4,059 matches
-
de toate, euristică. În cercetarea realizată pe domeniul Cardiologie, Nature et fonctions de la métaphore dans la terminologie médicale. Étude comparée du français et du portugais, Isabelle Oliveira (2005) făcea observația că metafora terminologică are cinci funcții: cognitivă, euristică, denominativă, metalingvistică, didactică. Metafora are valoare designativă, dobândind - datorită caracterului interdisciplinar - un rol euristic, susținut de forță argumentativă. În același context, autoarea reafirmă rolul denominativ și funcțional al metaforei în perceperea și comunicarea unor concepte aparținând limbajului specializat. Este perspectiva teoretică din care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și pe experiența personală a artistului. Și pentru că simțea cu disperare nevoie de a avea o singură ființă de partea sa, Lăură decise în taină să frecventeze cursurile “șefului” SS, un bărbat adorabil, extrem de inteligent și de motivat în cariera didactica. Constribuise la sporirea curiozității ei și opinia unui student din breaslă respectivă care era pur și simplu “îndrăgostit” de cursurile respective. Bineînțeles că au pactizat împreună și a doua zi Lăură pășea deja “incognito” în marele amfiteatru, alături de alte
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
fost elaborate, a unei instituții de învățământ care a funcționat de-a lungul unei epoci istorice etc. Cercetarea istorico-pedagogică rămâne cu predilecție o investigație teoretică, aplicarea acesteia materializându-se în diferitele moduri de organizare a sistemului de învățământ, precum și în didactica disciplinelor de specialitate. ȘCOALA ȘI EDUCAȚIA ÎN LUMEA GRECO-ROMANĂ Înflorirea vechilor civilizații a fost posibilă datorită prefacerilor economice, social-politice, culturale, dar și datorită instituțiilor de educație a căror organizare a însemnat acum mai bine de două milenii în urmă o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să publice și primele sale lucrări cu caracter pedagogic, filosofic și teologic: Ușa de aur deschisă limbilor (redactată în limba cehă și latină, în anul 1631, după care va fi tradusă în 12 limbi europene și patru limbi asiatice), urmează Didactica magna (operă scrisă între 1627- aproximativ 1640 și care îi consacră reputația de mare pedagog), Cea mai nouă metodă de învățare a limbilor (1648), Lumea sensibilă în imagini (1654). La 1654, Comenius era rechemat la Leszno (Lissa), unde va rămâne
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
puțină vreme din cauza tulburărilor politice, fiind forțat din nou să ia drumul pribegiei, stabilindu-se la Amsterdam. Aici, se va ocupa de educarea unor copii de viță nobilă, și, concomitent de tipărirea operelor sale într-o ediție completă intitulată Opera didactica omnia. Tot aici își va încheia existența, într-un moment în care ajunsese să se bucure de notorietate mondială. Inegalabilul pedagog al vremii rămâne o mare personalitate, caracterizat de dorința și năzuința permanentă spre luminarea, pacea și fericirea popoarelor. Din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
artă a grădinăritului prin care se dirijează procesul de devenire a copilului într-un adevărat om. Cel mai important mijloc de care dispune educatorul pentru formarea viitorului om rămâne învățământul materializat prin școală. Teoria sa despre învățământ este cuprinsă în Didactica magna, unde școala semnifica pentru pedagogul ceh ,,un atelier pentru formarea omului”. Comenius preconiza patru grade de învățământ: a. schola materna, adică școala din familia parentală din primii șase ani ai copilăriei; b. schola vernacula (școala elementară, populară), în care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
-i activeze în conversație prin dialog. Comenius este primul pedagog care schițează competențele deontologice ale profesiei de educator, este totodată primul pedagog care stabilește noțiunea de școală și funcțiile ei, nivelele de învățământ și principiile didactice, elaborând prima lucrare de didactică propriu-zisă. John Locke (1632-1704), născut la Wrington, și-a educat spiritul în religia protestantă, urmând cursurile Universității din Oxford între 1652-1660, unde a funcționat ca lector de morală. În 1690, va ocupa postul de comisar pentru comerț și colonii la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
anul 1812, își desfășura procesul instructiv-educativ pe următoarele discipline de învățământ: pedagogia, metodica, matematica, gramatica românească, geografia, istoria, limba germană, corespondența, catehetica, cântarea bisericească, pentru ca din 1815 să se mai adauge limba sârbă, iar din 1819 limba maghiară. Metodica și didactica de specialitate începe să se diversifice. Astfel, pentru deprinderea scrierii frumoase, la ornarea hrisoavelor era utilizată mai ales metoda modelingului; pe de altă parte, o atenție sporită era acordată metodei exercițiului și metodei conversației. Întâia învățătură pentru tineri, apărută în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sa, trebuie să debuteze printr-o prezentare exhaustivă a pedagogiei generale, momente în care să fie elaborate noțiunile principale referitoare la teoria educației. Asemenea momente (etape în devenirea educogenă a copilului și tânărului) conform pedagogiei herbartiene sunt: guvernarea (conducerea), învățământul (didactica), educația morală, toate acestea laolaltă constituie ceea ce denumim noi educația. Prima etapă a