7,302 matches
-
real și definește spațiile virtuale ca "locuri ale culturii umane realizate de către computer prin intermediul Internetului" (p. 17, apud Schackman, 2009). Din această perspectivă, noțiunile real virtual trebuie abordate mai degrabă ca poli ai unui continuum decât ca două categorii net diferențiate, care se exclud reciproc. Comunitățile virtuale se găsesc la polul acestui continuum și fac parte din experiența socială a indivizilor, care utilizează unul dintre cele mai complexe instrumente construite de om pentru a relaționa cu ceilalți. După cum afirma Reid, "mai
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
analiza materialului scris, a comunicărilor arhivate în ordine temporală sau tematică. Pentru aceste cazuri, Kruger (2005) enumeră dificultățile cu care se confruntă cercetătorul în procesul de selecție, eșantionare și analiză a conținutului website-urilor sau a comunicării din comunitățile virtuale: * Accesibilitatea diferențiată a informațiilor online. Căutarea informațiilor pe Internet depinde de strategia motoarelor de căutare, de criteriile utilizate de către acestea pentru ordonarea paginilor. Motoarele de căutare reușesc să acopere doar 30-40% din "web-ul de suprafață" (surface web), în timp ce informațiile din "web
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
obținerea consimțământului, identificarea cercetătorului cu rolul pe care îl joacă, interzicerea înregistrării conversațiilor efemere, păstrarea anonimatului subiecților, citarea corespunzătoare a resurselor online. Fiecare dintre aceste măsuri au nevoie de adaptări astfel încât să fie aplicabile corespunzător în spațiul virtual. * Obținerea consimțământului diferențiat al subiecților de a participa la cercetare (consimțământ semnalat sau implicit pentru adulți și consimțământ parental scris pentru copii și alte categorii vulnerabile). Această etapă prealabilă a cercetării trebuie abordată cu rigurozitate, chiar dacă comunitatea studiată este deschisă, accesibilă tuturor celor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
socială mai scăzută a membrilor comunităților religioase locale. Între tendințele izolaționiste datorate dorinței de prezervare a valorilor, practicilor și obiceiurilor și misiunea declarată de sprijinire a persoanelor în suferință fizică, psihică sau spirituală, comunitățile religioase își găsesc echilibrul în mod diferențiat și dificil de cuantificat sau generalizat. Problema autenticității este strâns legată de evoluția istorică a comunităților religioase, dar și de trăirea subiectivă a experiențelor spirituale. Evaluarea autenticității experiențelor religioase realizată de către subiecții cercetării se prezintă ușor în favoarea comunităților locale (p
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Reforma curriculară la nivelul programelor de opțional II 1.1. Repere metodologice în proiectarea opționalelor Curriculumul la decizia școlii (CDȘ) este componenta curriculum-ului național care acoperă diferența dintre numărul de ore prevăzut de curriculumul nucleu (trunchiul comun și curriculumul diferențiat ) și numărul ales de ore pe săptămănă. Prin dreptul de a lua decizii , conferit școlii, curriculumul la decizia școlii (CDȘ) este de fapt emblema puterii reale a acesteia. Derivată din libertatea oferită de planul cadru de învățământ de a decide
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
Metodele folosite de Fericitul Augustin permit transmiterea unei mari cantități de informații într-un timp relativ scurt.” (p. 1115), iar la pagina 117, adaugă: „Însăși alternanța metodelor și procedeelor, durata utilizării lor în clasă etc. țin seama de o psihologie diferențiată care tinde să conducă spre o metodologie individualizată.” În subcapitolul IV.2, Aplicabilitatea metodelor de învățământ folosite de Fericitul Augustin, în lecția de religie, astăzi, autoarea ne prezintă trei proiecte didactice - model, în care surprinde, la modul exemplar, metode didactice
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
virtuți și despre har. Aceasta „în funcție de posibilitatea de cuprindere și de puterile catehumenului, și ținând seama de timpul său disponibil”. Începând cu capitolul al VIII-lea se face pregătirea pentru a se justifica o concepție de catehizare specific augustiniană: catehizare diferențiată, „după oameni și împrejurări”, preponderent individuală. În acest scop, recomandă cercetarea cu grijă a motivelor care l-au determinat pe catehumen să dorească să se facă creștin. Pentru această este bine să ne informăm de la cei ce-l cunosc asupra
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
exemplu, expunerea îmbracă forma povestirii sau a descrierii faptice și concrete pentru elevii claselor mici, sau a prelegerii și expunerii pentru vârstele mai mari. Însăși alternanța metodelor și procedeelor, durata utilizării lor în clasă etc. țin seama de o psihologie diferențiată care tinde să conducă spre o metodologie individualizată. Gândirea concretă a școlarului din clasele I-IV, bazată pe elemente intuitive, ca și fluctuația atenției lui, vor impune utilizarea unui material intuitiv bogat și variat, un apel mai frecvent la metoda
