3,132 matches
-
Odată stabiliți acești factori, strategia de cercetare a constat În studiul variabilității lor, cu scopul stabilirii unui management terapeutic adaptat. Legat de aspectele menționate, a doua direcție a fost identificarea unor caracteristici ale durerii din fibromialgie, fiind primul factor de disconfort, În clasamentul subiecților din lotul experimental. Am luat În considerare că durerea este o experiență subiectivă și că este greu de demonstrat o relație directă Între patologia fizică și intensitatea durerii și am studiat: profilul durerii (acut/cronic, inflamator/neinflamator
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nevoit să lucreze cu idei care sunt incomplete sau ambigue. Un inginer, de exemplu, trebuie să opereze cu idei care vor suporta pe parcurs modificări sau îmbunătățiri - fapt ce impune adaptarea la ambiguitate. În sens opus, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 4.1.3.5 Rezistența la închidere Rezistența la închidere reprezintă capacitatea de a rezista tentației de a alege soluția aflată la îndemână sau prima soluție care apare, socotind problema rezolvată. De regulă, prima soluție este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este nevoit să lucreze cu idei care sunt incomplete sau ambigue. Un inginer, de exemplu, trebuie să opereze cu idei care vor suporta pe parcurs modificări sau îmbunătățiri - fapt ce impune adaptarea la ambiguitate. Spre deosebire, individul slab creativ simte disconfort în fața incertitudinilor sau ipotezelor. 7.3 Blocaje de personalitate Blocajele de personalitate se pot clasifica în: * Blocaje motivaționale; * Blocaje de atitudini și mentalități; * Blocaje emoționale. 7.3.1 Blocaje motivaționale Este știut că persoanele creatoare au o voință formidabilă de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și acționează prin supunerea individului la acest set de modele sociale sau culturale, ajungându-se în final la internalizarea lor. 1. Tabuuri Tabuurile sunt interdicții (din superstiție sau din pudoare) ale unor acte, considerând că ar putea produce teamă, jenă, disconfort sau primejdii potențiale asupra unor persoane. Tabuurile sunt legate de religie și tradiții, fiind specifice mediului cultural al individului. Exemple de tabuuri: intrarea femeii în altarul bisericii, spălatul rufelor de Bobotează, urinatul în public, nașterea în public, plimbarea bărbaților ținându
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se manifestă așa, Freud s-a întrebat ce mesaj al inconștientului poartă visele. Orice întrebare îndrăzneață poate conduce la identificarea unei probleme de rezolvat. Întrebările care se pun pot fi generate de aspecte care sunt nelămurite, care stânjenesc, care produc disconfort fizic sau psihic, care necesită mult efort, mult consum de energie, care produc rezultate incerte, etc. Uneori provocările provin din iritări, asememea perlelor care cresc atunci când stridia este iritată de firele de nisip din interiorul cochililei. Problemele sesizate pot fi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
întrebat este o dovadă a trădării. Complexatul simte nevoia unei „mame ideale”, indiferent de sex, vârstă, care răspunde fidel la dorințele lui. În forma compensată, subiectul face să înceteze în el orice afectivitate, pentru că aceasta este sursa care îi provoacă disconfortul. El neagă dragostea, prietenia și orice formă de afecțiune. Are în minte numeroase exemple din viață, literatură, etc. care îi justifică convingerile. Este momentul în care de jur împrejur își clădește un zid care îl pune la distanță de iubire
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a nu fi fost dur, cum au fost alții, ale căror texte le văzuse. *Aud din ce în ce mai des formula: „Cum se pune problema acum, nu știu dacă...” Formulă „defetistă” și, în același timp, perfidă. Pe de o parte, ea îmi evocă „disconfortul” de care suferă cei cărora li se cere un plus de disciplină și de rigoare în administrație, pe de altă parte șmecheria (specialitatea funcționărească) de a inventa piedici imaginare. De-acum, orice „serviciu” devine mai greu; de-acum, normalul capătă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
După o cronică literară nu te sărută nimeni!” Gura lui multă a făcut ca înfrîngerea Albaștrilor să pară mai puțin umilitoare. *Doar printr-un singur mod mă pot considera „poet”: prin faptul că și pentru mine, adesea, facit indignatio versum. Disconfortul, conflictele, situațiile dezavantajoase mă „inspiră”, mă determină să pun mîna pe „condei”. Scrisul meu se justifică și funcționează mai bine ca replică. Fără „nervi” m-aș simți banal, inutil, ridicol. Iată de ce, în rugăciunile mele, nu cer niciodată „să-mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ea un rest de secreție vaginală. *„Vreme nesănătoasă” pentru luna ianuarie: mult mai cald decît în anii precedenți. „Nu de asta mă simt eu rău”, îmi zice cu un aer morocănos „Bunicul”. De-un timp încoace acuză un soi de disconfort. Fie că vrea să ne testeze reacția, fie că într-adevăr are de gînd, amenință că va vinde casa: „Am niște tineri pe care vreau să-i aduc lîngă mine. Să mă îngrijească, dacă voi avea un moment de slăbiciune
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