educației, guvernarea (conducerea), reprezintă educația fără instrucție, referindu-se la acele constrângeri pe care copilul trebuie să le simtă încă înainte de etapa școlarizării în mediul familial. Guvernarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Din perspectiva relației dascăl-elev, autorul susținea ideea unei discipline blânde în actul didactic în vederea unei reușite integrale a educației intelectuale, morale și fizice. Eliade rămâne între primii pedagogi români care a apreciat dimensiunea formativă a jocului didactic în școală. În cadrul didacticii, același autor susținea rolul deosebit al intuiției ca metodă de predare-învățare, inspirat fiind de concepția lui Pestalozzi. Pe aceeași linie, autorul ploieștean susținea cu insistență nevoia de pregătire temeinică, teoretică și metodică, îndeosebi a învățătorului, cel din urmă trebuind să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se poate înfăptui doar prin intermediul instrucției sistematice care, la rândul ei, nu trebuie să capete aspect informativ, ci mai degrabă unul formativ, respectiv un gen de fundament de valori culturale, un temei axiologic în formarea personală a fiecăruia. În domeniul didacticii, Popescu este cunoscut drept primul autor român al unui abecedar, ,, Întâia carte de lectură și învățătură pentru școalele poporale române”, un manual însoțit de numeroase îndrumări metodice, elaborat după așa-numita metodă analitică. Vasile Petri (1835-1905), autor a mai multor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acest spirit al antropologismului său pedagogic, Petri stabilea relația educație-cultură, cultură materială-cultură formală, ultima reflectând gradul de prelucrare spirituală a cunoștințelor generale, provenite prin intermediul instrucției; pedagogul ardelean propunea adoptarea unui sistem al științelor pedagogice format din următoarele discipline: pedagogia generală, didactica generală, didactica fiecărui obiect de studiu (metodica) și istoria pedagogiei; pe linie herbartiană, Petri elaborează didactica generală precizând treptele psihologice ale actului de predare-învățare: priceperea intuitivă, deprinderea (consolidarea celor înțelese), aplicarea acestora în practică. Petru Pipoș și Petru Span s-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
al antropologismului său pedagogic, Petri stabilea relația educație-cultură, cultură materială-cultură formală, ultima reflectând gradul de prelucrare spirituală a cunoștințelor generale, provenite prin intermediul instrucției; pedagogul ardelean propunea adoptarea unui sistem al științelor pedagogice format din următoarele discipline: pedagogia generală, didactica generală, didactica fiecărui obiect de studiu (metodica) și istoria pedagogiei; pe linie herbartiană, Petri elaborează didactica generală precizând treptele psihologice ale actului de predare-învățare: priceperea intuitivă, deprinderea (consolidarea celor înțelese), aplicarea acestora în practică. Petru Pipoș și Petru Span s-au dovedit
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de prelucrare spirituală a cunoștințelor generale, provenite prin intermediul instrucției; pedagogul ardelean propunea adoptarea unui sistem al științelor pedagogice format din următoarele discipline: pedagogia generală, didactica generală, didactica fiecărui obiect de studiu (metodica) și istoria pedagogiei; pe linie herbartiană, Petri elaborează didactica generală precizând treptele psihologice ale actului de predare-învățare: priceperea intuitivă, deprinderea (consolidarea celor înțelese), aplicarea acestora în practică. Petru Pipoș și Petru Span s-au dovedit a fi continuatori ai liniei herbartiene în pedagogie și educație, opțiune deschisă de I.
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
național unitar român la 1918 a determinat apariția unor oportunități pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a României în ansamblul său, asemenea oportunități de modernizare producându-se și în structura de ansamblu a sistemului de învățământ și de educație, în didactica și metodologia procesului instructiv-educativ, în realizarea unei legislații educaționale unitare și în modernizarea învățământului academic. Reorganizarea unitară a școlii românești a fost una dintre principalele teme supuse dezbaterii opiniei publice și legislativului, odată cu începutul deceniului al treilea al secolului trecut
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
conține și interesante observații ce adâncesc perspectiva herbartiană pe o linie mecanicistă. Petre Dulfu, Ilarion Velculescu și Grigore Patriciu - ultimul a activat ca profesor de pedagogie și metodică la Școala Normală din Bârlad - s-au remarcat mai degrabă pe tărâmul didacticii generale, didacticii speciale (practica pedagogică), mai puțin în domeniul teoriei pedagogice propriu-zise. Spiru Haret (1851-1912), primul doctor român în matematică cu o teză în mecanică celestă, titlu obținut la Paris, și-a extrapolat viziunea filosofică mecanicistă și asupra domeniului social
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
interesante observații ce adâncesc perspectiva herbartiană pe o linie mecanicistă. Petre Dulfu, Ilarion Velculescu și Grigore Patriciu - ultimul a activat ca profesor de pedagogie și metodică la Școala Normală din Bârlad - s-au remarcat mai degrabă pe tărâmul didacticii generale, didacticii speciale (practica pedagogică), mai puțin în domeniul teoriei pedagogice propriu-zise. Spiru Haret (1851-1912), primul doctor român în matematică cu o teză în mecanică celestă, titlu obținut la Paris, și-a extrapolat viziunea filosofică mecanicistă și asupra domeniului social. N-a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
