1,845 matches
-
sare, piper și delicat. Punem în cratiță uleiul, ceapa și carnea, lăsăm la călit până scade sucul de la carne, apoi adăugăm sosul, sarea, piperul, delicatul și o cană de apă caldă și lăsăm să fiarbă acoperită cu capac la foc domol. Dacă fierbe mai greu, adăugăm apă caldă. Când este gata, decorăm cu verdeață. Se servește cu mămăliguță sau piure de cartofi, salată de varză călită, castraveți sau gogoșari murați. CARNAT DE PORC IN AMESTEC CU CARNE DE VANAT 2 kg
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
morcovi, o cană de orez, o varză murată, sare, piper, cimbru, o lingură de boia dulce Se taie ceapa mărunt, morcovul se rade pe răzătoare, slănina și costița se taie cubulețe, după care se amestecă și se călesc la foc domol, timp de 20 de minute, apoi adăugăm carnea tăiată cubulețe și orezul spălat bine, dăm gust de sare, piper și boia. Amestecăm bine și facem sarmale mari dintr-o singură frunză, le așezăm în cratița unsă cu ulei, punem crenguțe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de roșie ca să acoperim. Dăm cratița pe foc, lăsăm la călit cu capac deasupra, scuturăm cratița din când în când ca să nu se prindă, apoi adăugăm două căni de apă și lăsăm la fiert timp de două ore la foc domol. După ce a fiert, batem 400 gr. de smântână cu două linguri de făină și turnăm peste ardei, mai lăsăm un clocot, apoi dăm deoparte, decorăm cu verdeața tocată fin. FRIPTURA PE GRATAR Opt felii din ceafă de porc, șaisprezece aripioare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
boabe de muștar, cimbru și enibahar. Se pun la fiert 1 l de apă, 300 ml de oțet, 500 ml de ulei, două linguri de zahăr, sarea și mirodeniile. După primul clocot se pune peștele și se lasă la foc domol să fiarbă timp de trei până la patru ore, până scade apa. După ce s-a răcit, se dă prin mașina de tocat și tot prin mașină se toacă și morcovul, ceapa și ardeii, apoi se pun la fiert cu restul de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
mașină, 3 kg popinci fierte și tocate, 2 l de suc de roșii, 1,5 - 2 l ulei, sare, piper, foi de dafin și 2 linguri de zahăr. Se pun toate la un loc să fiarbă pe plită, la foc domol, amestecăm ca să nu se prindă, până se ridică uleiul deasupra. Fierbinte, le punem în borcane, apoi sterilizăm timp de 30 de minute, după care le acoperim cu pături și le lăsăm până a doua zi. ZACUSCA DE TELINA 500
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
pe prosop de hârtie sau șervețele; * zeama pentru piftie rămâne limpede dacă apa după primul clocot se aruncă, se clătește carnea la jet de apă, după care se pune altă apă și zarzavatul și se lasă la fiert, la foc domol și fără capac; * friptura este mai gustoasă dacă stă 3-4 ore condimentată și unsă cu ulei; * sarmalele cu varză dulce sunt mai gustoase dacă apa pentru fiert o îndoim cu vin alb; * salatele sunt mai gustoase dacă le adaugăm un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
dealul Țuguietei și Cotu Negru, însoțit 159 de Voiculescu, Tutoveanu, Valerian. În primăvara tragică a anului 1917, Vlahuță îi șoptea lui Tutoveanu: „Privesc jocul de dealuri și acum mă dumiresc de ce‐ai rămas aicea, de taină și de strajă”. Colinele domoale ale Bârladului i se păreau la fel ca cele de la Dra gosloveni, unde și‐ a așezat cuibul...”. Ziarul era destinat nu numai bucureștenilor și bârlădenilor, ajungea și în județele Galați, Brăila, Tecuci, Prahova, Covurlui... * Secerea Secerea „În 1937 și începutul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu articole politice la „România liberă”, „Cotidianul” și „Curentul”. Încă de la prima carte, Cercuri de aur, S. se dovedește un intimist melancolic, o voce lirică temperată, în bună tradiție ardelenească, postblagiană, filtrată prin elegiile lui A. E. Baconsky. Un scepticism domol răzbate din versuri ca acestea: „Nu poți străbate iarna / Până la capăt. Cuprins ești / În prima ninsoare, în fulgii / Acoperindu-ți umerii - semne de întrebare” (Hibernală). Nostalgia și hieratismul domină peisajul hiperboreean, e „o pace deplină, cum n-a mai fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
secol, se chema că nu întinam cu nimic gestul cultural. Că doar tot după frumos umblam. Așa se face că nu doar aminitiri și fotografii mi-au rămas din plimbare, ci și o bluză din mătase crem, foșnitoare ca vântul domol care purta în depărtare, peste marea, ce doar se lăsa ghicită în liniștea nopții, un mongolfiera 64 minuscul, cu o lumânare aprinsă, ca o speranță, ca o chemare. Diminețile... Și în relația cu marea eram acasă. Că mi se întâmplase
