3,587 matches
-
într-o revoltă românească; formularea explicativă este următoarea: „Sfidarea lui Tökes a fost catalizatorul exprimării solidarității etnice, ce a generat revolta populară împotriva lui Ceaușescu. Concursul tuturor acestor împrejurări a declanșat o serie de evenimente care au dus la răsturnarea dictatorului” (Deletant, 1997, p. 200). * Jean-Marie Le Breton (Sfârșitul lui Ceaușescu. Istoria unei revoluții, 1997) a fost ambasadorul Franței în România, în perioada 1987-1990. Cu alte cuvinte, a fost prezent în timpul evenimentelor din decembrie 1989, la care a asistat ca spectator
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a fost vreun complot, atunci a fost unul amorf, fără căpetenii, fără organizare, fără mijloace și fără țintă. Se trăia într-o atmosferă de sfârșit de domnie, fără a se ști cum și cine îi va da lovitura de grație dictatorului” (pp. 82-83). Tele-revoluția este analizată ca un „happening politic în direct” (p. 89), „teroriștii” sunt considerați a fi securiști izolați (adică neorganizați și neaflați la ordinele cuiva), procesul lui Ceaușescu este perceput ca o parodie juridică (autorul consideră că ar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Mare, apărută în 1990, că revolta de la Timișoara s-a născut dintr-un complot maghiar, cu sprijin internațional). Din stenogramele ședințelor Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și din aparițiile televizate ale lui Ceaușescu rezultă modul tendențios în care dictatorul credita amestecul spionilor străini (în speță, maghiari) în treburile interne ale României, care ar fi amenințat prin acțiunile lor integritatea teritorială a țării. Nu este clar dacă Ceaușescu chiar credea în această interpretare sau doar intenționa să mușamalizeze faptul că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ale României, care ar fi amenințat prin acțiunile lor integritatea teritorială a țării. Nu este clar dacă Ceaușescu chiar credea în această interpretare sau doar intenționa să mușamalizeze faptul că poporul român (timișorenii, bucureștenii etc.) se revoltase împotriva lui. Cum dictatorul era cuprins, în ultima fază a regimului său, de paranoia naționalismului furibund, cea vizată în mod aparte ca fiind intrigantă și spioană era Ungaria (de aici, una din formulele predilecte ale lui Ceaușescu care acuza „cercurile revanșarde, revizioniste” sau „iredentiste
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de aripa reformatoare, pro-moscovită, a Securității. Faptul care l-ar fi determinat pe Mihail Gorbaciov să inițieze înlocuirea echipei politice din România este discursul lui Ceaușescu la Congresul al XIV-lea, care a avut loc în noiembrie 1989, și unde dictatorul român a cerut retrocedarea Basarabiei; prin această pretenție teritorială (considerată tabu), Ceaușescu ar fi declanșat scenariul moscovit al căderii sale (pp. 27-28). URSS a avut complici externi pentru „revoluția” română: cel mai important a fost Ungaria, care s-a ocupat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe efectul special al unei benzi audio în care se auzea cum timișorenii îi înfruntau verbal pe soldați, care, mai apoi, începeau să tragă. Radu Portocală comentează: „Se aștepta ca românii să iasă în stradă și să-l huiduie pe dictator; era obligatoriu să aibă impresia că ei sunt la originea căderii lui și că tot ei sunt apoi aceia care-i aleg pe cei ce vor prelua puterea. Punctul de plecare al montajului este Timișoara. Mișcarea care, încet-încet, se generalizează
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vor prelua puterea. Punctul de plecare al montajului este Timișoara. Mișcarea care, încet-încet, se generalizează se bazează pe o ficțiune” (p. 53). Lovitura de stat se definitivează în perioada 21-22 decembrie 1989. În 21 decembrie are loc mitingul „sinucigaș” al dictatorului (sfătuit probabil de Securitate), care încă din 20 decembrie (dar și mai devreme) acuza o conspirație străină și o încercare de lovitură de stat. Boicotul mitingului s-ar fi datorat următoarei situații: manifestația s-a spart și oamenii au fugit
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
s-a repliat în centrul Bucureștiului, dar fără să existe lideri, iar la lăsarea întunericului a început să se tragă în protestatari, întrucât erau necesare victime. În 22 decembrie s-a înscenat sinuciderea generalului Vasile Milea: acesta ascultase docil ordinele dictatorului și acceptase ca armata să tragă în populație, așa încât Ceaușescu nu avea motiv să-l elimine; de aceea, Radu Portocală creditează ideea că generalul Milea a fost asasinat de facțiunea pucistă din Securitate, pentru a obține sprijinul armatei în momentul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
