4,704 matches
-
Risse (2004), dezbaterea și acțiunea comunicativă permit instituțiilor de guvernare globală să obțină o legitimitate mai mare oferind "oportunitatea de a vorbi pentru diverși participanți" și o "capacitate îmbunătățită de rezolvare a problemelor", prin intermediul deliberării. În al doilea rând, etica discursivă oferă o procedură pentru reglementarea conflictelor violente și ajungerea la soluții acceptabile pentru toate părțile afectate. Procedurile democratice cosmopolite propuse de Archibugi, Held și Linklater, ca și de Habermas și Kant, sunt toate îndreptate spre eliminarea, pe cât posibil, a violenței
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
respins comparațiile cu războiul din Kosovo pe care, deși controversat, el și alți teoreticieni critici l-au susținut ca intervenție umanitară. Motivele lui Habermas pentru a condamna războiul sunt acelea că nu a reușit să satisfacă niciunul dintre criteriile eticii discursive. Nu numai că Statele Unite și Marea Britanie își bazează argumentele pe informații ce pot fi puse sub semnul întrebării, ci au încălcat, de asemenea, norme stabilite de rezolvare a conflictelor și au demonstrat un angajament prea puțin convingător pentru "căutarea adevărului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dovadă de mai mut scepticism, este de asemenea de acord cu medierea unei terțe părți în termenii teoriei critice, spunând că aceasta ar trebui să "aibă ca scop consolidarea forței și calității eticii comunicative cosmopolite". În al treilea rând, etica discursivă oferă o metodă de a critica și justifica principiile după care umanitatea se organizează politic. Reflectând asupra principiilor de includere și excludere, etica discursivă poate reflecta asupra fundamentelor normative ale vieții politice. Din punctul de vedere moral conținut în etica
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să "aibă ca scop consolidarea forței și calității eticii comunicative cosmopolite". În al treilea rând, etica discursivă oferă o metodă de a critica și justifica principiile după care umanitatea se organizează politic. Reflectând asupra principiilor de includere și excludere, etica discursivă poate reflecta asupra fundamentelor normative ale vieții politice. Din punctul de vedere moral conținut în etica discursivă, statul suveran, ca formă de comunitate, este nedrept, deoarece principiile de includere și de excludere nu sunt rezultatul dialogului deschis și al deliberării
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
oferă o metodă de a critica și justifica principiile după care umanitatea se organizează politic. Reflectând asupra principiilor de includere și excludere, etica discursivă poate reflecta asupra fundamentelor normative ale vieții politice. Din punctul de vedere moral conținut în etica discursivă, statul suveran, ca formă de comunitate, este nedrept, deoarece principiile de includere și de excludere nu sunt rezultatul dialogului deschis și al deliberării, unde toți cei care vor fi afectați de aranjament au avut posibilitatea de a participa la discuție
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
includere și de excludere nu sunt rezultatul dialogului deschis și al deliberării, unde toți cei care vor fi afectați de aranjament au avut posibilitatea de a participa la discuție. Împotriva naturii exclusive a legăturii sociale de la baza statului suveran, etica discursivă are scopul inclusiv de a "securiza legătura socială între toți și toți" (Habermas 1987: 346). Într-un fel, este o încercare de a pune în practică idealul lui Kant al unei comunități de co-legiuitori care să cuprindă întreaga umanitate (Linklater
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
încercare de a pune în practică idealul lui Kant al unei comunități de co-legiuitori care să cuprindă întreaga umanitate (Linklater 1998: 84-9). După cum afirmă Linklater (1998: 10), "toți oamenii au prima facie dreptul egal de a lua parte la comunitățile discursive universale care decid legitimitatea aranjamentelor globale". Pe scurt, etica discursivă promovează un ideal cosmopolit în care organizarea politică a umanității este decisă printr-un proces de dialog neconstrâns și nerestricționat. Concluzie Nu putem nega faptul că teoria critică internațională a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unei comunități de co-legiuitori care să cuprindă întreaga umanitate (Linklater 1998: 84-9). După cum afirmă Linklater (1998: 10), "toți oamenii au prima facie dreptul egal de a lua parte la comunitățile discursive universale care decid legitimitatea aranjamentelor globale". Pe scurt, etica discursivă promovează un ideal cosmopolit în care organizarea politică a umanității este decisă printr-un proces de dialog neconstrâns și nerestricționat. Concluzie Nu putem nega faptul că teoria critică internațională a avut o mare contribuție la studiul relațiilor internaționale. Una dintre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au folosit această ontologie alternativă pentru a explica și a interpreta aspecte ale politicii mondiale care erau anormale pentru neorealism și neoliberalism. Și acolo unde teoreticienii anteriori au condamnat metodologia neopozitivistă a acestor perspective, cerând modele de analiză mai interpretative, discursive și istorice, constructiviștii au folosit aceste tehnici pentru a continua explorările lor empirice. Afirmarea constructivismului a fost favorizată de patru factori. Mai întâi, motivați de încercarea de a reafirma superioritatea propriilor lor concepții despre teoria și politica mondială, raționaliștii i-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