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
multe planuri, cu mult aplomb vizual și cu o fină vivisecție din lumea cinematografiei și a nomenclaturii pre- și post-decembriste, un roman de moravuri în care autorul construiește personaje consistente, care trec proba veracității, călite, cu aplomb meșteșugăresc, la focul domol al ironiei. Era, în fond, o lume de țoape de care merită să-ți bați joc. Dacă ar fi fost scrisă de un tânăr și publicată de "Polirom", cartea ar fi fost evenimentul literar al sezonului și avea mari șanse
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de destindere în poziție culcată (după Wulff): Mă întind pe patul meu. Închid ușor ochii, Îmi imaginez: Stau culcat în pădure pe un covor moale de mușchi. Văd crengile verzi ale copacilor deasupra mea. Vântul le mișcă ușor. Frunzele foșnesc domol. O duc bine. Mă simt minunat. N-am nici un fel de griji. Sunt calm de tot. Aceasta face bine. Eu o repet pe aceasta de câteva ori... Pun ușor o mână pe abdomen și simt: Abdomenul se ridică în timpul inspirației
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din eșantion 122 de elevi ai cursului superior, aproape jumătate ating cel mai înalt nivel de inteligență 191 (Anexa I, fig. 14). Continuând analiza asupra celorlalte criterii, datele au arătat că elevii de la țară au un ritm de gândire "mai domol", în timp ce procentul elevilor inteligenți este mai ridicat la oraș. În plus, se pare că și starea materială ridicată se corelează cu un grad sporit de inteligență (Anexa I, tabel 17)192. Profilul majorității din eșantionul elevilor de curs superior analizat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Se adăpostește în scorburile și sub scorața copacilor, uneori și în diferite cavități subterane. De regulă iernează în cavități subterane, însă au fost găsiți și în scorburile copacilor. Modul de hrănire: Iese la vânătoare târziu. Are un zbor încet și domol. Vineaza la înălțimi mici, deasupra sau printre coroanele copacilor. Prinde insectele din zbor sau le colectează ocazional de pe substrat. Reproducerea: Reproducerea are loc vara. De obicei naște un singur pui. Hibernarea: Au fost găsiți în hibernare din octombrie până în martieaprilie
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Repedea, la rândul său reprezentant tipic al platourilor structurale din Podișul Modovei. Platoul structural de aici este delimitat net la N și NV de un puternic abrupt de cuestă, corespunzător grosimii plăcii de roci dure, continuate cu pante ușor mai domoale pe complexul marno argilelor din bază. Muchia platoului structural din zona sectorului rezervației (352m) constituie și un ideal punct de observație asupra Iașului și a întregii regiuni, ce permite o instructivă comparație între relieful colinar mai coborât (150 -200m) al
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este cernoziom cambic. c) Aspecte hidrologice: pâraiele ce drenează teritoriul sunt despărțite de interfluvii evidente prelungi și domoale mai mult sau mai puțin întrerupte pe alocuri; teritoriul rezervației este drenat de pârâul Frasin, afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
erotică e încadrată într-un tablou de tehnică mai savantă, ca această seară eliadescă, apăsătoare ca o molimă, din Dragoste învrăjbită, și suava acalmie florală ce-i urmează: Se pornise vântul prin cireș, și floarea A-nceput să ningă șișăind domol, Și cădea pe pieptul și pe brațul gol Al Siminii, stîndu-i albă-n poala rochii. Două-trei flori poate au ajuns în ochii Cânelui, și-n urmă cânele a-nceput Mârâind să miște capul. Celebrele balade Nunta Zamfirei și Moartea lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere ocultă, cu sentimentul unei catastrofe universale: La noi nevestele plângând Sporesc pe fus fuiorul. Și-mbrățișîndu-și jalea plîng: Și tata și feciorul. Sub cerul nostru-nduioșat E mai domoală hora, Căci cântecele noastre plâng - În ochii tuturora. Afară de asta Goga a reluat "nenorocul" din lirica eminesciană, ideea unui destin ascuns ce conduce firele vieții, interpretîndu-le în sensul unui regret de a se fi dezlipit de satul său: De ce m-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