este anunțată sinuciderea acestuia în dimineața zilei de 22 decembrie, Ceaușescu îl cataloghează pe generalul Milea drept „trădător” și „sabotor”. Dacă Vasile Milea ar fi fost loial până la capăt lui Ceaușescu și întru totul obedient față de regim, în nici un caz dictatorul nu ar fi folosit termenul „trădător” pentru a-l caracteriza public pe unul dintre cei mai importanți colaboratori ai săi (decât dacă nu ar fi fost manipulat de eventualii puciști); dimpotrivă, moartea lui Milea i-ar fi putut servi foarte
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mai importanți colaboratori ai săi (decât dacă nu ar fi fost manipulat de eventualii puciști); dimpotrivă, moartea lui Milea i-ar fi putut servi foarte bine pentru ideea de lovitură de stat, căreia i-ar fi căzut victimă generalul; or, dictatorul știa că ministrul Apărării nu i-a ascultat întru totul indicațiile de reprimare a populației revoltate, chiar dacă a dat, totuși, ordinul de a se trage în mulțime, cel puțin la Timișoara. * Filip Teodorescu (Un risc asumat. Timișoara, decembrie 1989, 1992
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din octombrie 1989, știa despre posibilitatea înlăturării lui Ceaușescu. În străinătate s-a urmărit în special crearea unui grup de opoziție, alcătuit din disidenți față de Ceaușescu, astfel încât aceștia să fie prezentați, mai târziu, ca promotori ai acțiunii de răsturnare a dictatorului (p. 23). Cazul Tökes ar fi fost astfel speculat de spionajul străin, pentru a declanșa o mișcare la Timișoara, cu sprijin logistic din interiorul țării. Un rol aparte, în rândul țărilor vecine conspiraționiste, l-au avut Ungaria și Iugoslavia, care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
submineze și după decembrie 1989: 1) „imperialismul de sorginte sovietică”; 2) „revizionismul ungar”; și 3) „hegemonismul șovin iudeo-bolșevic” (pp. 142-143). La capitolul forțe antrenate în răsturnarea lui Ceaușescu, autorul menționează: 1) poporul român; 2) URSS (liderii sovietici temându-se ca dictatorul român să nu revendice Basarabia și tezaurul României, sechestrat de URSS după primul război mondial); 3) Ungaria (obsedată de recuperarea teritorială a Ardealului, dar și fiindcă la Budapesta ar fi funcționat „unul din centrele de coordonare pentru evenimentele din România
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
asigura ascensiunea grupării Iliescu și lichidarea facțiunii naționale. Lucrarea lui Raiha este tendențioasă, chiar dacă are unele puncte interesante în sprijinul tezei sale. Autorul acordă însă prea puțină importanță rolului Securității, mizând excesiv pe cartea complotului kaghebist. * Toader Ștețco (Moartea președintelui dictator, 1995) nu are o demonstrație și nici argumentație, dar susține că în decembrie 1989, în România, a avut loc o invazie de spioni străini din URSS, SUA, Ungaria și Israel (p. 53). Ștețco vorbește despre existența unui plan „M”, care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fie destructurarea, fie preluarea USLA. Autorul nu crede că ar fi existat un plan comun al Armatei și Securității de a-l răsturna de la putere pe Ceaușescu, dar creditează ideea că generalii Vasile Milea și Iulian Vlad au grăbit căderea dictatorului, întrucât l-au dezinformat pe acesta în privința situației din țară. Televiziunea este considerată a fi fost cel mai important factor de manipulare în timpul presupusei revoluții, prin TVR, străinii și forțele oculte încercând declanșarea unui război civil între Armată și Securitate
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aceste documente, Ceaușescu acuză „cercurile revanșarde, revizioniste, imperialiste, iredentiste, șoviniste”, agenți (agenturi) „atât din răsărit cât și din apus”, „serviciile de spionaj străine”, „acțiunile grupurilor antinaționale, teroriste”, țările indicate ca vinovate fiind Ungaria, URSS și SUA. Este amintit și fratele dictatorului, Ilie Ceaușescu, întrucât acesta, într-o informare în fața cadrelor militare din garnizoanele Timișoara, Arad, Cluj, previne asupra unei invazii străine asupra României, un „complot internațional” în care sunt implicate Vestul și Estul. Lucrarea semnată de Sava și Monac este, de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
încercare, așa încât, fie pentru că îi erau loiali în mod sincer, fie pentru că se prefăceau a-i fi loiali, închipuindu-și ce soartă ar fi avut dacă Ceaușescu i-ar fi suspectat de trădare, l-au rechemat în mod umil pe dictator să reocupe funcția respectivă, dându-i a înțelege că este singurul capabil. În discursul său televizat, Ceaușescu avea să precizeze că „agenturile străine” sunt sprijinite și din interior de români trădători; iar la teleconferința din 21 decembrie 1989 îi caracterizează
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cei trei miniștri de bază ai Puterii, respectiv ai MApN, MI și Securității. Deținut la Târgoviște, într-o garnizoană, Ceaușescu încă mai crede în teoria conspirației externe: generalul Andrei Kemenici, cel care a avut în custodie cuplul Ceaușescu, mărturisește că dictatorul continua să fie convins că maghiarii vor să invadeze Ardealul, iar rușii, Moldova (Domenico, 1999, p. 74). În urma micilor dialoguri avute cu Ceaușescu, Kemenici susține că dictatorul se considera trădat de Armată (prin generalul Vasile Milea), dar și de Securitate
