3,195 matches
-
ocupă spațiile interosoase II, III, IV. Originea este pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Din nervul ulnar. * flexori ai falangei proximale, * extensori ai ultimelor falange, * adductori ai degetelor. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. * baza falangei distale, * pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Din nervul ulnar. * flexori ai falangei proximale, * extensori ai ultimelor falange, * abductori ai degetelor. MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
mers, propulsând înainte coapsa membrului inferior oscilant, 3. rol în balansarea bazinului în plan sagital, în timpul mersului, 4. când ia punctul fix la nivelul femurului are rol static, împiedicând căderea spre posterior a trunchiului și a bazinului, 5. în decubit dorsal asigură ridicarea trunchiului, 6. flexia și înclinarea laterală a trunchiului în cazul contracției unilaterale, 7. acțiune secundară de rotație în afară a coapsei. * ramuri de plexul lombar(L1 -L3) * ramuri din nervul femural (L2, L3, L4). MUȘCHIUL PSOAS MIC Este
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ANTERIOARE - MUȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Inserția de origine este pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală a tibiei, - membrana interosoasă a gambei, - fața profundă a fasciei crurale. Inserția terminală: * la nivelul primului os cuneiform, * pe baza primul metatarsian. Acțiunea: 1. flexor dorsal al piciorului, 2. supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talo-tarsiene, 3. prin acțiunea statică, nu permite răsturnarea înapoi a gambei. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI Inserția
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei Pe falanga a II-a a halucelui. Cu tibia, pielea și cu tibialul anterior. Peronier profund. Acțiunea: 1. extensor al falangelor halucelui, 2. flexia dorsală a piciorului, 3. slab pronator-abductor al piciorului. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei Corpul muscular se termină printr-un tendon
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
marginale ajung la nivelul celei de a treia falangă de la degetele II la V. Cu tibia, pielea și cu tibialul anterior. Din nervul peronier profund. Acțiunea este de: 1. slab extensor al falangelor degetelor de la II la V, 2. flexor dorsal al piciorului, 3. pronație-abducție la nivelul piciorului. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. La nivelul bazei metatarsianului al V-lea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
terminală Raporturi Inervație Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. La nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acoperit de cei doi mușchi ai lojei anterioare. Din nervul peronier profund. Acțiunea: 1. flexor dorsal al piciorului, 2. pronator-abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MUȘCHIUL PERONIER LUNG Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare * baza primului metatarsian, * la nivelul primului cuneiform. Pile, staturile profunde ale lojei lateral
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
nervul tibial. Acțiunea: 1. flexor al halucelui, 2. flexor plantar al piciorului, 3. supinator-pronator al piciorului, 4. rol important în ridicarea și menținerea calcaneului în această poziție (mers pe vârfuri), 5. susține bolta plantară în ortostatism. MUȘCHII PICIORULUI - MUȘCHII REGIUNII DORSALE MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
numai pe tendonul celui de al doilea deget). Inserția terminală se realizează la nivelul bazei primei falange. Acțiunea mușchilor lombricali este de slabi flexori ai primei falange. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor III-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
flexori ai primei falange. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor III-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor II-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sus, În sfoară laterală, partenera efectuează arcuiri pasive ale piciorului ridicat; c. sfoară În toate direcțiile la spatele față de scara fixă cu un picior pe sipca a 2-3a de jos și partenera execută apăsări ale bazinului spre sol d. culcat dorsal, lateral, facial pe lada de tracțiuni pasive ale piciorului În sfoară de către parteneră; 4.3.2. Viteză Viteza reprezintă capacitatea organismului de a executa cu rapiditate mișcări În anumite condiții date. Aceasta reprezintă o calitate motrică, ca și mobilitatea, care
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
