5,279 matches
-
alchimie care transformă în aur nămolul și nefericirea în privilegiu."66 La numai douăzeci și unu de ani, pradă primului val de insomnii -prezente neîncetat, de acum înainte, în viața sa Cioran scrie Pe culmile disperării și o rupe cu filosofia, acel "divertisment leneș, incapabil să înfrunte un haos esențial". S-a petrecut în viața sa o prăbușire pierderea somnului, catastrofă biologică răspunzătoare de direcția și culoarea gândurilor sale, căci, spune Cioran, "mă plimbam noaptea, eram că o stafie, oamenii credeau că am
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
scriitor care și-a găsit cu greu vocația, după multe și încercate tentații, care a trebuit să aleagă "dintre nenumăratele drumuri din care numai unul te duce la prințesa fermecata"112. Sábato crede că un roman, daca nu este un divertisment, este, in oarece măsură, autobiografic. De fapt, insistă scriitorul, a susținut întotdeauna că arta este tragică, ca orice act artistic este dureros, referindu-se la arta cu adevarat, "la arta cu A mare", nu la modă aceea frivola a celor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și distincte, cu garanția divină a realității intuițiilor perceptive și a adevărurilor lumii, deoarece rațiunea umană este reflexul rațiunii divine". Cultura noastră, în acord cu cea tradițională, trebuie centrată astfel pe repere axiologice ferme, străine de fantasmele banului și ale divertismentului exclusiv. Tiberiu Brăilean nu exaltă gratuit o retorică a complementarității; el reclamă, dimpotrivă, returul la acea simplitate originară, integratoare, a marilor narațiuni care legitimau altădată ordinea priorităților, gustul, puterea și moravurile. Politica, etica și economia, de pildă, căpătaseră întemeiere doctrinară
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pentru a susține proiectul. Trebuie spus că experiența de la Sécheron este foarte bine cunoscută în Elveția occidentală si chiar dincolo de ea. Experiența respectivă servește drept referință si sursă de inspirație pentru alte regiuni. Diverse reviste științifice sau buletine, reviste de divertisment au publicat articole la acest subiect. La Facultatea de Psihologie si Științe ale Educației a fost susținută o teză**; o a doua teză este în curs de elaborare si, în curând, va fi editată o lucrare. Diverse experiențe de mediere
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
de sine stătătoare, nu prin ceea ce a lucrat omul în ea, ci doar prin Omul care își lasă amprenta Vieții în paginile romanului pentru a-i asigura Durata, nu existența efemeră a unui foc de artificii ori statutul nedemn de divertisment gratuit. Ceea ce face ca operele de artă să fie, prin apariție, mai mult decât sunt, este spiritul lor. Definiția operelor de artă prin spirit este legată de aceea care le desemnează drept fenomen ce apare și nu drept apariție oarbă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nu te-am turnat Secului pe chestia..."mmm iar în coșmarul premergător expulzării, sloganul "Nicolae și poporul/Arendează viitorul" răsună din fântânița closetului, performatnnn de o mulțime de gălătuși ejectați de spectatorul producției onirice. Unde diversiunea faptului divers transformat în divertisment ne face să "suportăm mai ușor holonul ăsta de rahat", pe care ajungem, paradoxal, să-l iubim, "cu toate imperfecțiunile și stereotipiile lui".ooo La vremuri tulburi, ape tulburi, personaje tulburi care cultivă ambiguitatea (din considerente estetice, cum va spune
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și caustici, sunt doar niște artiști onorabili care își câștigă o pâine onorabilă, producându-se ici și colo. Au învățat mai greu decât alții să piardă, amândoi resemnându-se în cele din urmă la prestații ce țin mai degrabă de divertisment decât de artă. Unde sunt geniul și insurgența lui Luc, unde sunt verva si febra amoroasă a lui Gabriel? Zugrăvindu-și personajele pe fundalul unor ambianțe, climate și locații emblematice, Pascal Bruckner face tipologie și totodată frescă. Introvertitul și melancolicul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
închisă în sine. Vom mai adaugă la cele menționate că și modul de viață francez, l'art de vivre français, "la poétique d'être Français" [Dupront, p.1450], predispune la hedonism 18. Parizianul este mereu în căutarea plăcerii, noilor excitații, divertismentelor. Această dragoste de viață, fugă de plictiseală și trăire intensă a prezentului îi conferă francezului reputația de om neserios și superficial. Revoluțiile secolului al XIX-lea buleversează lumea sub un alt punct de vedere decât cea din 1789. Dacă ultima
