10,118 matches
-
socială este liniară și economicul influențează socialul și culturalul, și concepția weberiană ce susține dimpotrivă, că factorul cultural este cel ce impune schimbarea și în celelalte domenii, social și economic. Nuanțând abordarea, trebuie amintite și alte teorii (Bădescu, 2004): teoria diferențierii structurale a lui N. Smelser, care spune că prin modernizare, o structură socială cu funcții multiple este divizată în mai multe structuri specializate ce îndeplinesc, în mod mai eficient, doar o funcție; teoriile funcționaliste ce abordează modernizarea dintr-o triplă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
grafic. Cum se comportă românii din perspectiva celor trei tipuri de toleranță relațională? Există diferențe semnificative în funcție de variabilele sociodemografice? Acestea sunt întrebările la care am încercat să răspund în continuare, testând media celor trei factori în funcție de diferite variabile, prin Anova. Diferențieri interesante apar în funcție de aproape toate variabilele sociodemografice luate în calcul, astfel (datele sunt valabile doar pentru mediul rural): Pentru toleranța etnică și rasială (mai jos sunt trecute doar aspectele între care Anova a relevat diferențe semnificative): * Toleranța crește odată cu venitul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
interesată de astfel de nevoi, explicația fiind aceea că, o mare parte a populației nu și-a satisfăcut încă nevoi de bază legate de securitatea materială mai ales. Ceea ce îmi propun, în secțiunea care urmează este să determin în ce măsură există diferențieri în ruralul României, față de urban, în privința interesului pentru aceste nevoi superioare și diferențieri date de alți predictori. Grafic 3.4: Atitudinea populației rurale față de protejarea mediului înconjurător Sursa datelor: EVS 1999 O măsură a înclinației spre hedonism ca valoare a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
populației nu și-a satisfăcut încă nevoi de bază legate de securitatea materială mai ales. Ceea ce îmi propun, în secțiunea care urmează este să determin în ce măsură există diferențieri în ruralul României, față de urban, în privința interesului pentru aceste nevoi superioare și diferențieri date de alți predictori. Grafic 3.4: Atitudinea populației rurale față de protejarea mediului înconjurător Sursa datelor: EVS 1999 O măsură a înclinației spre hedonism ca valoare a postmodernismului (deși indirectă) este dată de itemii legați de importanța muncii și a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apar, fie au o intensitate scăzută. Cele două sate studiate sunt extrem de asemănătoare din punct de vedere al gradului de tradiție, modernitate și postmodernitate elementele care o indică pe aceasta din urmă fiind aproape inexistente. Cu greu se pot face diferențieri între ele din acest punct de vedere. De asemenea este dificil de concluzionat, că un sat este mai modern sau mai tradițional decât celălalt, întrucât ambele au atât elemente de tradiționalism, cât și de modernitate. Cel mult, am putea spune
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proceselor de comunicare, negociere, interacțiune. Aplicațiile asupra comunității încadrate în paradigma psihologiei sociale, sunt interesate fie de modele de interacțiune și simboluri, fie de percepții (psihologie cognitivă). Studiile de factură interacționistă încep să pună și problema identității, ca mod de diferențiere a comunității de alte populații. În Construcția socială a comunităților (1972) Gerald Suttles își propune să arate "cum folosesc oamenii teritoriul, locuirea, distanța, spațiul și mișcarea pentru a construi reprezentări colective cu valoare comunicativă" (apud Stoneall, 1983). Sau, pentru a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
similaritatea și diferența. Identitatea, de orice fel ar fi ea nu poate fi exista în absența nici unuia din aceste aspecte, din cauza cărora capătă o conotație paradoxală (Jurcan, 2005). Identificarea presupune invocarea similarității dintre membrii unei categorii, aceasta stând la baza diferențierii acestora de cei ce nu fac parte din categoria respectivă. Din nou este vorba de un proces dialectic între similaritate/diferențiere. Jenkins (2000: 22) afirmă că identitatea nu poate fi concepută unui element din această relație, tot așa cum identitatea individuală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cărora capătă o conotație paradoxală (Jurcan, 2005). Identificarea presupune invocarea similarității dintre membrii unei categorii, aceasta stând la baza diferențierii acestora de cei ce nu fac parte din categoria respectivă. Din nou este vorba de un proces dialectic între similaritate/diferențiere. Jenkins (2000: 22) afirmă că identitatea nu poate fi concepută unui element din această relație, tot așa cum identitatea individuală nu poate fi concepută în absența apartenenței la un grup sau comunitate, deci în absența identității colective. În încercarea de a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acționează în sens invers: în timp ce globalizarea presupune integrare, creșterea interdependenței economice între diferite puncte ale lumii, identitatea culturală sau mai ales modul în care este utilizat astăzi acest concept în discursurile sociologice, politice sau de altă natură implică ideea de diferențiere, specificitate, unicitate. Pentru a ajunge însă la tema identității culturale, relevantă pentru studiul de față, este necesară circumscrierea cât mai clară a problematicii culturii. Din multitudinea de definiții ale culturii, voi opta pentru una care servește obiectivele acestui studiu enunțate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