orice șezătoare literară ar fi fost inoportună: profesorii și școlarii trebuiau lăsați să comenteze propriile lor producții. N-a fost greu să-i conving pe cei ce ne chemaseră că așa e cel mai bine. Cuprins de o stare de disconfort, doream să părăsesc cît mai repede incinta, dar n-am scăpat de obișnuita „potemkinadă” organizată pentru astfel de ocazii. Am fost plimbați prin dormitoare, cantină, infirmerie etc. pentru a ni se arăta că aci sînt „condiții corespunzătoare”. Dar cînd „documentarea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sunt puse pe management privind factorii interni și externi precum: recompensarea personalului de execuție, performanțele slabe, previziunile emise anterior desfășurării proceselor ș.a. În practică, membrii comitetului de audit trebuie să încerce să înțeleagă orice situație care le poate crea un disconfort și să păstreze în permanență un nivel acceptabil de scepticism cu privire la toate inițiativele managementului. În activitatea de supraveghere, comitetul de audit ia în considerare conformarea companiei cu legile și reglementările care afectează declarațiile financiare. Pe lângă informațiile obținute din discuțiile cu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
asigură superioritatea personalității, continuitatea și creativitatea speciei. Ele sunt întotdeauna adaptative și moștenite ereditar. Studiile recente efectuate pe gemeni arată faptul că și în cazul tulburărilor de personalitate ereditatea ocupă un loc semnificativ. Cei patru factori cu transmitere ereditară sunt: disconfortul afectiv, antisocialitatea, inhibiția și compulsivitatea; aceștia pot fi raportați la atributele temperamentale. În sens dimensional, ei corespund unui nivel crescut de nevroticism și conștiinciozitate, respectiv scăderii extroversiunii și farmecului. Astfel, teoria selecției prin frecvență interferează cu determinismul genetic al personalității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de boala psihică; că comportamentul anormal este implicat în mod clar într-o gamă largă de situații personale și sociale; dă manifestările mai sus menționate apar în copilărie sau adolescență și continuă în viața adultă; eă tulburarea duce la un disconfort subiectiv, dar acest lucru poate deveni evident numai târziu în cursul evoluției; fă tulburarea este, de obicei (dar nu întotdeaunaă, asociată cu probleme semnificative în performanța profesională și socială. Pentru anumite culturi este necesară crearea unor seturi diferite de criterii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
84.5Ă; tulburarea delirantă (F 22.0Ă; tulburarea schizoidă a copilăriei (F 84.5Ă; schizofrenia (F 20.Ă; tulburarea schizotipală (F 21Ă; 301.22 Tulburarea de personalitate schizotipală TP Schizotipală Un pattern pervaziv de deficite sociale și interpersonale, manifestat prin disconfort acut în relații și reducerea capacității de a stabili relații intime, precum și prin distorsiuni cognitive și de percepție, și excentricități de comportament, începând precoce în perioada adultă și prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci (sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interpersonale deviante; - caracterul precoce și durabil al tulburărilor comportamentului, care devin manifeste în copilăria tardivă sau adolescență și persistă toată viața; - perturbarea constantă - dar de intensitate variabilă - a adaptabilității în diversele roluri ale vieții și a eficienței sau performanțelor profesionale; - disconfortul subiectiv care creează și întreține sentimentul de neîmplinire, incompletitudine și deficitul de satisfacție personală. Sistemele diagnostice DSM și ICD sunt sintetice, prezentând criterii speciale pentru fiecare structură personologică. De-a lungul timpului, autorii au descris diverse aspecte bazate pe observația
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitatea anxios-evitantă. Teama de abandon este un atribut comun și personalității dependente. Deficitul stimei de sine și cel relațional sunt, de asemenea, puncte comune cu atributele dominante ale personalității depresive. Concepția despre sine: „Am o senzație de gol interior, de disconfort continuu”. Concepția despre lume: „Nu-i suport, dar nu pot trăi fără oamenii din jur”. Dintre tulburările de personalitate de cluster A, tulburarea de personalitate schizotipală este cea mai apropiată, corespunzător fenomenelor de depersonalizare și derealizare, de dificultățile de socializare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburări de personalitate (Gunderson, Zanarini, Kisiel, 1991; Zanarini, 2005Ă. 5.3.3. Tulburarea de personalitate histrionică Principalele criterii diagnostice includ: un stil hiperexpresiv, teatral, seducător, erotizant și manipulativ, care invocă atenția celor din jur. Imaginea de sine instabilă întreține un disconfort psihic intens în toate situațiile în care nu se află în centrul atenției sau al preocupărilor persoanelor din jur. Strategiile cognitive sunt superficiale, iar raționamentele facile, cu evitarea incursiunilor introspective, în timp ce limbajul este colorat, bombastic, dar sărac în detalii. Viața
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
