2,873 matches
-
ghidurilor solicitantului aferente celor trei CPP, numărul minim de doctoranzi din grupul-țintă pentru ca un proiect să fie eligibil este de 30. În funcție de acest număr, definesc 3 categorii de universități: universități mari - cu o cifră anuală de școlarizare de peste 80 de doctoranzi; universități mijlocii - cu o cifră anuală de școlarizare între 30 și 80 de doctoranzi; universități mici - cu o cifră anuală de școlarizare de până la 30 de doctoranzi. Astfel, dacă universitățile mari și mijlocii puteau depune proiecte pentru susținerea exclusiv a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
proiect să fie eligibil este de 30. În funcție de acest număr, definesc 3 categorii de universități: universități mari - cu o cifră anuală de școlarizare de peste 80 de doctoranzi; universități mijlocii - cu o cifră anuală de școlarizare între 30 și 80 de doctoranzi; universități mici - cu o cifră anuală de școlarizare de până la 30 de doctoranzi. Astfel, dacă universitățile mari și mijlocii puteau depune proiecte pentru susținerea exclusiv a doctoranzilor proprii, îndeplinind individual criteriul de minim 30 de doctoranzi, în schimb, universitățile mici
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
de universități: universități mari - cu o cifră anuală de școlarizare de peste 80 de doctoranzi; universități mijlocii - cu o cifră anuală de școlarizare între 30 și 80 de doctoranzi; universități mici - cu o cifră anuală de școlarizare de până la 30 de doctoranzi. Astfel, dacă universitățile mari și mijlocii puteau depune proiecte pentru susținerea exclusiv a doctoranzilor proprii, îndeplinind individual criteriul de minim 30 de doctoranzi, în schimb, universitățile mici au fost „condamnate” la parteneriate dacă au dorit să participe la program. Pentru
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
universități mijlocii - cu o cifră anuală de școlarizare între 30 și 80 de doctoranzi; universități mici - cu o cifră anuală de școlarizare de până la 30 de doctoranzi. Astfel, dacă universitățile mari și mijlocii puteau depune proiecte pentru susținerea exclusiv a doctoranzilor proprii, îndeplinind individual criteriul de minim 30 de doctoranzi, în schimb, universitățile mici au fost „condamnate” la parteneriate dacă au dorit să participe la program. Pentru clasificarea de mai sus, cifra de școlarizare se ia în considerare pentru fiecare competiție
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
30 și 80 de doctoranzi; universități mici - cu o cifră anuală de școlarizare de până la 30 de doctoranzi. Astfel, dacă universitățile mari și mijlocii puteau depune proiecte pentru susținerea exclusiv a doctoranzilor proprii, îndeplinind individual criteriul de minim 30 de doctoranzi, în schimb, universitățile mici au fost „condamnate” la parteneriate dacă au dorit să participe la program. Pentru clasificarea de mai sus, cifra de școlarizare se ia în considerare pentru fiecare competiție în parte/fiecare an, putând exista universități care într-
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
se încadreze la universități mici și în alt an să intre în categoria celor mijlocii. Acesta este cazul, spre exemplu, al Universității de Medicină și Farmacie din Craiova, care în 2008 a avut o cifră de școlarizare de 25 de doctoranzi, iar în 2009 și 2010 a avut 30 de doctoranzi, în toate cele 3 competiții participând în parteneriat (două parteneriate simple în 2008 și 2010 și unul mai amplu în 2009). În această lucrare voi operaționaliza conceptul de cooperare, cu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
intre în categoria celor mijlocii. Acesta este cazul, spre exemplu, al Universității de Medicină și Farmacie din Craiova, care în 2008 a avut o cifră de școlarizare de 25 de doctoranzi, iar în 2009 și 2010 a avut 30 de doctoranzi, în toate cele 3 competiții participând în parteneriat (două parteneriate simple în 2008 și 2010 și unul mai amplu în 2009). În această lucrare voi operaționaliza conceptul de cooperare, cu referire la cooperarea dintre universitățile românești, potențiali beneficiari ai proiectelor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
tip interuniversitar, în sensul că se referă la parteneriatele stabilite între universități pentru implementarea proiectelor. Ca principiu de bază, în teorie, cu cât universitățile realizează parteneriate mai ample în cadrul unui proiect, gestionând activitățile unui grup comun cât mai mare de doctoranzi, cu atât probabilitatea unui buget mai eficient ar trebui să fie mai mare, având în vedere că există o serie de costuri și activități comune care pot duce la economii la buget, conform principiului economiilor de scară. Astfel, la nivelul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
că există o serie de costuri și activități comune care pot duce la economii la buget, conform principiului economiilor de scară. Astfel, la nivelul unui proiect, sunt reduse costurile unitare atunci când se realizează mai mulți indicatori (concret, atunci când mai mulți doctoranzi sprijiniți obțin titlul de doctor) și, pe măsură ce crește nivelul de realizare a indicatorilor, costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei „producții” mai mari . Dimensiunea „colegialitate” este o dimensiune pe care o voi numi de tip intrauniversitar, în sensul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