grupul etnic, prin conștientizarea valorilor, culturii, tipurilor de acțiune, a mentalităților, a religiei grupului respectiv, prin conștientizarea și afirmarea a ceea ce îl face diferit de alte grupuri etnice. Trebuie spus că există și concepția conform căreia nu se face o diferențiere clară între identitate și etnicitate, cele două fiind considerate sinonime (de exemplu Ferreol, 2000). Mai ales cercetătorii preocupați de explicarea identității naționale, echivalează cei doi termeni. Concepția este însă criticată, atâta timp cât există mărci identitare separate, distincte care sunt utilizate de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de apartenență la acel grup, de mândrie sau dimpotrivă respingere, de atașament față de grup) și o componentă valorică (colectivism vs. Individualism, îmbrățișarea valorilor grupului respectiv) (Chelcea, Iluț, 2003: 172); mecanismul categorizării, ce presupune tipologizarea celor din afara grupului etnic și astfel diferențierea de aceștia. J. Coggeshall (1986) propune un model cognitiv pentru înțelegerea construcției identității colective, care sintetizează în același timp, principalele trăsături ale acesteia: * Un set comun de elemente culturale obiective (limbă, dialect, grai popular, obiceiuri, tradiții), prin care membrii grupului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
chiar și o mobilitate geografică. Există de asemenea o variație a cestora în timp. Conceptul esențial în teoria lui Barth este cel de graniță, el accentuând dualitatea acestuia: pe de o parte granița permite identificarea comună a membrilor grupului și diferențierea acestora de alte grupuri etnice (Voiculescu, 2002), pe de altă parte el accentuează permeabilitatea granițelor grupurilor etnice. Această zonă a frontierei grupului etnic permite așadar atât o separare față de altă grupuri, cât și o articulare cu acestea. Granița, în termenii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
definire, o populație cu același nume, ce trăiește pe un teritoriu istoric, ce împărtășește mituri și o memorie colectivă comună, ce are o cultură unitară și o singură economie și drepturi și îndatoriri comune pentru toți membrii ei (Smith, 1999b) Diferențierile între cele două apar atunci când se invocă numărul de indivizi ce alcătuiesc națiunea față de grupul etnic (deși acest criteriu este unul relativ), sau criteriul politic, națiunea având conotații legate de stat, organizare politică, autodeterminare. În același timp, trebuie făcută distincția
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
grup etnic și etnicitate să fie mai relevanți. În ce privește identitatea etnică și cea națională, în teorie cel puțin, există o diferență între ele, ce rezidă în punctul de referință al identității, grupul etnic în cazul primeia și respectiv națiunea. Și diferențierea se menține atâta timp cât grupul etnic în discuție este mai puțin numeros decât națiunea din care face parte (adică vorbim de minoritate), sau atâta timp cât intervine criteriul geografic sau cel regional (noi românii din satul acesta / regiunea aceasta ne diferențiem de românii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și grup etnic și când este vorba despre grupuri etnice care ocupă același teritoriu și care au practici culturale asemănătoare (cum se întâmplă, de exemplu, în cazul românilor și rromilor). Atâta timp cât între aceste grupuri persistă o problemă de percepție, o diferențiere între noi/ei, o afirmare a diferențelor culturale, invocarea etniei devine necesară. Încă o precizare: datorită controverselor din ultimul timp legate de termenii de etnie, etnicitate, națiune, și datorită conotațiilor esențialiste ale acestor concepte, unii autori preferă utilizarea termenilor de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o afirmare a diferențelor culturale, invocarea etniei devine necesară. Încă o precizare: datorită controverselor din ultimul timp legate de termenii de etnie, etnicitate, națiune, și datorită conotațiilor esențialiste ale acestor concepte, unii autori preferă utilizarea termenilor de cultură și interculturalitate. Diferențierea între diverse grupuri și comunități, se face astfel, nu accentuând etnicul, ci culturalul (Poledna, Ruegg, Rus, 2002) Revenind la conceptul de identitate etnică, câteva precizări legate de mecanismele ei de acțiune și de efectele ei sociale, sunt necesare. Astfel, trebuie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