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și sentimental. Ea nu mai este un "caracter" în tradiția lui La Bruyère, ci mai degrabă un simbol al unei poziții sociale mondenitatea care creează un univers săturat de trăsături, spații, acțiuni și detalii semnificative (saloane și recepții, aventuri și divertismente, aparente și modă). Mondenitatea, cod simbolic al aristocrației descendente din politețea Curții și a urbei 124, este un microcosmos care are caracteristici proprii: un cod comportamental reglementat de eticheta, practici vestimentare originale, privilegii și frontiere mai mult sau mai putin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de mască. Erving Goffman a dezvoltat interacționismul simbolic inițiat de Max Weber și G.H.Mead în direcția unei noi abordări, cunoscută sub numele de "dramaturgie socială", care este instrument al gândirii și investigării. Spectacolul, în sens de reprezentare teatrală și divertisment public, s-a adaptat la toate formele sociale, la toate motivațiile și condițiile pe care Istoria le-a înaintat. Considerând că teatrul este expresia simbolică a vieții, rezultă că orice spațiu scenic condensează un timp și o lume155. Scenă e
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
-lea se poate împărți convențional în două perioade, cea a teatrului din timpul Imperiului al Doilea și teatrul de la începutul Republicii a Treia. Teatrul Imperiului al Doilea este cel al dominării scenei de genurile noi sau renovate, corespunzând funcției de divertisment social (comedia de moravuri, vodevilul și opereta). Marea rivala a tragediei clasice și a dramei romantice este acum comedia, care se impune cu tot fastul reprezentării teatralizate. Fără un teoretician veritabil cu exceptia romanticilor, care, în numele apropierii genurilor, includ comedia în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o categorie pretențioasa și greu de cucerit. Seducerea femeii este o tactică savanta, minuțios elaborată prin amplasarea secțiilor, expoziția și spectacolul prezentării, exploatate și astăzi de marile complexe. Pentru atragerea clientelor sunt mereu inventate mijloace noi266: publicitate, reduceri, spații de divertisment etc. Probarea rochiilor în magazinele noi este pentru Pariziana o repetiție în culise înaintea ieșirii pe scena Parisului 267. Femeia-client devine idolul vânat al comercianților 268. Este sugestiv că doamna Marty, care rezistă asediului amanților, nu poate rezista cumpărăturilor 269
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în text evenimentul prin organizarea spectacolului și fenomenului, la nivel de scenarii globale și scene ritualizate sau circumstanțializate. În cazul Parizienei putem vorbi despre o esențializare prin mijloace teatrale, adecvate inerentei personajului. Femeia pariziana încearcă să introducă în ordinea monotona divertismentul, jocul, aventură, surpriză. În reprezentarea scenica totul vine în acțiune prin arhitectură jocului de sensuri. Esențializându-se printr-o formulă de mitopo(i)etică a aparentei, Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, de aici po(i)etică măștii, po
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism, obsesia modei, spirit rebel, individualism, gust, elegantă, rafinament, necesitate de excitare și de divertisment [p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și alte lucrări, vom observa că repertoriul de trăsături ale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
scopuri morale" [Corbu, p.103]. Reprezentarea moravurilor societății contemporane, a nedreptăților și aberațiilor ordinii sociale se combină la Labiche cu elemente de farsă și bufonada, care îi conferă o teatralitate strălucitoare. Opereta lui Jacques Offenbach este un gen nou de divertisment. Offenbach ritmează viața pariziana. Printre marele succese se numără La Vie parisienne, La Grande Duchesse de Gérolstein, La Petite Maryuise. Bufoneria La Belle Hélène de Offenbach îi servește lui Zola în Nana drept fundal pentru sublinierea decăderii miturilor clasice. 174
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fundamentală (păpușa va fi excavată din ciment, într-un final, iar Eva Wilt va suna la poliție pentru a afla ce s-a întîmplat cu soțul ei, dar Flint va sta, cu adevărat, neclintit în impresiile lui). Prin urmare, pentru divertisment (și pentru relaxare!), Wilt încearcă un mic experiment. Se hotărăște să spună inspectorului ceea ce el dorește să audă, eliberîndu-l astfel din transă. Mărturisește crima, într-o lungă declarație scrisă, inventînd o poveste abracada brantă. Afirmă că și-a tocat, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