responsabilitatea asupra celor din jur. În plan afectiv, domină anxietatea socială și de performanță și teama de abandon, la care se adaugă tendința de a căuta imediat o altă persoană protectoare atunci când precedenta legătură interpersonală eșuează. Apare o senzație de disconfort intens și neajutorare în condiții de singurătate, cu ipsofobie și teamă de abandon. Sunt evidente încercările permanente de a obține ajutorul celorlați, pe care nu-i poate contrazice în nici o situație. Dependentul este în stare să facă chiar lucruri neplăcute
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de ansamblu a tulburărilor de personalitate, dincolo de stilul pe care-l exprimă diverse tipuri, identificând 17 markeri ai disfuncționalității acesteia: 1. lipsa agreabilității; 2. inabilitatea de a avea grijă de alții; 3. lipsa de cooperare; 4. faptul de a crea disconfort altora; 5. lipsa eficacității în acțiuni sociale; 6. lipsa empatiei; 7. eșecul în a realiza și menține relații interpersonale; 8. incapacitatea de a învăța din experiență; 9. impulsivitatea; 10. inflexibilitatea; 11. slaba adaptabilitate; 12. imoralitatea; 13. optimismul extrem; 14. autoapărarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cluster C - cu precădere la personalitățile evitante și dependente ale căror atribute structurale dominante favorizează complianța relației terapeutice. Particularitățile patologice de cluster A au beneficiat de cele mai puține observații în acest sens. În genere diversele metode psihoterapeutice vizează remedierea disconfortului subiectiv, a comportamentului maladaptativ, a raporturilor interpersonale și stimularea tonusului și motilității psihismului (GUNDERSON, GABBARD, 1999, GABBARD și colab., 2002Ă. Astfel manifestările paroxismale și situațiile de criză sunt abordate în instituții spitalicești, tulburările adaptative și relaționale în unități semiambulatorii iar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
beneficiază de rețeaua psihiatrică ambulatorie și de unitățile cu programe reabilitative pe termen lung (GUNDERSON, 2001Ă. Orice intervenție psihoterapeutică în cazul tulburărilor de personalitate reprezintă un demers complex și dificil datorită deficitului de conștientizare a problematicii generatoare de suferință sau disconfort relațional de către pacient. Același rol îl au și atribute precum lipsa de încredere, sugestibilitatea excesivă, hiperemotivitatea sau tendința de a monopoliza dialogul cu persoana terapeutului. Psihoterapiile în tulburările personalității Pornind de la considerațiile amintite putem descrie următoarele variante psihoterapeutice aplicabile domeniului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mesajele empatice care nu-i subminează permanentele strădanii de a se valoriza în fața celor din jur. Antisocialul - în pofida aparențelor - poate fi atras într-o alianță terapeutică atunci când condițiile comorbide de Axa I îl afectează într-o măsură semnificativă, sursă de disconfort continuu. Personalitățile evitantă și dependentă au niveluri de sociabilitate relativ crescute deși mascată de autostima scăzută și pot întreține cu îndemânare o relație terapeutică. Rigoarea obsesiv-compulsivului care devine hiperresponsabil în orice rol îl determină să devină la rândul său - în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pamfletele, de o violență ieșită din comun, îl fac temut, dar îi aduc și necazuri. În urma unui proces de lezmaiestate (îl atacase violent într-un articol ce a stârnit vâlvă, pe prințul Nicolae), agresivul condeier e aruncat în pușcărie, experimentând disconfortul temniței șaptezeci și cinci de zile și nopți, la Văcărești. Tot așa, când în 1941 Nichifor Crainic, ministrul Propagandei Naționale, se arată nemulțumit de orientarea ziarului „București”, D., în calitate de director, protestează în maniera lui insolentă, ofensatoare, încasând un an de închisoare corecțională
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
este răsplătită prin hrană, tot astfel se produce și eliminarea disonanței. Dar procesele se produc la un nivel superior celui fiziologic-nutritiv. Disonanța cognitivă este relația dintre cunoștințele care nu izbutesc să se alăture armonios; deci disonanța conduce la nepotrivire psihologică. Disconfortul psihologic solicitat de disonanța cognitivă îndeamnă la reconstituirea cunoașterii; pentru ea, armonia interioară are efect în direcția modului în care o persoană își structurează lumea. Discrepanța comportamentului asupra unei cunoașteri cauzează disonanța. Festinger a observat o persistență a obiceiurilor în timpul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de concizia exacerbată a lui Festinger, însoțim enunțurile sale cu scurte exemplificări. 1. „Magnitudinea disonanței postdecise (post decision) este o funcție crescătoare a importanței generale a deciziei și a atractivității relative a alternativelor nealese” (Festinger, 1957, p. 262) Altfel spus, disconfortul cognitiv provocat de alegerea unei alternative este cu atât mai mare cu cât alternativa aleasă este mai importantă și cu cât celelalte alternative erau mai atractive. Frustrarea intelectuală este cu atât mai puternică cu cât suntem nevoiți să optăm pentru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]