specificității grupului din care fapte parte, în raport cu alte grupuri cu care intră în contact, privind stilul său de viață, obiceiurile, limba, valorile (Dorais, 1995) Orice comunitate ce intră în contact cu alta, indiferent de gradul lor de dezvoltare și de diferențiere, conștientizează această diferență dată de aspecte culturale, diferență care este de fapt esența identității. Identitatea etnică în schimb, nu poate apărea decât în societăți complexe, cu un anumit grad de diferențiere, cu o anumită structură socială și cu un aparat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alta, indiferent de gradul lor de dezvoltare și de diferențiere, conștientizează această diferență dată de aspecte culturale, diferență care este de fapt esența identității. Identitatea etnică în schimb, nu poate apărea decât în societăți complexe, cu un anumit grad de diferențiere, cu o anumită structură socială și cu un aparat politic. Este evident că cele două au elemente comune și, până la un punct, desemnează aceeași realitate socială. Ele sunt însă și fundamental diferite. O altă diferență constă în faptul că identitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt implicațiile acestui fapt la nivelul vieții de zi cu zi? Tabelul 5.12 surprinde profilul social și etnic al celor ce simt mândrie, simt rușine, sau consideră că au viața grea din cauza faptului că sunt cetățeni români. Există o diferențiere puternică în ce privește sentimentul de mândrie dată de sexul subiecților, de etnia lor, de vârstă. Rușinea în schimb corelează negativ cu vârsta și este și ea mai frecventă la sexul masculin și la etnia maghiară. Există o oarecare suprapunere cu datele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
exemplu limba, oferă explicații atât asupra identității etnice, cât și asupra celei culturale. În ce privește identitatea etnică aplicată la spațiul social al celor două sate -, am optat pentru înțelegerea ei dintr-o perspectivă culturalistă și interacționistă (deci constructivistă), din următorul motiv: diferențierile între etniile ce conviețuiesc în cele două comunități se fac prin afirmarea unor elemente culturale, relaționale și simbolice, și nu prin elemente obiective, din moment ce ele împart același teritoriu, istorie locală și vorbesc aceeași limbă. Prelucrările legate de identitatea etnică și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
categorii economice de pământ. Ea presupune o "stapânire pe sumă de stânjeni" fiecare familie are o întindere de teren egală. * Devălmășia inegalitară apare în satul devălmaș umblător pe bătrâni, este un sat cu o obște în care s-au produs diferențieri de avere, alcătuit din cete multiple de neam și care au drepturi inegale asupra diverselor categorii de pământ, în funcție de avere. Este un sat în care au pătruns nebăștinași, iar economia este preponderent una de schimb. Devălmășia inegalitară este rezultatul creșterii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Astfel, izolarea, deși nu împiedică pătrunderea elementelor de modernitate, favorizează pierderea elementelor circumscrise tradiției. Capitolul patru, dedicat modului în care oamenii se raportează la comunitate în contextul proceselor de globalizare de astăzi, relevă și el concluzii interesante. Din nou apar diferențieri în conceptualizarea și experimentarea raporturilor comunitare în cele două sate. Diferențieri care sunt de înțeles, atâta timp cât experiența comunismului, ce subminează profund comunitatea, a afectat Ludoșul în mod mai pregnant, în timpul anilor de colectivizare. Astfel, locuitorii Tălmăcelului se raportează la comunitate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
elementelor circumscrise tradiției. Capitolul patru, dedicat modului în care oamenii se raportează la comunitate în contextul proceselor de globalizare de astăzi, relevă și el concluzii interesante. Din nou apar diferențieri în conceptualizarea și experimentarea raporturilor comunitare în cele două sate. Diferențieri care sunt de înțeles, atâta timp cât experiența comunismului, ce subminează profund comunitatea, a afectat Ludoșul în mod mai pregnant, în timpul anilor de colectivizare. Astfel, locuitorii Tălmăcelului se raportează la comunitate invocând în mai mare măsură decât cei din Ludoș sentimente pozitive
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identifică mai puternic cu comunitatea din care fac parte, cu statutul lor de membri ai acestei comunități, cu tradițiile și obiceiurile specifice, cu identitatea lor etnică. Ceea ce prezumam la începutul capitolului s-a dovedit adevărat: în cele două sate există diferențieri clare în ce privește mărcile identitare utilizate în comportamentul cotidian și modalitățile prin care oamenii își afirmă / mențin identitatea. Noi suntem diferiți de alții prin tradițiile noastre (în Tălmăcel) versus noi suntem diferiți de alții prin sărăcia noastră (în Ludoș), sunt cele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
evitate prin cunoaștere, mijloace de reducere a riscului, realizarea diagnosticului intraoperator, în situații nespecifice. Culpa este o greșeală ce atrage răspunderea, indiferent dacă putea fi prevăzută sau evitată ori putea fi reparată, dar n-a fost (greșeala poate deveni culpă). Diferențierea celor două situații impune analiza condițiilor de lucru concrete în care s-a desfășurat activitatea. Respectarea cerințelor unei atitudini apropiate de ideal va crea cadrul pentru diminuarea într-o cât mai mare măsură a riscului. Operațiile trebuie programate cu consimțământul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]