citi bugete) și vor ajunge la o situație de echilibru precum cea din căsuța din dreapta jos, care, în teorie, produce cele mai proaste rezultate pentru comunitate. Cele trei competiții de proiecte pentru burse doctorale organizate pentru cele trei generații de doctoranzi înmatriculați în anii universitari 2008 2009, 2009-2010 și 2010-2011 sunt privite în această lucrare ca trei runde ale jocului în care universitățile au învățat să coopereze. 7.4. Constrângeri instituționale, situații de acțiune, stimulente selective În cele ce urmează, voi
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
de cost-eficiență. La nivelul Autorităților de Coordonare a POSDRU ( AM, OI), principiul eficientizării costurilor a fost conștientizat și promovat prin constrângeri incluse în ghidurile solicitantului, de tip stimulente selective negative . Dintre aceste stimulente menționez: (a) impunerea unui număr minim de doctoranzi în grupul-țintă al unui proiect, constrângere care se regăsește în toate cele trei competiții pentru proiectele de burse doctorale; (b) stabilirea unor procente fixe cu privire la costurile echipei de management (CPP 6) sau la cheltuielile de management în general (CPP 107
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
ce urmează, voi analiza pe rând fiecare dintre aceste constrângeri, accentuând aspecte importante cu privire la modul în care au fost acestea definite, impactul lor asupra actorilor și modalitățile în care au putut fi ocolite. (1) Constrângerea legată de numărul minim de doctoranzi este o condiție necesară, dar în cazul de față, prin numărul ales ca prag (30), pare să nu fi fost în același timp o condiție suficientă pentru stimularea parteneriatelor, având un efect limitat în cazul universităților mici. Din bazele de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
același timp o condiție suficientă pentru stimularea parteneriatelor, având un efect limitat în cazul universităților mici. Din bazele de date construite, se poate observa că în cazul uni versităților mijlocii parteneriatele au fost limitate, multe universități concepând proiecte doar pentru doctoranzii proprii. (2) Pentru a evita apariția unor bugete cu o valoare a costurilor cu resursa umană disproporționată în raport cu numărul doctoranzilor sprijiniți, pe aceeași logică a menținerii unor costuri adecvate în raport cu indicatorii asumați, autoritățile care au conturat ghidurile solicitantului au introdus
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
construite, se poate observa că în cazul uni versităților mijlocii parteneriatele au fost limitate, multe universități concepând proiecte doar pentru doctoranzii proprii. (2) Pentru a evita apariția unor bugete cu o valoare a costurilor cu resursa umană disproporționată în raport cu numărul doctoranzilor sprijiniți, pe aceeași logică a menținerii unor costuri adecvate în raport cu indicatorii asumați, autoritățile care au conturat ghidurile solicitantului au introdus cel de-al doilea set de restricții cu privire la limitarea unor cheltuieli la 5% din valoarea burselor doctoranzilor. Aceste limitări au
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
disproporționată în raport cu numărul doctoranzilor sprijiniți, pe aceeași logică a menținerii unor costuri adecvate în raport cu indicatorii asumați, autoritățile care au conturat ghidurile solicitantului au introdus cel de-al doilea set de restricții cu privire la limitarea unor cheltuieli la 5% din valoarea burselor doctoranzilor. Aceste limitări au fost prezente doar în competițiile din anii 2008 și 2010. Cu toate acestea, modul în care au fost formulate acele restricții a lăsat loc de interpretări și „portițe” prin care costurile cu resursa umană, per total, nu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
echipa de implementare (diferită de cea de management) și ale căror remunerații să nu fie contabilizate în acel procent de 5% din valoarea burselor. Consider că o limitare la nivelul întregului proiect raportată la un cost maxim pentru sprijinirea unui doctorand ar fi fost mai adecvată, rezultatul fiind unul previzibil și echitabil pentru toate universitățile. Prin măsura enunțată mai sus, nu numai că nu au fost limitate costurile cu resursa umană, dar practic nu a existat nicio limită legată de nivelul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
proiectului de către mai multe entități, în condițiile unui cash-flow deficitar, valoarea adăugată a proiectului, transferabilitatea rezultatelor către alte grupuri-țintă din diverse regiuni, abordarea transnațională etc. Cu privire la proiectele de burse doctorale, cele mai importante aspecte legate de parteneriate sunt eficientizarea costurilor/doctorand, prin constituirea unui grup cât mai mare de doctoranzi la nivelul unui proiect, neexcluderea de la finanțare a universităților mici și mijlocii sau fără expertiză în managementul fondurilor europene prin integrarea acestora în parteneriate cu alte universități sau creșterea cooperării transnaționale