volum (Capitolul 1), este "procesul prin care conferim înțeles unei lumi presupus obiectivate care există "undeva acolo"". O analiză feministă pune în evidență schema conceptuală a Relațiilor Internaționale ca o modalitate printre altele, parțială, de explicare a politicii mondiale. Separarea discursivă dintre politica internațională și cea internă, împreună cu aversiunea neorealistă față de explicațiile de politică internă date relațiilor internaționale, ascund de fapt distincția anterioară genizată dintre public și privat din interiorul statelor aversiunea masculină față de asocierea sferei private cu emoția, subiectivitatea, reproducerea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de gen realizate la nivel global (Miller 1998; Baires 1999: 251; Prugl 2000). Este adevărat că practicile sociale și culturale ce construiesc genul sunt acum tot mai globale, dar ele sunt modificate la niveluri locale și în contexte istorice și discursive specifice. Prin urmare, chiar dacă cercetătorii feminiști din Relațiile Internaționale se preocupă în primul rând de politica mondială, aplicarea noțiunii de gen trebuie să fie bazată pe analize locale. Recunoscând imperialismul occidental în spatele categoriilor universale de "femeie" și "bărbat", cel mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a structurilor actuale antiecologice din politica globală pe de o parte (în concepția ei acestea sunt anarhia interstatală, capitalismul global și democrația liberală), dar și a orientărilor contemporane care creează posibilitatea contracarării acestor tendințe (multilateralism ecologic, modernizare ecologică, democrație deliberativă/discursivă). Eckersley susține că aceste trei elemente creează posibilitatea unei ordini mondiale ecologice care să funcționeze pe baza practicilor existente, fără a fi nevoie de elaborarea unei noi ordini mondiale. Ea se inspiră mult din teoriile constructiviste din Relațiile Internaționale (vezi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
opiniilor despre potențialul descentralizării, așa cum este ea promovată de ecologiști. Aceste mișcări pot fi bineînțeles analizate sub forma unor presiuni care susțin (în timp ce presiunea radicală este menținută) mai multe mișcări reformatoare care să dezvolte multilateralismul ambiental, modernizarea ecologică și democrația discursivă. Dar ele pot fi analizate și sub forma unor mișcări care generează schimbări politice în sine, înrădăcinate într-un model mai vast de schimbare socială și politică de inspirație ecologistă/de stânga, care nu doar modelează, ci pun în cauză
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1995) "Liberalism and World Politics Revisited", în C. W. Kegley Jr. (ed.), Controversies in International Relations Theory (New York). (1997) Ways of War and Peace: Realism, Liberalism and Socialism (New York). Dryzek, J. (1987) Rational Ecology: Environment and Political Economy (Oxford). (1990) Discursive Democracy: Politics, Policy and Political Science (Cambridge). (1992) "Ecology and Discursive Democracy: Beyond Liberal Capitalism and the Administrative State", Capitalism, Nature, Socialism, 3(2). (1999) "Transnational Democracy", Journal of Political Philosophy, 7(1) Dunne, T (1998) Inventing International Society: A
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ed.), Controversies in International Relations Theory (New York). (1997) Ways of War and Peace: Realism, Liberalism and Socialism (New York). Dryzek, J. (1987) Rational Ecology: Environment and Political Economy (Oxford). (1990) Discursive Democracy: Politics, Policy and Political Science (Cambridge). (1992) "Ecology and Discursive Democracy: Beyond Liberal Capitalism and the Administrative State", Capitalism, Nature, Socialism, 3(2). (1999) "Transnational Democracy", Journal of Political Philosophy, 7(1) Dunne, T (1998) Inventing International Society: A History of the English School (Basingstoke). (2003) "Society and Hierarchy in
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
208 "internaționalizarea statului", 170 "mâna invizibilă", 89, 90 "metodologie interpretativă", 223, 227, 231 "moralism", 67 "paradigma comunicării", 148 "paradigma producției", 142, 148 "paradigma suveranității", 180 "problema națională", 140 "realism științific", 43, 221 "revoluționar", 103, 121 "stare de urgență", 193 "teoria discursivă a moralității", 148 "viața nudă", 192 Absolutism, 109, 216 actori dominanți, 26 actori non-statali, 200, 217, 240 adevăr, 182 alegere rațională, 36 aliniere, 50, 52, 195 alteritate, 124, 149, 205 ambientalism anarhie (internațională), 22, 24, 33, 34, 37, 39, 40
