3,344 matches
-
controlului, verificării sau monitorizării. Or, este de principiu că legea trebuie să fie clară, precisă și previzibilă; mai mult, având în vedere importanța domeniului supus reglementării, aceste cerințe trebuie respectate cu strictețe pentru a nu determina o interpretare și aplicare divergentă a normei pe întreg teritoriul statului"; • cultură: Curtea a considerat că măsurile din lege nu respectă art. 1, alin. 5 din Constituție, deoarece "pe de o parte, operează modificări/completări/abrogări implicite ale cadrului normativ în vigoare, iar, pe de
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
o asemenea decizie nu a fost o sarcină ușoară pentru Curte, deoarece această decizie reprezintă o negare parțială a autonomiei Bisericilor. Diferit față de toate deciziile luate cu privire la autonomia religiilor, cazul Sindicatul Păstorul cel Bun c. România include două opinii comune divergente exprimate de judecătorii Ziemele și Tsotsoria. Acesta este un indiciu clar că a fost foarte dificil a se ajunge la un consens cu privire la schimbarea actualei jurisprudențe în chestiunea autonomiei. Atunci când Marea Cameră a decis să revină la această jurisprudență și
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
jurisprudențe în chestiunea autonomiei. Atunci când Marea Cameră a decis să revină la această jurisprudență și a ajuns la o decizie diferită în acest caz de cea a Curții luată în prima instanță, 4 judecători și-au exprimat, de asemenea, opiniile divergente comune. Judecătorii Ziemele și Tsotsoria consideră că "acest caz ridică o problemă relativ nouă pentru Curte în ceea ce privește existența autonomă a comunității religioase, având în vedere o propunere de a stabili un sindicat de către unii membri ai comunității". Totuși, ei consideră
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
în dezbaterile pe tema dreptății comit o mare greșeală"27, evidențiind - totodată - și ceea ce moraliștii au știut dintotdeauna, și anume că realismul și abordarea rawlsiană (i.e., moralistă) a filosofiei politice nu constituie "două căi în întregime și în mod necesar divergente"28. În același timp însă, Philp a sugerat că teza filosofiei politice ca ramură a eticii este plauzibilă doar dacă excludem din sfera ei de interes problemele practice ale acțiunii si alegerii politice, precum problema exigențelor și standardelor de evaluare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
unei direcții politice configurate coerent a menținut spiritualitatea ortodoxă românească, a întărit capacitatea de rezistență, religioasă și culturală, într-o zonă cu o tectonică aparte, o zonă de intersecție a unor "valuri" diferite de civilizație și a unor interese statale divergente. Situația geo-politică incomodă s-a resimțit nu numai la nivelul imaginarului politic, ci și la cel al culturii și al vieții sociale și economice românești, în general. Mărturiile călătorilor străini prin Țările Române sunt fluctuante și contradictorii, ceea ce demonstrează o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
perioada lor medievală, chiar dacă nu i-au dus către numeroase performanțe culturale laice sau de civilizație, le-au asigurat totuși continuitatea. Imaginarul medieval românesc este, așadar, povestirea propriei istorii, trăite și asumate la confluența unor credințe și discursuri identitare uneori divergente. Critica și motivațiile nu fac până la urmă decât să lumineze și mai exact soluțiile găsite de această etnie - descendentă a populației mixte dintr-o fostă provincie romană de graniță, mai târziu dorită prea puțin de centrul pe orbita căruia a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de personalitate, nu numai al nivelului aptitudinal, talentul a fost definit ca o îmbinare a aptitudinilor generale cu cele speciale. Astăzi, creativitatea a dobândit accepțiuni diferite, dar și unele unilaterale:Inteligență fluidă (R.B. Cattell) - Gândire direcționată creatoare (E. Hilgard) - Gândire divergentă (J.P.Guilford) - Rezolvare specifică de probleme( A. Newell, J.C.Shaw, H.A.Simen) - Rezolvare specifică de probleme slab structurate (J. Bruner) - Imaginație creatoare (Th. Ribot, J. Piaget)Imaginație constructivă ( A. Osborn) - Gândire laterală( E.de Bono) Pentru a sintetiza dificultatea definirii
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