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Tratați elevul vostru după vârsta lui”. (J. J. Rousseau, 1973, p. 67) „Școala nu trebuie să pregătească pentru viață, ea trebuie să fie viața însăși, să pulseze de viață reală”. (Dewey, J., apud Stanciu, I. Gh., 1991, p. 112) „Pedagogia diferențiată se poate defini ca o pedagogie individualizată care recunoaște elevul ca o persoană având reprezentările sale proprii despre situația de formare; o pedagogie variată care propune un evantai de demersuri, opunându-se astfel mitului identitar al uniformității, al falsei democrații
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
sunt menționate în lectură(delimitări, încadrări teritoriale, vecinătăți, drenaj/ape etc); 2. Explicarea cauzală a diferențierilor impuse de expoziția, înclinarea și asimetria versanților care creează utilizări ale terenului și peisaje diverse în general (în cazul Munților Cozia); 3. Înțelegerea fenomenului diferențiat, temporal, prin menținerea constantă pe sezoane/anotimpuri; 4. Diferențierile climative impuse de climatul local și exprimat prin modul de utilizare a terenurilor (versantul sudic vs. versantul nordic); 5. Explicarea comportamentului vânturilor locale, respectiv ”Vântu Mare” din grupa Munților Făgăraș; 6
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
interioară), sintaxa ritmică etc. 4. STILURILE FUNCȚIONALE. CONVENȚII SPECIFICE Stilurile funcționale reprezintă forme supraindividuale ale limbii literare, variante specializate, adaptate nevoilor de comunicare în diversele domenii de activitate. Pentru a asigura comunicarea eficientă în condiții specifice, limba română contemporană șia diferențiat cinci limbaje funcționale: stilul științific, stilul oficial, stilul publicistic, stilul beletristic și stilul colocvial. 4.1. Stilul științif ic (tehnicoștiințif ic) Stilul științific (tehnicoștiințific) realizează comunicarea în sfera diverselor științe și în domeniul tehnic, îndeplinind o funcție informativă. Textele specifice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
putere puțin după restabilirea păcii: de la Marșul către Roma în octombrie 1922 la incendierea Reichstag-ului de la Berlin în 1933, aria democrației n-a încetat să se îngusteze în Europa. Acest dublu fenomen de extindere a parlamentarismului, urmat, conform cronologiilor diferențiate, de o severă repunere în discuție, a creat condiții de existență complet noi pentru creștin-democrați. Primul fenomen, mai ales cînd a fost însoțit de extinderea votului universal și în rîndul femeilor și de adoptarea tipului de scrutin proporțional, i-a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care predomină blonzii și blonzii în societățile în care predomină bruneții (țăranii din Munții Neamțului sunt, în general, bruneți). Albinoșii, pentru raritatea lor, sunt și ei implicați. De altfel, se știe că toți cei considerați ca "jetatore" sunt, pretutindeni, oameni diferențiați, "însemnați", care impresionează printr-o particularitate anumită. * Deși practicile specific etnoiatrice sunt tot mai rare, superstițiile oferă încă numeroase fapte interesante. Menționăm, în privința superstițiilor, că, datorită educației materialiste, aplicată perseverent în ultimele decenii, depistarea lor este tot mai dificilă. Ni
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
terminologie care încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță: slab de minte (slăbiciune de minte), nevolnic, slab de hire. Trecerea de la un înțeles exclusiv social (prostimea, ca o categorie socială) la unul psihologic (prostimea, o categorie diferențiată psihologic) s-a făcut relativ recent. În secolul al XVII-lea găsim: Atunci jale și amar va cădea pre păcătoși, că voi fi, cei mai proști, pre carii de multe ori i-au osăndit și i-au asuprit, îmbrăcați într-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ștefan Vodă, lăsând inima cea neprietenească, s-au împăcat cu craiul leșesc" și "cu ce inimă și sfat au făcut acea casă"46. Cealaltă ipostază a psihozei maniaco-depresive, mania, era, se pare, mai puțin cunoscută, în orice caz mai puțin diferențiată. Probabil că descrierea stării de excitație a ambasadorului Feriol (reprodusă mai sus) era o excitație maniacală: "frecvența mișcării ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința gesticulațiunilor sale" etc., etc. Criza, cum am spus, s-a terminat printr-o stare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
au suferit persecuții. Dimpotrivă, a fost caracteristică o anumită îngăduință în mare măsură protectoare, aceasta bineînțeles când boala era recunoscută ca boală și când bolnavul putea fi tolerat în societate ca bolnav. În această ambianță, bolnavii psihici ridicau totuși probleme diferențiate pe care, prin analogie, le deducem ușor; unii, ca și acum, puteau duce o viață liniștită în condiții pastorale sau agricole simple, condiții care pentru ei erau optime. Aceasta era categoria cronicilor deficitari, a oligofrenilor, poate a unor demenți. Alții
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