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fond, un alt contract de comunicare cu opera argheziană, un nou cod de lectură pentru cel ce ne-a dat canonul pamfletului polemic. Mai mult, printr-o cercetare cu adevărat performantă, sunt (de)construite, într-un mod elevat, un tipar discursiv aparte, o logică a expresivității textuale, după cum sunt formulate căile unei comunicări maximale specifice gazetăriei pamfletare. Toate acestea sunt articulate de Minodora Sălcudean în economia unui ceremonial de seducție și a unor mecanisme de persuasiune, ambele omologate sub sigla inconfundabilă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a expresivității textuale, după cum sunt formulate căile unei comunicări maximale specifice gazetăriei pamfletare. Toate acestea sunt articulate de Minodora Sălcudean în economia unui ceremonial de seducție și a unor mecanisme de persuasiune, ambele omologate sub sigla inconfundabilă a unei strategii discursive pe care scrie: "S. A. P. (Societatea pe Acțiuni Polemice) Tudor Arghezi". Ion DUR 1. Preliminarii Colocviul dedicat lui Arghezi la începutul verii 20051, prilejuit, desigur, și de împlinirea a 125 de ani de la nașterea autorului, a formulat, între altele, întrebări
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un discurs și un contra-discurs "care se confruntă și se afruntă". De asemenea, varianta adjectivală, în strânsă legătură cu sensul derivat etimologic, se comportă ca "metaforă lexicalizată", sugerând "un război al condeielor, un război al cuvintelor"13. Adjectivul "califică producția discursivă a uneia din părțile" angajate în conflict. Prin urmare, putem vorbi de intenție, gest, atitudine, intervenție, articol polemic(ă) etc. unde atributul trimite la caracterul critic, agresiv, contestatar, imperativ etc. al termenului pe care îl însoțește. În acest caz, sensul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alternanța a două tipuri de discurs: discursul agent, "din unghiul căruia se exercită activitatea polemică" și discursul pacient, cel ce "este al aceluia care este integrat și astfel desfăcut"14. Prin urmare, varianta substantivală a cuvântului traduce o confruntare materializată discursiv între cel puțin două părți angajate în fața celei de-a treia (publicul), căreia i se conferă statutul de martor imparțial (terț). Din perspectiva teoriei sociale a discursului, polemica este definită ca "fapt istoric, o serie de acte discursive publicate și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
confruntare materializată discursiv între cel puțin două părți angajate în fața celei de-a treia (publicul), căreia i se conferă statutul de martor imparțial (terț). Din perspectiva teoriei sociale a discursului, polemica este definită ca "fapt istoric, o serie de acte discursive publicate și incluzând texte din aproape orice gen imaginabil"15. Această accepțiune a polemicii sugerează funcția sa de motor în dinamica evoluției culturale, în care o ordine, o ierarhie valorică, un curent etc. se substituie sau se impune altuia în urma
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sensul actual: de acțiune conjugată a elementelor raționale și emoționale) este condiția sine qua non a existenței discursului polemic. Sintetic și puțin reducționist, raportul între retorică și dialectică poate evidenția distincții de genul: monolog-dialog, persuasiv-euristic, ipoteze-teze, asertiv-dubitativ, însă, în practica discursivă, lucrurile nu pot fi strict demarcate, iar teoria a ajuns la puncte de vedere disparate și complexe, cel puțin în ceea ce privește retorica 23. Fără îndoială că aceste raporturi ar putea fi dezvoltate într-un demers teoretic mai amplu și mai complex
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la puncte de vedere disparate și complexe, cel puțin în ceea ce privește retorica 23. Fără îndoială că aceste raporturi ar putea fi dezvoltate într-un demers teoretic mai amplu și mai complex, însă obiectivul nostru, acela de a sublinia punctele-cheie de intersecție discursivă, se va opri la câteva considerații privind ironia, concept esențial în analiza discursului polemic, valorizat în egală măsură de filozofie, retorică și literatură, asupra căruia vom reveni prin completări și nuanțări ori de câte ori va fi cazul. Privită ca atitudine filosofică (V.
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în ciuda refuzului de a admite că ironia romantică poate deveni principiu generator de literatură. Viziunea hegeliană este de departe cea mai radicală în acest sens26. Astăzi, din perspectiva lingvisticii semiotice și a filosofiei limbajului, ironia este privită ca o modalitate discursivă specifică, fără a-i fi eludate, evident, mai vechile accepțiuni dimpotrivă, înglobându-le într-o nouă și complexă abordare pe care o vom exploata în cercetarea publicisticii polemice argheziene. C) În ceea ce privește raportul dintre polemică și literatură, Annette Hayward, în États
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
evident, mai vechile accepțiuni dimpotrivă, înglobându-le într-o nouă și complexă abordare pe care o vom exploata în cercetarea publicisticii polemice argheziene. C) În ceea ce privește raportul dintre polemică și literatură, Annette Hayward, în États du polémique, subliniază funcția de infrastructură discursivă a polemicii, atâta vreme cât "discursul polemic nu constituie un gen, o formă literară, ci un tip de discurs care poate traversa numeroase forme sau genuri, literare sau de alt fel"27. Perspectiva lui Marc Angenot, exploatând încă din anii '80 teoria
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]