culturăă în geneza creației. M.J.Stein relevă influența considerabilă pe care o exercită asupra creației, regulile sociale ale timpului și experiențele sale majore. M. Mead atrage atenția asupra rolului stimulativ pe care îl exercită asupra creativității, culturile iubitoare de gândire divergentă în care esențial este procesul și nu produsul creativ. Teresa M. Amabile consideră că ambianța poate favoriza afirmarea creativă sau o poate bloca prin presiunea la conformism, o cale de depășire a acesteia, fiind motivația intrinsecă a indivizilor. În studiile
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
2.7. Teoria factorială (psihometrică) a creativității Teoria factorială a creativității a fost impusă de J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să delimiteze gândirea divergentă (creativitateaă de alte variabile intelectuale. Factorii gândirii divergente evaluați în bateria de teste DPT: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea, receptivitatea la mediile externe și interne, redefinirea. M. Lowenfeld identifică patru factori și patru aptitudini
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Teoria factorială a creativității a fost impusă de J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să delimiteze gândirea divergentă (creativitateaă de alte variabile intelectuale. Factorii gândirii divergente evaluați în bateria de teste DPT: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea, receptivitatea la mediile externe și interne, redefinirea. M. Lowenfeld identifică patru factori și patru aptitudini ale personalității creative: factori (sensibilitatea față de probleme
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să delimiteze gândirea divergentă (creativitateaă de alte variabile intelectuale. Factorii gândirii divergente evaluați în bateria de teste DPT: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea, receptivitatea la mediile externe și interne, redefinirea. M. Lowenfeld identifică patru factori și patru aptitudini ale personalității creative: factori (sensibilitatea față de probleme, variabilitatea sau disponibilitatea receptivă, mobilitatea, originalitatea), aptitudini (aptitudinea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Factori intelectuali b) Factori nonintelectuali c) Aptitudini speciale dă Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali aă Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 18 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Factor de stil ( Rezonanța intimă) I.c. Aptitudini speciale 1. Aptitudinea organizatorică 2. Aptitudinea nestimativă 3. Aptitudinea pedagogică (Anca Munteanu
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
e) securitatea psihologică; f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
perioadă de incubație. Ideile apar în minte într-un factor important în creativitate. J. Piaget consideră că imaginația și creativitatea sunt identice, Alex A. Osborn a valorificat imaginația în metoda sa de stimulare a creativității - brainsorming-ul. B. Gândirea Gândirea. Gândirea divergentă. Gândirea convergentă. J. P. Guilford (1967) definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
creativitatea sunt identice, Alex A. Osborn a valorificat imaginația în metoda sa de stimulare a creativității - brainsorming-ul. B. Gândirea Gândirea. Gândirea divergentă. Gândirea convergentă. J. P. Guilford (1967) definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său asupra structurii intelectului. Gândirea divergentă - operație intelectuală care presupune căutarea mai multor soluții posibile la o situație
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Gândirea divergentă. Gândirea convergentă. J. P. Guilford (1967) definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său asupra structurii intelectului. Gândirea divergentă - operație intelectuală care presupune căutarea mai multor soluții posibile la o situație - problemă dată, pornindu-se în mai multe direcții, pe mai multe căi. Gândirea divergentă implică demersul mintal de la unitate spre
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său asupra structurii intelectului. Gândirea divergentă - operație intelectuală care presupune căutarea mai multor soluții posibile la o situație - problemă dată, pornindu-se în mai multe direcții, pe mai multe căi. Gândirea divergentă implică demersul mintal de la unitate spre diversitate, prin analiza și evluarea alternativelor posibile. Ea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său asupra structurii intelectului. Gândirea divergentă - operație intelectuală care presupune căutarea mai multor soluții posibile la o situație - problemă dată, pornindu-se în mai multe direcții, pe mai multe căi. Gândirea divergentă implică demersul mintal de la unitate spre diversitate, prin analiza și evluarea alternativelor posibile. Ea exprimă mobilitatea și flexibilitatea intelectuală a individului, tendințele acestuia de multiplicare și diversificare a căilor și mijloacelor de rezolvare a unei probleme plecând de la o situație