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
deficitar, valoarea adăugată a proiectului, transferabilitatea rezultatelor către alte grupuri-țintă din diverse regiuni, abordarea transnațională etc. Cu privire la proiectele de burse doctorale, cele mai importante aspecte legate de parteneriate sunt eficientizarea costurilor/doctorand, prin constituirea unui grup cât mai mare de doctoranzi la nivelul unui proiect, neexcluderea de la finanțare a universităților mici și mijlocii sau fără expertiză în managementul fondurilor europene prin integrarea acestora în parteneriate cu alte universități sau creșterea cooperării transnaționale prin realizarea de parteneriate cu universități din Uniunea Europeană unde
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
la nivelul unui proiect, neexcluderea de la finanțare a universităților mici și mijlocii sau fără expertiză în managementul fondurilor europene prin integrarea acestora în parteneriate cu alte universități sau creșterea cooperării transnaționale prin realizarea de parteneriate cu universități din Uniunea Europeană unde doctoranzii sprijiniți pot realiza stagii de cercetare de maximum 8 luni. Valorizarea parteneriatului s-a putut observa în grila de evaluare a proiectelor, în care a fost acordat un punctaj anume pentru acesta. În plus față de aceste punctaje, au existat anumite
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
eficiente din punctul de vedere al costurilor. Astfel, au putut fi concepute proiecte cu parteneri din diferite regiuni și cu un grup-țintă dintr-o singură regiune, partenerii fiind implicați în unele dintre activitățile proiectului, dar necontribuind la formarea grupului-țintă prin doctoranzi proprii. Paradoxal, deși parteneriatele ar trebui să contribuie în ansamblu la reducerea costurilor unitare, ajungem la situația în care parteneriatele sunt realizate pentru a bifa caracterul strategic al proiectelor, venind însă la pachet cu costuri crescute de deplasare, cazare etc.
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
doctorale aferente celor patru CPP permit comparații de date de tip longitudinal, fiind demarate în trei ani consecutivi; există un cadru legal în vigoare bine determinat, chiar dacă în proces de reformă ; există date disponibile la nivel de universități cu privire la numărul doctoranzilor, cifra de școlarizare etc., date care pot construi un demers metodologic solid; bugetul acestor proiecte totalizează 63,37% din bugetul total al programului; există același tip de solicitanți eligibili, și anume universitățile. 7.5.1. Construcția bazelor de date și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
total al proiec tului. Am selectat din acea bază de date doar proiectele depuse pentru competițiile 6/59, 88 și 107. Pentru fiecare competiție am realizat o bază de date independentă în care am integrat noi secțiuni precum numărul de doctoranzi sprijiniți și un indicator de performanță calculat ca raport între valoarea finanțării nerambursabile acordate (fără contribuția beneficiarului sau alte cheltuieli neeligibile) și numărul de doctoranzi sprijiniți, indicator denumit cost unitar/doctorand. Am calculat pentru fiecare competiție aceste costuri unitare (CU
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
realizat o bază de date independentă în care am integrat noi secțiuni precum numărul de doctoranzi sprijiniți și un indicator de performanță calculat ca raport între valoarea finanțării nerambursabile acordate (fără contribuția beneficiarului sau alte cheltuieli neeligibile) și numărul de doctoranzi sprijiniți, indicator denumit cost unitar/doctorand. Am calculat pentru fiecare competiție aceste costuri unitare (CU). Apoi am integrat CU ale fiecărui proiect aferent fiecărei competiții într-o bază de date cuprinzând toate universitățile de stat cu statut de IOSUD , astfel încât
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
în care am integrat noi secțiuni precum numărul de doctoranzi sprijiniți și un indicator de performanță calculat ca raport între valoarea finanțării nerambursabile acordate (fără contribuția beneficiarului sau alte cheltuieli neeligibile) și numărul de doctoranzi sprijiniți, indicator denumit cost unitar/doctorand. Am calculat pentru fiecare competiție aceste costuri unitare (CU). Apoi am integrat CU ale fiecărui proiect aferent fiecărei competiții într-o bază de date cuprinzând toate universitățile de stat cu statut de IOSUD , astfel încât să se poată observa evoluția atât
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
parteneriat, atunci când proiectele au fost implementate în parteneriat cu alte universități sau instituții de cercetare atât din România, cât și din Uniunea Europeană. Această simplificare este justificată din rațiuni precum: partenerii - universități din România - au adesea un număr foarte mic de doctoranzi în grupul-țintă total al proiectelor (2-10 doctoranzi din peste 100) sau există cazuri când aceștia nu contribuie cu niciun doctorand la constituirea grupului-țintă, realizând alte tipuri de activități în cadrul proiectelor; de regulă, solicitantul elaborează și își asumă proiectul, inclusiv modul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]