50 români existenți, fiind încă 4 israeliți și câte un francez, german, polonez și armean. Printre rânduri, bănuim că exista pe atunci un efectiv de bolnavi, câțiva desigur, de elită sau, în orice caz, mai înstăriți. Peste câțiva ani, plata diferențiată a devenit curentă, unii fiind asistați de stat, alții, mai ales orășenii (și străinii pomeniți mai sus), întreținuți de familie. Existau și unii pacienți protejați de Mănăstirea Neamțului, aceștia dintre marii invalidați, neidentificați și plasați, probabil, de mănăstire la ospiciu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
izvorâte dintr-o cunoaștere bună a situației de la noi. Ca și A. Fătu, din care Lukaszewski poate să se fi inspirat (regăsim o organizare identică în ambele lucrări), autorul se preocupă de aproape de asistența psihiatrică de spital, făcând o delimitare diferențiată a categoriilor de bolnavi psihici care ar putea beneficia de această asistență. Spitalul de psihiatrie preconizat de Lukaszewski este o instituție care pare însă oarecum idealizată, în tot cazul mai greu de realizat decât aceea preconizată în 1863 de A
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
tratamentul unor alienați. El critică, în lucrarea sa, pe doctorul A. Șuțu, profesor de psihiatrie la București, care era mai rezervat în această privință. (Vorbește chiar de "ignoranța" lui A. Șuțu.) Este remarcabilă optica sub care prezintă organizarea unor secții diferențiate, cum sunt acelea de "azile închise pentru incurabili" și "ospicii închise pentru pacienți curabili dar vătămători societății", în care vede niște instituții sanatoriale, cu o mișcare a bolnavilor dinamică și caracterizate prin activitatea științifică. Este de reținut faptul că Julian
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din partea unui autor care afirmă că Wittgenstein „ar fi fost convins că întrebările metafizice vor fi eliminate doar printr-un criteriu al sensului, acel criteriu care stabilește condițiile ce fac enunțul adevărat“ (op. cit., p. 205). 81 Atrăgând atenția asupra recepției diferențiate a Tractatus-ului în Cercul de la Viena, Stadler nota: „Pentru Hahn, această scriere a unuia din afara lumii academice era un text fundamental pentru explicarea rolului logicii, chiar dacă el împreună cu Neurath, Menger, Göedel și alții nu voiau să împărtășească «tăcerea» lui Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
posedă în mod potențial aptitudinea (= facultatea) de a comunica, însă această potențialitate trece în act numai printr-o educație simultană a organelor fonatoare și a gîndirii prin învățarea unei limbi și, de aceea, își realizează vocația universală numai în sisteme diferențiate fonologic, morfologic, sintactic și stilistic, sisteme care reprezintă limbile. Acesta este motivul pentru care limbajul nu există de fapt decît în limbi, deși acestea nu au această trăsătură a universalității decît pentru vorbitorii proprii. Tot prin limbaj se denumește însă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sînt cele mai importante), instituind chiar reguli de comportare socială. La Saussure, limba este concepută sub trei aspecte: a) ca însumare lingvistică, b) ca instituție socială și c) ca sistem funcțional. Acestea nu sînt însă tratate de el în mod diferențiat, încît imaginea limbii oferite de acest lingvist este a unei entități generale, ideale, abstracte, extra-individuale, care se opune unilateral vorbirii, considerate ca fiind momentană, ocazională, materială, concretă și indivi-duală19. Limba este, prin urmare, nivelul abstract de raportare a faptelor concrete
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
is paved with good intentions înseamnă "iadul este pavat cu intenții bune", iar construcția portugheză echivalentă este de boas intenções esta o inferno cheio, adică "de bune intenții e plin infernul", ceea ce nu presupune un sens identic. Cu atît mai diferențiate sînt construcțiile ce țin de limbile istorice, încît iarba rea nu piere, expresie foarte plastică în română, are corespondente destul de neutre în italiană: la malerbe cresce presto "iarba rea crește repede" sau chiar erba cattiva cresce "iarba rea crește". În
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
valoare deosebită în investigația de tip filozofic: reflectarea realității în limbă și principiile schimbării limbii. A. P h i l i p p i d e și G. I v ă n e s c u au demonstrat utilitatea analizei diferențiate a celor două aspecte, popular și literar, ale limbii, pornind de la statutul lor diferit din punct de vedere social, cultural și structural 151. În această perspectivă, limba populară este un produs al evoluției unei comunități (în ultimă instanță, deci, un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
urmată prin imitație, ci ea este impusă, este legiferată, este o normă lege, care în măsura în care este respectată sau nu, conferă vorbitorului un anumit statut cultural (și, uneori, chiar social). Așadar, se distinge o normă a sistemului la nivelul limbii populare, diferențiată uneori la nivelul dialectelor, și o normă a limbii culte, care poate fi cutumiară sau legiferată. Norma are, deci, origine și statut diferit în limba populară și în diferite faze ale limbii literare. Astfel, în cazul limbii populare, tradiția impune
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]