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
generalul Andrei Kemenici, cel care a avut în custodie cuplul Ceaușescu, mărturisește că dictatorul continua să fie convins că maghiarii vor să invadeze Ardealul, iar rușii, Moldova (Domenico, 1999, p. 74). În urma micilor dialoguri avute cu Ceaușescu, Kemenici susține că dictatorul se considera trădat de Armată (prin generalul Vasile Milea), dar și de Securitate (atunci când i se vorbește despre acțiunea „teroriștilor”, întrucât psihoza legată de aceștia fusese declanșată, Ceaușescu îi consideră automat a fi securiști). În general, Ceaușescu se considera trădat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de evenimente, își imagina că ar mai putea să acceadă la putere cu ajutorul acestora, după mitizatul model bolșevic (1999, pp. 75-76). Elena Ceaușescu este cea dintâi care lansează la proces ideea loviturii de stat, susținută și de soțul ei. Apoi dictatorul afirmă el însuși că este o lovitură de stat pusă în slujba „reacționarilor” (fără să mai precizeze cine sunt aceștia). Deși Ceaușescu refuză să răspundă în fața Tribunalului căruia nu îi recunoaște legitimitatea, el acceptă când și când să o facă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de lovitură de stat: aceasta este pusă în contul unei „bande de trădători de țară”, dar „în strânsă legătură cu străinătatea” și cu „agenturile străine”. Cum una dintre acuzațiile de la proces este legată de „teroriștii” care i-ar fi fideli dictatorului, Elena Ceaușescu declară că a auzit că aceștia sunt securiști, dar evită să fie tranșantă. Cuplul Ceaușescu era interesat ca victimele din și de după 22 decembrie să nu fie puse pe seama lor - de aceea Ceaușescu și exclamă: „Cine a dat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
intern, acuzând o lovitură de stat și indicându-l voalat pe Ion Iliescu și grupul său proaspăt instalat la putere (Virgil Măgureanu), dar și pe unii foști demnitari ceaușiști precum generalul Victor Athanasie Stănculescu. Unele voci au creditat ideea că dictatorul ar fi avut un plan de evacuare, în cazul unei lovituri de stat. Evenimentul zilei a publicat, în 7, 8 și 9 iulie 1993, presupusul „Plan «Z» de salvare a familiei Ceaușescu în cazul unei lovituri de stat” și chiar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
să fugă. Planul se numea „Rovine-IS-70” și viza scoaterea în taină din capitală și protejarea conducerii superioare de partid. Traseul de evacuare prevedea localitatea Târgoviște - de aceea, Mirel Curea, ziaristul care prezintă documentul ultrasecret legat de Planul „Z”, consideră că dictatorul și soția sa au ajuns la Târgoviște nu fiindcă ar fi fost abandonați și arestați, ci fiindcă s-a urmat respectivul plan de evacuare conceput de Securitate - mai exact, de acea ramură a Securității care se ocupa de apărarea familiei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fi prefigurat o acțiune în forță (cu arme sofisticate), catalizată de prezența generalilor în complot, însă Ion Iliescu respinge planul, considerându-l periculos. Atunci când căpitanul de rangul I Nicolae Radu propune planul de torpilare a iahtului prezidențial de la Snagov, cu dictatorul la bord, Ion Iliescu respinge din nou atentatul, considerându-l aventurist și riscant. Din cauza ezitărilor sale, Iliescu va fi în cele din urmă marginalizat de către generalii complotiști. În 1987 este arestat Nicolae Radu, care se implicase într-un nou complot
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
neverificate, transmise fie de pioni infiltrați ai Securității, fie de ziariști care transmiteau astfel de informații, puse în circulație tocmai de Securitate, spre a fi speculate de mass-media din Occident. Securitatea i-a ascuns lui Ceaușescu natura revoltei de la Timișoara, dictatorul aflând abia în 20 decembrie că timișorenii scandează lozinci anticeaușiste și anticomuniste - ceea ce înseamnă, concluzionează Loupan, că Securitatea se folosea de revolta de la Timișoara pentru a răsturna regimul Ceaușescu. În 20 decembrie, seara, când Ceaușescu ordonă generalilor să se tragă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Autoarea pare să fie mai degrabă purtătoarea de cuvânt a unei părți din Securitate, mai exact, a acelei facțiuni care i-a rămas fidelă lui Ceaușescu, doar așa explicându-se lauda total inadecvată pe care ea i-o aduce fostului dictator. * Ca senator al Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat, Șerban Săndulescu a făcut parte din Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989. În această calitate, el a publicat o lucrare acuzatoare încă din titlu (Decembrie ’89. Lovitura de stat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]