țărănească (cotiugari, morari, hamali, birjari, sacagii, oieri, copii noinari, babe limbute). Hahamii, ceaușii de sinagogă, băiașii de la feredeie și croitorii nu izbutesc să strice imaginea de sat autohton. Numai lumânările ce se zăresc prin case din ulițele pe care trec domoale vitele, bătrânii perciunați întorcîndu-se de la sinagogă cu ceaslovul subsuoară, aluziile tuturor la vremurile biblice dau putința ochilor să distingă o altă rasă. În Copilăria unui netrebnic, vastă pictură a aceleiași evreimi în tonurile umbrite ale lui Rembrandt și Grigorescu, scriitorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu o tehnică mai pronunțat picturală și cu luciri de icoană, tabloul vesperal din Zburătorul lui Eliade: Sătulă e cireada toată. A-ngenuncheat lângă fântână, Boi mari, în freamătul de iarbă, clipesc din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă. Ziua moare... Un taur se ridică negru, în seara galbenă mugind, Și-și roade coarnele de crucea ce tremură scârțâitoare, Cu un Hristos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un proces mimetic superior, G. Topîrceanu (1890-1937) poate crea sub aparența de pastișă. Parodia după Al. Depărățeanu, Viața la țară, are o idee proprie, aceea a inconfortului rural, și o plastică personală: Când te duci pe drumul mare Trec, mișcând domol din coadă, La plimbare, Spre livadă, Este praf de nu te vezi. Ale satului cirezi. Poetul are fiorul solitudinii silvestre, sentimentul solemn al geologicului, verificabile chiar în poeziile cu ușor aspect umoristic, cum e Balada popii din Rudeni, dioramă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
eternul exilat”, „culmile și prăbușirea”. Dacă autorul izbutește mai puțin în factura titaniană a unui Arghezi blasfemiator, trubadurul din el cere să fie recitit în șoaptă; lângă ibricul de aramă care bolborosește basme bătrâne și amărui, cana de cafea „fumegă domoală”: „O sorb și gându-mi pleacă și-ncepe să colinde./ Aprind înc-o țigară și fumeg lângă ea./ Și-o beau pe îndelete, să țină cât cuprinde./ Ca Timpul ce în palmă mă ține și mă bea.” Muzica versului folcloric este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
Dodești, satul bunicilor scriitorului, cu căsuțe răsfirate pe deal, între livezi. Romanul Sfîrlează cu fofează descrie această regiune apreciată de inima lui, în care evocă oamenii, obiceiurile, ocupațiile, aspirațiile, durerile lor. Sătenii erau un neam de oameni așezați, cu vorbă domoală, harnici și economi, asemenea bunicului său din Dodești, sau, cum spune scriitorul cu propriile sale cuvinte: „ O lume plină de oameni buni, cuminți și blânzi ca tata și ca moș Gheorhe din Dodești, sfântul bunic cu căciula țurcană; o lume
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
cuvinte: „ O lume plină de oameni buni, cuminți și blânzi ca tata și ca moș Gheorhe din Dodești, sfântul bunic cu căciula țurcană; o lume bună și curată”. Nu trebuie să rămînem cu impresia că acești țărani erau doar firi domoale sau indolente, din neam de răzeși (ca Virgil Caraivan), săraci dar mândri; acest fond de bunătate era uneori mânat pe undeva de drame adânci: nedreptatea, suferința, umilința, drame provocate de societatea de pe atunci, cum se putea vedea în Velerim și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
poetice moderne. Voce înzestrată cu o anume gravitate, S. cartografiază traseele ascunse prin care lirismul epic, cu ecouri din Walt Whitman, transformă realitatea într-o configurație hieratică, după cum mărturisește în Ipostază: „Mai pot să mă reîntorc neauzit ca un șarpe, / Domol ca o arătare lunară plutind peste lanuri de porumb / Când în lumina cenușie cârtițele își fac rugăciunea”. SCRIERI: Pentru a iubi, București, 1967; Așteptarea coralilor, București, 1970; Semnul de taină, Timișoara, 1972; Când dragostea e pasăre cântătoare, Timișoara, 1976; Într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
capacitatea de cunoaștere și adâncire a poeziei și respingem versul liber atunci când el zădărnicește, mutilează această capacitate. Ceea ce este mai surprinzător este faptul ca articolul abstract și neconcludent al lui Geo Șerban, publicat În numărul următor al Flăcării, deși consemnează, domol și mult mai blajin, dezacordul autorului cu imaginea despre poezia noastră actuală pe care o lăsa articolul lui George Dan, nu analizează câtuși de puțin serioasele greșeli ale acestuia din urmă (mult mai multe decât cele pe care am avut
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]