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
diversitate, prin analiza și evluarea alternativelor posibile. Ea exprimă mobilitatea și flexibilitatea intelectuală a individului, tendințele acestuia de multiplicare și diversificare a căilor și mijloacelor de rezolvare a unei probleme plecând de la o situație sau stare de lucru dată. Gândirea divergentă se definește prin calitățile următoare: a) fluență (fluiditate); b) flexibilitate; c)originalitate; d) elaborare; e) sensibilitatea la probleme Bateriile de teste de „gândire creativă” (Ana Stoica - Constantin și Mariana Caluschi,1989, p.24) măsoară cele patru atribute ale gândirii divergente
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
divergentă se definește prin calitățile următoare: a) fluență (fluiditate); b) flexibilitate; c)originalitate; d) elaborare; e) sensibilitatea la probleme Bateriile de teste de „gândire creativă” (Ana Stoica - Constantin și Mariana Caluschi,1989, p.24) măsoară cele patru atribute ale gândirii divergente (a, b, c, d) și sensibiliataea la probleme. a) Fluența (fluiditatea) - factor al gândirii creative - se referă la numărul total de răspunsuri la o problemă, productivitatea gândirii. Fluența poate fi: - verbală; - ideativă; - asociativă; - expresivă. Al. Roșca, C. Burt consideră fluența
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
decisivă, deoarece o problemă sesizată are șanse crescute de a fi rezolvată. Gândirea convergentă presupune ca efortul cognitiv să fie focalizat pe un răspuns unic, la care se ajunge prin eliminarea celorlalte răspunsuri. Ea nu poate fi separată de gândirea divergentă și se reduce la gradul restricțiilor sau limitărilor adresate răspunsului vizat. (J.P.Guilford, 1987, pp. 47-48) Ea presupune capacitatea subiectului de a desprinde și extrage - prin abstractizarwe și generalizare - dintr-o clasă de informații, principiile și regulile construcției acesteia. Constituie
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
căruia mecanismul intelectual nu poate funcționa la parametrii scontați. M. Bejat ierarhizează, într-o importantă cercetare, ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. A constatat că în 64% din indivizii creativi aparțin tipului mixt (convergent - divergent). Rezultatele intră în opoziție cu ideea lui J. P. Guilford conform căreia creativitatea se rezumă la gândirea divergentă. Alte operații intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P. Guilford
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. A constatat că în 64% din indivizii creativi aparțin tipului mixt (convergent - divergent). Rezultatele intră în opoziție cu ideea lui J. P. Guilford conform căreia creativitatea se rezumă la gândirea divergentă. Alte operații intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P. Guilford tot atât de importantă pentru creativitate ca și gândirea divergentă. Transformarea este o abilitate care aparține dimensiunii „ conținuturi ” și implică
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
J. P. Guilford conform căreia creativitatea se rezumă la gândirea divergentă. Alte operații intelectuale ale creativității: a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P. Guilford tot atât de importantă pentru creativitate ca și gândirea divergentă. Transformarea este o abilitate care aparține dimensiunii „ conținuturi ” și implică operații de cogniție, memorie, producție divergentă, convergentă și evaluare. Subspeciile transformării importante în stadiul inițial al procesului creativ sunt: definirea și redefinirea. Definirea este o abilitate complexă care permite identificarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
a) transformarea; b) gândirea analogică / metaforică; c) gândirea regresivă / ludică. a) Transformarea este considerată de J.P. Guilford tot atât de importantă pentru creativitate ca și gândirea divergentă. Transformarea este o abilitate care aparține dimensiunii „ conținuturi ” și implică operații de cogniție, memorie, producție divergentă, convergentă și evaluare. Subspeciile transformării importante în stadiul inițial al procesului creativ sunt: definirea și redefinirea. Definirea este o abilitate complexă care permite identificarea problemei, stabilirea aspectelor importante și neesențiale, simplificarea problemei, separarea de subprobleme, abordarea dintr-o perspectivă lărgită
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]