sens împreună cu I. Nistor. În acest fel s-a declanșat entuziasmul național, care a condus la împlinirea dezideratului milenar: Unirea 34 . Ca vicepreședinte, el a stabilit legături și cu reprezentanții diplomatici ai Aliaților la Iași, în special cu Domnul de Saint-Aulaire, ministrul Franței în România, și prin intermediul lui cu ceilalți colegi ai săi. Astfel, Lapedatu a fost primit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
la stânga, pe generalul Berthlot. Însuflețirea și entuziasmul populației nu mai aveau margini. O zi mare și neuitată tuturor celor ce au avut, atunci fericirea să trăiască”43. Anul 1918 a reprezentat așadar, un moment decisiv pentru istoria românilor, prin realizarea dezideratului național. În același timp, a marcat începutul unei noi etape din 41 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 21. 42 Ibidem, p. 22 25. 43 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 338. 36 istoria României. Pentru Alexandru Lapedatu, anul 1918 avea să reprezinte
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
AL CULTELOR ȘI ARTELOR Alexandru Lapedatu s-a afirmat în viața politică a țării ca o personalitate de prim rang. Spiritul său de obiectivitate și simțul de răspundere, alături de înclinația către autoritarism și disciplină l-au călăuzit în acțiunile sale. Dezideratul de libertate națională l-a determinat să se implice în lupta pentru realizarea unității țării. În contextul politic al epocii de după Marea Unire, Alexandru Lapedatu s-a afirmat ca un adevărat lider al organizațiilor liberale din Banat și Transilvania. Prin
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a reușit să dea Partidului Național Liberal, una din cele mai bune organizații politice din țară. Ca lider al organizațiilor liberale din Ardeal, s-a afirmat despre el: ,,D-sa a avut marele merit de a realiza o coordonare a dezideratelor organizațiilor noastre ardelene și de a asigura solidaritatea lor, la lumina doctrinei și tradiției acestui partid 1”. Activitatea sa politică nu s-a rezumat numai la atât, ci s-a dovedit a fi mult mai amplă, odată cu numirea sa ca
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ca ministru, a îndeplinit sarcini diverse în sfera religioasă. La 24 ianuarie 1924 la Oradea îl decora pe episcopul Roman Ciorogariu cu ,,Coroana României“ și ,,Răsplata muncii“26. În același an, la Timișoara anunța înființarea Episcopiei Timișoarei ,,ca fiind un deziderat al bănățenilor și al tuturor românilor de dincoace de Carpați”27. La 1 mai 1924 a vizitat comunele săcelene, unde a cercetat mai multe biserici, prilej cu care la Cernatu a fost ales președinte al Casei Naționale. A vorbit acolo
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
reprezentanților statului și a celorlalte culte din România. Lapedatu, fiind de asemenea prezent, în cuvântarea lui, l-a întâmpinat pe patriarh, numindu-l ,,Pontif al unuia dintre cele mai numeroase și mai însemnate popoare drept credincioase”34. Cel mai evident deziderat de ordin organizatoric, se impunea după unire a fi unificarea bisericească. Alexandru Lapedatu a fost unul dintre cei care au contribuit la rezolvarea acestuia. El vorbea în Senat încă de la 29 decembrie 1923 despre organizarea 29 Ion Agrigoroaiei, România interbelică
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
dezvolte și să consolideze o organizație liberală solidă dincoace de munți. Din aceste considerente se explică, în opinia noastră, afirmația lui Constantin Brătianu, care preciza cu privire la omul politic: ,,D-sa a avut marele merit de a realiza o coordonare a dezideratelor organizațiunilor noastre ardelene și de a asigura solidaritatea lor la lumina doctrinei și tradiției acestui partid”1. Afirmându-se, încă din perioada luptei pentru Unire, ca individualitate marcantă în plan politic, a reușit să susțină, prin diverse mijloace, lupta pentru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și de a asigura solidaritatea lor la lumina doctrinei și tradiției acestui partid”1. Afirmându-se, încă din perioada luptei pentru Unire, ca individualitate marcantă în plan politic, a reușit să susțină, prin diverse mijloace, lupta pentru realizarea unității naționale. Dezideratul renașterii libertății naționale și al independenței politice a provinciilor românești și în special a Transilvaniei, ale cărei suferințe au marcat sufletul său de adolescent în epoca Memorandumului, l-a determinat să participe la Conferința de Pace de la Paris din 1919
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
