5,695 matches
-
Frumuseții dumnezeiești: „... ca să se nască în suflet și frumusețe dar și putere pentru săvârșirea celor ce trebuiesc făcute, avea nevoie de harul dumnezeiesc... Frumos este orice suflet, privit în simetria puterilor sale proprii, dar frumusețea cea adevărată, adică firea cea dumnezeiască și fericită, se poate privi, se poate contempla numai de cel ce are curățită mintea. Cel ce-și țintește ochii la luminile și harurile lui Dumnezeu primește ceva de la El: ca de la o culoare își colorează propriul lor chip cu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
demn și prin aceasta omul înfrumusețează și lumea înconjurătoare. Frumusețea umană comunică, în acest fel, plenar cu Frumusețea Eternă Arhetipală, pe care o reflectă, căreia îi devine un loc teofanic, totodată purtător de Lumină, de Iubire, de Frumusețe și Bunătate dumnezeiască” [79] Curăția inimii omului înfrumusețat duhovnicește se manifestă și în aceea că privește lumea creației lui Dumnezeu „cu ochii Duhului Sfânt”, adică văzând peste tot în frumusețea lumii și a omului icoane ale Frumuseții dumnezeiești. Această experiere a frumosului uman
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Iubire, de Frumusețe și Bunătate dumnezeiască” [79] Curăția inimii omului înfrumusețat duhovnicește se manifestă și în aceea că privește lumea creației lui Dumnezeu „cu ochii Duhului Sfânt”, adică văzând peste tot în frumusețea lumii și a omului icoane ale Frumuseții dumnezeiești. Această experiere a frumosului uman, ca simbol trăit al Frumuseții absolute, de către cel purificat de patimi o descrie Sfântul Ioan Scărarul în Scara Raiului: „Cineva văzând o femeie minunat de frumoasă, găsi prilejul de a o adora și slăvi prin
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
se poate înstrăina omul de multiplele lui patimi, precum și de tendințele ce îi denaturează realitatea profundă existențială. „Se poate spune că această comunicare interpersonală a omului cu Dumnezeu-Omul are o funcție antropologic-catartică” . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului Cu alte cuvinte, importanța pedagogică a [81] . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Persoana se află în spațiul restaurării, în spațiul noii creații, și al învierii. De acum, încă de când trăiește pe pământ, omul poate să își așeze trupul pe tronul lui Dumnezeu,- omul este absorbit, de parcă ar fi în cer (XXIX). Erosul dumnezeiesc este pentru Sfântul Ioan „țelul pedagogiei lui filocalice ”. Scara este un dinamism. Întrebarea cea mai importantă este acum aceasta: Unde ne aflăm pe Scară? Răspunsul trebuie să-l găsim fiecare din noi în propria conștiință. Preasfințitul Kallistos ne spune că
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
însetat. Iubirea este statornicia îngerilor, este înaintarea veacurilor”(XXX, 18). logica inimii mai mult decât prin logica intelectului.” Reținem așadar că “Scara” reflectă o experiență directă și personală, fundamentul ei fiind experiența vie. Sfântul Ioan a urcat el însuși “scara dumnezeiască” și apoi a scris despre ea. Părintele Georges Florovsky observă că „nivelul Scării este foarte simplu: ea se definește prinmai mult decât prin logica intelectului.” [85] Cartea este impregnată cu elemente ale Tradiției și reprezintă o lucrare de sinteză a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
frumuseții umane, deaoarecefrumusețea umană spirituală își găsește desăvârșirea în frumusețea duhovnicească a Sfântului. Sfântul trăiește viața sa și a lumii întregi ca dar frumos al lui Dumnezeu Cel Preafrumos și Suprafrumos. Harul primit de Sfânt în timpul epectazei sale către Frumusețea dumnezeiască revelează deplin chipul lui Dumnezeu din el. Astfel, Sfântul devine un chip al Frumuseții divine, o ființă a cărei existență este prin excelență un loc teofanic. Sfântul luminează și lămurește lumea. El este o personalizare a frumuseții atât ca microcosmos
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
avea în fațanoastrădeaoarecefrumusețea umană spirituală își găsește desăvârșirea în frumusețea duhovnicească a Sfântului. Sfântul trăiește viața sa și a lumii întregi ca dar frumos al lui Dumnezeu Cel Preafrumos și Suprafrumos. Harul primit de Sfânt în timpul epectazei sale către Frumusețea dumnezeiască revelează deplin chipul lui Dumnezeu din el. Astfel, Sfântul devine un chip al Frumuseții divine, o ființă a cărei existență este prin excelență un loc teofanic. Sfântul luminează și lămurește lumea. El este o personalizare a frumuseții atât ca microcosmos