posibilă. - mișcări de trunchi În același plan sau două planuri combinate (flexii, extensii, Îndoiri laterale, răsuciri) - ample - În poziții Înalte, medii, joase, cu și fără combinații de brațe și picioare. - exerciții de abdomen - diverse mișcări de picioare simple din culcat dorsal și cu diverse mișcări de trunchi cu sprijin pe șezută (ridicări simultane alternative, Îndoiri, Întinderi de genunchi etc) - bazin - ducerea Înainte, Înapoi, lateral circumducții din diverse poziții și În diverse planuri, simple și combinate În două și trei planuri. Viteza
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
și planuri din stând cu Îngreuieri sau cu menținere cu săculeții de nisip la picioare, 6-8 % fetele, 12-14% băieții din greutatea corporală. b. Fandări, ghemuri - „Împușcă cioara” c. Îndoiri și Întinderi ale gambei d Ridicări pe vârfuri Abdomen a. Culcat dorsal - diverse mișcări de picioare cu: banda de cauciuc extensor la glezne săculeți de nisip b. Așezat - diverse mișcări de trunchi cu extensor la brațe sau gantere mici colac de nisip pe torace, talie c. Atârnat - variate mișcări de picioare cu
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
m; • alergare de durată în tempo uniform o notă pentru altă probă din atletism la opțiunea elevului; • extensii de trunchi din culcat facial; • extensii de trunchi din poziția așezat cu sprijin pe mâini oblic înapoi; • ridicări de trunchi din culcat dorsal; • ridicări ale picioarelor din culcat dorsal; • tracțiuni pe banca de gimnastică; • săritura în lungime de pe loc; • structură complexă de forță; • sărituri la coardă; • aruncarea cu două mâini de jos la țintă orizontală; • aruncare la țintă verticală; • elemente acrobatice izolate; • legări
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
uniform o notă pentru altă probă din atletism la opțiunea elevului; • extensii de trunchi din culcat facial; • extensii de trunchi din poziția așezat cu sprijin pe mâini oblic înapoi; • ridicări de trunchi din culcat dorsal; • ridicări ale picioarelor din culcat dorsal; • tracțiuni pe banca de gimnastică; • săritura în lungime de pe loc; • structură complexă de forță; • sărituri la coardă; • aruncarea cu două mâini de jos la țintă orizontală; • aruncare la țintă verticală; • elemente acrobatice izolate; • legări de elemente acrobatice; • procedee tehnice izolate
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
palme); • coborârea și ridicarea trunchiului din așezat pe banca de gimnastică (din șezând pe banca de gimnastică așezată transversal, cu picioarele întinse și fixate, se coboară trunchiul cu capul până pe saltea și se ridică la 45ș. • ridicarea trunchiului din culcat dorsal cu îngreuiere (culcat dorsal, cu brațele întinse în prelungirea trunchiului, ținând o minge medicinală de 2 kg, se ridică trunchiul și se apleacă până ce mâinile cu greutatea ajung la glezne); • extinderi din culcat facial pe bancă (din culcat facial sprijinit
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
trunchiului din așezat pe banca de gimnastică (din șezând pe banca de gimnastică așezată transversal, cu picioarele întinse și fixate, se coboară trunchiul cu capul până pe saltea și se ridică la 45ș. • ridicarea trunchiului din culcat dorsal cu îngreuiere (culcat dorsal, cu brațele întinse în prelungirea trunchiului, ținând o minge medicinală de 2 kg, se ridică trunchiul și se apleacă până ce mâinile cu greutatea ajung la glezne); • extinderi din culcat facial pe bancă (din culcat facial sprijinit pe banca de gimnastică
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
pe a patra treaptă de sus a spalierului (scării fixe), se execută ridicarea băncii prin întinderea brațelor sus pe verticală, urmat de revenire în poziția inițială. Se înregistrează numărul de repetări); • ridicarea simultană a trunchiului și picioarelor (plecând din culcat dorsal, cu brațele întinse în prelungirea capului se execută ridicarea simultană a trunchiului și picioarelor până la poziția în “echer”, mâinile atingând vârfurile picioarelor și revenire. Se înregistrează numărul de repetări); • ridicarea genunchilor la piept din atârnat (plecând din atârnat cu spatele la “scara
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
ba chiar pot păstra un oarecare grad de fertilitate . Obstrucția sistemului limfatic explică unele semne caracteristice sindromului Turner, care, atunci când sunt observate (uneori chiar de la naștere), pot duce la diagnosticul precoce al afecțiunii. Aceste semne sunt: edemul prezent pe fața dorsală a membrelor și gâtul palmat sau pterygium colli (planșa 31). Pterygium colli reprezintă pliuri cutanate, uneori fibrozate, care unesc ligamentul nucal de acromion (lateral) și de regiunea posterioară sternocleidomastoidienilor. Acestea apar în urma dilatării unor cavități rezultate din acumularea de lichid