au făcut parte nenumărate și remarcabile personalități. Strădaniile acestei elite erau de a crea un stat național care să-i cuprindă pe toți românii, să-i înzestreze cu instituții politice viabile și cu o economie și o structură socială moderne. Dezideratele de libertate și unitate națională constituiau crezul intelectualității românești. Printre cei care au sprijinit înfăptuirea acestei căi s-a aflat și viitorul lider al Partidului Național Liberal din Ardeal și în același timp, ministru al Cultelor și Artelor, întrun interval
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
18441878) trebuie avute în vedere, ținând cont de faptul că a reușit să se afirme prin propriile forțe, devenind un profesor de filologie clasică de elită și în același timp un poet care a încurajat prin scrierile sale patriotice realizarea dezideratului de libertate și unitate națională. Celor două caracteristici, sclipirea inteligenței și puterea de muncă, atât de comune marilor personalități, el datorează situația la care a ajuns 10. La fel ca și înaintașii săi a dat dovadă de conștiință națională, fiind
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
motiva orientarea către poezia patriotică, prin dorința de a menține vie „datoria sacră,” cum o numea el ce trebuia îndeplinită de români, realizarea Daco-României: „Daco-România avea să se realizeze spunea el, de altfel aceasta e numai o chestiune de timp.” Dezideratul s-a realizat în toamna anului 1918, deși Ion Al. Lapedatu nu a putut să-și vadă visul împlinit 12. Născut în Colun, județul Sibiu la 6 iulie 1844 Ion Al. Lapedatu a crescut în satul vecin, Glâmboaca, locul de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Câmpineanu, Mihail Kogălniceanu și Andrei Șaguna. Aplecarea spre asemenea teme și subiecte își are explicația în nevoia de a face cunoscute condițiile interne și externe în care românii au reușit, în ciuda forțelor potrivnice, să realizeze dezideratul Unirii 63 . Alexandru Lapedatu a fost și un cercetător al istoriografiei trecutului, căreia i-a dedicat câteva studii reprezentative, care fac din el un inițiator într-un domeniu mai puțin frecventat din unghiul specificului disciplinei de abia afirmată și în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
pentru faptul că el începuse de pe atunci să-și formeze un interes cert pentru domeniul politicii și în special asupra susținerii 1 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938)..., p. 197. 2 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 133-134. 26 dezideratului de libertate și unitate națională. Implicarea lui Alexandru Lapedatu în timpul primului război mondial și în realizarea Unirii, putem spune că i-a deschis drumul spre viața politică mai largă a țării și l-a făcut să se remarce ca un
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
principiul național domina toate fluctuațiile neamului românesc, Lapedatu avea să-l considere toată viața, principiul fundamental al dezvoltării societății românești. Contribuția lui Alexandru Lapedatu la realizarea actului Marii Uniri este un fapt de necontestat, transpunerea în plan concret a acestui deziderat ocupând un loc important în preocupările sale. În acest sens, un rol important l-a avut alegerea sa în ianuarie 1918 ca vicepreședinte și ulterior ca președinte al Comitetului Național al Românilor Emigrați din Austro-Ungaria, format din refugiați români din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Alexandru Lapedat a pregătit pentru Aliați, materiale ample referitoare la situația politică și culturală a românilor din Austro Ungaria, fiind desemnat în acest sens împreună cu I. Nistor. În acest fel s-a declanșat entuziasmul național, care a condus la împlinirea dezideratului milenar: Unirea 34 . Ca vicepreședinte, el a stabilit legături și cu reprezentanții diplomatici ai Aliaților la Iași, în special cu Domnul de Saint-Aulaire, ministrul Franței în România, și prin intermediul lui cu ceilalți colegi ai săi. Astfel, Lapedatu a fost primit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
la stânga, pe generalul Berthlot. Însuflețirea și entuziasmul populației nu mai aveau margini. O zi mare și neuitată tuturor celor ce au avut, atunci fericirea să trăiască”43. Anul 1918 a reprezentat așadar, un moment decisiv pentru istoria românilor, prin realizarea dezideratului național. În același timp, a marcat începutul unei noi etape din 41 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 21. 42 Ibidem, p. 22-25. 43 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 338. 36 istoria României. Pentru Alexandru Lapedatu, anul 1918 avea să reprezinte momentul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]