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Serafim de Sarov, scopul vieții creștinești este dobândirea Duhului Sfânt. Starea de har a Sfântului constă în frumusețea darurilor spirituale ale Duhului: bucuria nelimitată și de negrăit, calmul, pacea; iar în exterior, întreaga sa ființă este transfigurată de frumusețea luminii dumnezeiești căreia el îi devine purtător. Frumusețea Sfântului este spirituală, nemuritoare căci ea îi vine din împărtășirea lui cu Duhul Frumuseții, care își face din trupul acestui om un templu viu al Său. Sfântul - creatura rațională în care odihnește Duhul - este
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
care-și trăiește adevărul ca ființă liturgică. Sfântul este ființa umană care alături de corurile îngerești cântă și preamărește pe Dumnezeul treimic. Perspectiva eshatologică a împlinirii vocației liturgice a omului sfânt în Împărăția Cerurilor, alături de îngeri, în bucurie neîncetată de Frumusețea dumnezeiască a Fiului, a fost exprimată încă din secolul IV de către Sfântul Vasile cel Mare: “Urcă-mi-te cu mintea și vezi dacă se potrivește vieții îngerilor o astfel de viață decât una de bucurie și veselie, că au fost învredniciți
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
fie ea însăși de o frumusețe fără seamăn” [92] . Dar formula “Frumusețea va slăvi lumea” își găsește deplina justificare în Iisus Hristos - Marele Vindecător, Sfântul Sfinților - Cel care înălțând chipul cel căzut la cinstea cea dintâi, l-a unit cu dumnezeiasca Frumusețe. La Parusie Domnul Hristos va revela deplin sfinților Săi Frumusețea cea veșnică și va sta pe tronul slavei Sale “Frumos Corifeu în mijlocul unui cor la fel de frumos” [93] Analizând și adâncind frumusețea creației umane, vom întări convingerea că omul ca
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
trebuie să se uite faptul că dogma creștin ortodoxă nu constituie un adevăr teoretic simplu, pur speculativ, fără legătură cu omul și viața lui. De atunci de când Dumnezeu S-a făcut om, ca să-l îndumnezeiască pe om, nu există nimic dumnezeiesc, care să nu aibă legătură cu omul, precum nu există nimic omenesc care să nu aibă legătură cu Dumnezeu. Dogma mai teoretică, cum o consideră mulți, cea Treimică, are un raport atât de direct și de esențial cu omul, încât
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
lume au o relație directă cu omul și viața lui. Smerenia, ascultarea, nădejdea, iubirea, și toate virtuțile creștine sunt adevăruri ce se conexează (unesc) direct cu Hristos și cu dogma Hristologică. Fiecare virtute evanghelică este după arhetipul lui Hristos, desăvârșit dumnezeiască și desăvârșit omenească, e darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
evidențierea locului central al Sfintei Euharistii se semnalează și caracterul euharistic al vieții creștine. Acest caracter euharistic nu se cultivă numai prin participarea regulată la Sfânta Euharistie, dar și prin conștientizarea faptului că trăim ca mădulare ale trupului lui Hristos. Dumnezeiasca Euharistie are poziție centrală în renașterea vieții credincioșilor. Sfântul Ioan Damaschinul spune că cei care mănâncă și beau trupul și sângele Domnului din Sfântul Potir devin mădulare unul altuia și, toți împreună, trupul lui Hristos. Gustăm din izvorul cel fără de
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și mai sus: „ale Tale dintru ale Tale, Ție îți aducem de toate și pentru toate!” Prin aceste cuvinte este recunoscut și adevărul că făptura zidită nu aparține omului, ci lui Dumnezeu, singurului stăpân al existenței, natura fiind un templu dumnezeiesc, după am stabilit deja. Când după această „anafora”, care ajută creația să se elibereze de limitele ei naturale, suntem încredințați că revenindu-ne permanent nouă darurile oferite lui Dumnezeu, tocmai pentru că le-am dăruit, ele nu mai aparțin morții, ci
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
el să zboare așa, cu chipul de om, prin univers. Însă mă gândesc mai ales la sculptarea lumii ca lume. Să iei lumea și s-o sculptezi după gândul și după dorința ta. Și să faci din ea o lume dumnezeiesc de frumoasă. În fața căreia însuși Dumnezeu, dacă El o fi Creatorul acestei lumi, să se minuneze și să se revolte. (tare) Să-i pară rău că El nu a făcut-o atât de frumoasă. Să-i fie rușine și să
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