secolul XIX: educația fizică, estetică, morală, religioasă (acestea corespund primului sens) și intelectuală (educația prin instruire, specifică celui de-al doilea sens). Găvănescul acordă o atenție specială educației intelectuale, datorită și faptului că ea și-a elaborat o tehnică specială, didactica (generală și specială). În opinia sa, didactica nu se referă doar la problematica teoretică a educației intelectuale, ci cuprinde atât teoria, cât și practica procesului instructiv-educativ. Mai mult decât atât, didactica elaborată de pedagogul român nu se rezumă doar la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
acestea corespund primului sens) și intelectuală (educația prin instruire, specifică celui de-al doilea sens). Găvănescul acordă o atenție specială educației intelectuale, datorită și faptului că ea și-a elaborat o tehnică specială, didactica (generală și specială). În opinia sa, didactica nu se referă doar la problematica teoretică a educației intelectuale, ci cuprinde atât teoria, cât și practica procesului instructiv-educativ. Mai mult decât atât, didactica elaborată de pedagogul român nu se rezumă doar la educația intelectuală, ea vizează și celelalte forme
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
faptului că ea și-a elaborat o tehnică specială, didactica (generală și specială). În opinia sa, didactica nu se referă doar la problematica teoretică a educației intelectuale, ci cuprinde atât teoria, cât și practica procesului instructiv-educativ. Mai mult decât atât, didactica elaborată de pedagogul român nu se rezumă doar la educația intelectuală, ea vizează și celelalte forme ale educației, motiv pentru care Găvănescul critica intelectualismul herbartian contemporan: ,,Nu e nevoie să se respingă azi, cu multe argumente, această eroare psihologică, introdusă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
s-ar dezvolta toate celelalte. Nici intelectul nu e rădăcina din care ies și cresc voința și sentimentele, după cum crede Herbart; nici sentimentul sau voința nu e rădăcina din care iese și crește intelectul după cum susținea Schopenhauer.” În esență, problematica didacticii rămâne și în cazul pedagogului ieșean una specific herbartiană prin tematica propusă dezbaterii: scopul învățământului, principiile și regulile didacticii, metode de învățământ, aspecte referitoare la programele școlare, organizarea învățământului, problematica treptelor culturale (,,treptele omenirii” despre care vorbea Ziller, în vreme ce Găvănescul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
crede Herbart; nici sentimentul sau voința nu e rădăcina din care iese și crește intelectul după cum susținea Schopenhauer.” În esență, problematica didacticii rămâne și în cazul pedagogului ieșean una specific herbartiană prin tematica propusă dezbaterii: scopul învățământului, principiile și regulile didacticii, metode de învățământ, aspecte referitoare la programele școlare, organizarea învățământului, problematica treptelor culturale (,,treptele omenirii” despre care vorbea Ziller, în vreme ce Găvănescul identifica treptele devenirii culturale și sociale ale fiecărui neam), succesiunea obiectelor de învățământ, surmenajul etc. Un alt herbartian român
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
problematica treptelor culturale (,,treptele omenirii” despre care vorbea Ziller, în vreme ce Găvănescul identifica treptele devenirii culturale și sociale ale fiecărui neam), succesiunea obiectelor de învățământ, surmenajul etc. Un alt herbartian român, preocupat de istoria învățământului românesc și universal, dar și de didactică a fost Onisifor Ghibu (1883-1972). Acesta și-a obținut titlul de doctor în pedagogie la Jena sub îndrumarea cunoscutului herbartian W. Rein. Strict legat de problematica învățământului și educației, cele mai cunoscute lucrări ale pedagogului român sunt Despre educație (1910
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o componentă prealabilă sau premergătoare educației morale. Acest aspect era justificat, în opinia lui Antonescu, prin faptul că o conduită bună, un model moral, pare mult mai ușor digerabil dacă este prezentat primordial ca fiind o faptă frumoasă. În domeniul didacticii, pedagogul bucureștean rămâne poziționat în didactica herbartiană, în special a discipolului acestuia Rein, de care se apropiase în perioada studiilor de la Jena. Ca atare, pedagogul român simplifică și fixează etapele/secvențele lecției astfel: pregătirea aperceptivă, cu anunțarea temei supusă predării
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
morale. Acest aspect era justificat, în opinia lui Antonescu, prin faptul că o conduită bună, un model moral, pare mult mai ușor digerabil dacă este prezentat primordial ca fiind o faptă frumoasă. În domeniul didacticii, pedagogul bucureștean rămâne poziționat în didactica herbartiană, în special a discipolului acestuia Rein, de care se apropiase în perioada studiilor de la Jena. Ca atare, pedagogul român simplifică și fixează etapele/secvențele lecției astfel: pregătirea aperceptivă, cu anunțarea temei supusă predării; tratarea, respectiv expunerea datelor fundamentale ale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]