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
ele de deficit statural marcat, sunt următoarele: trisomia 18 (sindromul Edwards este cea mai frecventă trisomie după sindromul Down, un caz la 1/3.000 de nașteri, mai ales fete; este un sindrom plurimalformativ: degetele 2 și 5 sunt flexate dorsal și intern, prezența tulburărilor severe de dezvoltare neuropsihică și motorie, enoftalmiei, microcefaliei, retrognatismului, buzei de iepure sau gurii de lup, malformații cardiace sau renale severe, adesea neviabili) ; trisomia 13 (sindromul Patau are o incidență de 1/10.000 nașteri; se
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
lui Toll. Printr-o asemenea legare Späetzle-Toll se activează o cascadă de semnalizare intracelulară care implică proteinele adaptor dMyD88, Tube și kinaza Pelle, ceea ce conduce la degradarea lui Cactus și la translocarea nucleară a factorilor de transcripție NF-kB-like, Dif și Dorsal. O proteină de recunoaștere a peptidoglicanilor, (PGRP)-SA, care este un factor extracelular de recunoaștere și aparține unei mari familii de proteine, ce se leagă la peptidoglicani, este implicată în activarea căii Toll din răspunsul imun față de bacterii Gram-pozitive, nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt implicate prin produșii lor în apărarea celulelor gazdei față de infecția microbiană. Ca așezare în genom, unele gene implicate în mecanismele de apărare constituie mici clusteri genici. De exemplu, Spätzle, Toll și Pelle, sunt lincate genetic, după cum și genele Cactus, Dorsal și Dif sunt, la rândul lor, lincate. Alte trei gene pentru peptide antimicrobiene, reprezentând trei clase proteinice, Attacin, Drosocin și Metchnikowin, sunt grupate în poziția 51C-52A, în tandem cu două gene pentru Attacin. Nu se exclude posibilitatea ca un asemenea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
filogenetic precum insecta Drosophila și drojdia Saccharomyces, cea de la Drosophila fiind identică cu un factor de dezvoltare care interacționează cu produsul genei hairless - o mutație recesivă letală, care la musculițele heterozigote conduce la un defect în formarea perișorilor de pe partea dorsală a corpului. Mutațiile care determină defecte în gena omoloagă RBP-JK, sunt letale recesive, iar în condiție heterozigotă acționează ca supresori dominanți ai fenotipului hairless. Deoarece Drosophila nu are un sistem imunitar de tipul celui de la vertebrate și nici vreo aliniere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cranio-cerebrale severe), substanțe chimice (introduse pentru investigația mielografica) etc. Cele mai frecvente simptome de iritație meningeală sunt cefaleea, asociată uneori cu vomismente, redoarea cefei și fotofobia. Semne ale iritației meningeale sunt: - redorea de ceafă: se examinează cu bolnavul în decubit dorsal, flexia capului fiind dureroasă, limitată sau imposibilă; - semnul Kernig: la bolnavul în decubit dorsal, flexia coapselor pe bazin la 90° și genunchi relaxați, extensia genunchilor este dureroasă și limitată; - semnul Brudzinski: flexia gâtului pacientului este urmată de flexia reflexă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
iritație meningeală sunt cefaleea, asociată uneori cu vomismente, redoarea cefei și fotofobia. Semne ale iritației meningeale sunt: - redorea de ceafă: se examinează cu bolnavul în decubit dorsal, flexia capului fiind dureroasă, limitată sau imposibilă; - semnul Kernig: la bolnavul în decubit dorsal, flexia coapselor pe bazin la 90° și genunchi relaxați, extensia genunchilor este dureroasă și limitată; - semnul Brudzinski: flexia gâtului pacientului este urmată de flexia reflexă a genunchilor pe coapse și a coapselor pe bazin; - fotofobia: bolnavul are tendința de a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
în sus și spre înainte, regulamentul interzicând orientarea mingii pe alte direcții. Se utilizează în special atunci când atacantul are în față blocaj și intenționează să plaseze mingea în spatele acestuia. Lovirea mingii se mai poate face și cu pumnul, cu partea dorsală a primelor falange, dar controlul asupra mingii este mai redus. Procedeul „cobra”, este de asemeni un procedeu necunoscut ca denumire, dar execuția lui se întâlnește destul de des în voleiul de plajă, mai ales la atacul mingilor ridicate foarte aproape de fileu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]