fericirea să fie proporțională cu propriul merit moral. Hans Jonas vorbește, la rândul său, despre exigența de limitare a puterilor progresului tehnic. Responsabilitatea marchează o grijă, o osteneală; ea nu este dată, ci se asumă, se cucerește, este angajament, nu divertisment. eă. Recomandăm, de asemenea, sporirea capacității de comunicare. Niciodată nu am vorbit atât de mult despre comunicare și niciodată nu am vorbit atât de puțin. Comunicarea Înseamnă, În fond, ascultare, schimb, timp și o reală atenție pentru altul. Într-o
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
special? Influența socială De ce sondajele se înșală? Fragilitatea poziționării majoritare De ce nu vă plac deloc discursurile anumitor candidați politici? Discursul și fenomenul de endogrup De ce nu mai știți pentru cine veți vota după ce ați văzut oameni politici în emisiuni de divertisment? Discursul autocentrat și dezangajarea politică Discurs autocentrat și dezangajare politică 21. De ce credeți că măsurile de protecție a mediului anunțate de un responsabil politic? Atitudinile non-verbale ale jurnalistului 22. De ce sunteți convinși că deputatul despre care vorbesc toate ziarele a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Capitolul 4 Divertismentul 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
special? Influența socială De ce sondajele se înșală? Fragilitatea poziționării majoritare De ce nu vă plac deloc discursurile anumitor candidați politici? Discursul și fenomenul de endogrup De ce nu mai știți pentru cine veți vota după ce ați văzut oameni politici în emisiuni de divertisment? Discursul autocentrat și dezangajarea politică Discurs autocentrat și dezangajare politică 21. De ce credeți că măsurile de protecție a mediului anunțate de un responsabil politic? Atitudinile non-verbale ale jurnalistului 22. De ce sunteți convinși că deputatul despre care vorbesc toate ziarele a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
practic imposibil să rămânem neutri și calmi ascultând o dezbatere și de ce, inevitabil, luăm partea unui candidat, ne identifică cu el. În anumite cazuri, studiile de psihologie politică incriminează direct mass-media - ea este cea care, privilegiind spectacolul, amestecă politica și divertismentul de televiziune, pregătind o dezangajare a opiniei despre mizele politice, tendință de fond care se menține în ciuda recentelor mobilizări. A vota pe baza a ceea ce ne arată mass-media seamănă astfel cu un exercițiu de ruletă rusească. Fără să ne dăm
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
1990), „From eloquence to credulity - A study of «demagogy» in a political message”, European Journal of Political Research, vol. 18, nr. 4, pp. 407-422. De ce nu mai știți pentru cine veți vota după ce ați văzut oameni politici în emisiuni de divertisment? Discursul autocentrat și dezangajarea politică În ultimii 20 de ani s-a dezvoltat un nou stil de emisiuni televizate, undeva între emisiunile politice și cele de divertisment: așa-zisele emisiuni de „Infotainment”, apărut prin contractarea termenilor englezești information (informație) și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
știți pentru cine veți vota după ce ați văzut oameni politici în emisiuni de divertisment? Discursul autocentrat și dezangajarea politică În ultimii 20 de ani s-a dezvoltat un nou stil de emisiuni televizate, undeva între emisiunile politice și cele de divertisment: așa-zisele emisiuni de „Infotainment”, apărut prin contractarea termenilor englezești information (informație) și entertainment (divertisment). Principiul este mereu același: sunt invitați în platou responsabili politici, cântăreți, actori sau sportivi care se amestecă unii cu alții și abordează împreună probleme de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
autocentrat și dezangajarea politică În ultimii 20 de ani s-a dezvoltat un nou stil de emisiuni televizate, undeva între emisiunile politice și cele de divertisment: așa-zisele emisiuni de „Infotainment”, apărut prin contractarea termenilor englezești information (informație) și entertainment (divertisment). Principiul este mereu același: sunt invitați în platou responsabili politici, cântăreți, actori sau sportivi care se amestecă unii cu alții și abordează împreună probleme de viață personală sub forma unor discuții informale. Cele mai cunoscute emisiuni de acest fel erau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
constatat că acești consumatori de mass-media se pot repartiza în 4 mari categorii: în prima categorie sunt consumatorii ocazionali care nu se uită decât la știrile de pe canalul național, în a doua cei care se uită și la emisiuni de divertisment în care sunt invitate și personalități politice, un al treilea grup care se uita la emisiunile politice clasice, programe culturale și citește presa scrisă și, în fine, în a patra se concentrează pe presa „intelectuală”, politică, economică sau satirică. Apoi
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]