pus har... Ea simte lucrul acesta. Căci este altceva decât știa ea...(evocator) Ea nu pusese în trupul acela har, și nebunie, dar pe care ți-l dă Dumnezeu, și acum, iată, ea-l vede, îl simte având acea mireasmă dumnezeiască. Ceva care este străin de ea. Este străin de substanța ei, de banalitatea, de normalitatea ei, de substanța omenească, pământească. De aceea ea pretinde să-l slujească, și i se închină acestui bărbat cu har. Dar pe de altă parte
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
decât frica... Și eu am venit către tine, am tins către harul tău. Așa cum tu te adăpi din femeie, bei din sufletul ei, aplecat ca o cumpănă, la fel și eu am fost, ca și cum m-aș fi înălțat sub cele Dumnezeiești ale cerului. Înțelegi cum? CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (pierdut, pustiu) Înțeleg, înțeleg... DOMNIȘOARA POGANY: (ca și cum ar jeli) Femeia este o rană a materiei, Costache...o lacrimă. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Bărbatul singur e o jumătate. (trist) O jumătate de rană, o jumătate de lacrimă
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
cuvântul lui Dumnezeu și-l împlinesc” (Luca 11, 28). După această introducere cam lungă, dar care s-a dorit a fi una teologică și duhovnicească, voi dezvolta puțin această dezbatere, susținând argumentul că omul face dovada creației sale după chipul dumnezeiesc (Facerea 1, 27), atunci când devine ființă cuvântătoare și rațională, anume atunci când își asumă în mod conștient și responsabil vocația de „cuvânt gânditor”, „trăind într-un dialog viu cu Logosul personal dumnezeiesc și cu celelalte cuvinte personale umane, cum spunea părintele
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
argumentul că omul face dovada creației sale după chipul dumnezeiesc (Facerea 1, 27), atunci când devine ființă cuvântătoare și rațională, anume atunci când își asumă în mod conștient și responsabil vocația de „cuvânt gânditor”, „trăind într-un dialog viu cu Logosul personal dumnezeiesc și cu celelalte cuvinte personale umane, cum spunea părintele Dumitru Stăniloae. În acest sens, cuvântul rostit nu este doar un sunet gol, emis la nivelul organului fiziologic al vorbirii, ci este logos plin de viață, adică un angajament existențial prin
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
implică o responsabilitate imensă față de cuvintele pe care cineva le adresează semenilor săi ori le spune despre aceștia. De aici nevoia unui permanent exercițiu ascetic al graiului, ceea ce înseamnă activarea permanentă a vigilenței și a prudenței spirituale față de acest dar dumnezeiesc. Creștinul este conștient că Judecata finală va fi deopotrivă o evaluare a tuturor cuvintelor rostite „în deșert” (cf. Matei 12, 36), a celor ce n-au avut nici un ecou la nivelul inimii și conștiinței, ci s-au pierdut asemenea semințelor
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
să purcedem la o purificare a minții și a inimii, adică la o „acțiune de ecologizare” a gândirii și a cuvântării noastre, în tot ceasul și în tot locul!... Așa procedând, vom ajunge la concluzia că puterea extraordinară a Cuvântului dumnezeiesc se poate transmite și asupra cuvântului omenesc, atunci când acesta este rostit în numele lui Dumnezeu și în acord cu voia Sa (cf. Matei 10, 12-13; Fapte 3, 6-7), căci limba credinței și a cultului, adică limba cea sacramentală a Liturghiei, nu
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
trebuie să nu uite niciodată tot ce a îndurat Isus pentru el. Titlul volumului este de altfel, titlul poeziei cu care se deschide cartea. - Ce mesaj ai dorit să transmiți prin această carte? - Cele mai multe poezii din volum vorbesc despre dragostea dumnezeiască pentru ființa umană. Cititorul să își amintească întotdeauna cât L-a costat pe Isus răscumpărarea sa; prețul salvării a însemnat moartea unui Sfânt pentru un păcătos. - Ai o experiență deosebită, din perioada când ai scris acest volum, pe care ai
NU STIU CATA NEVOIE ARE POEZIA DE MINE; STIU CATA NEVOIE AM EU DE EA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350804_a_352133]
-
Dor de primăvara românească » ? - Chiar dacă am 77 de ani, tot așa cum am spus în proza scurtă închinată primăverii, din care dau citatul de încheiere: “... cum să nu îmi fie dor de acea primăvară românească ce trezea în mine o poftă Dumnezeiasca de viață și de neastâmpăr și mă făcea să-mi ies din minți sau să cânt cu gura mare așa cum cântă Tudor Gheorghe “Au înnebunit salcâmii/ De atîta primavară/... Au înnebunit salcâmii/ Și tu vrei să fiu cuminte!” Mi-e
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]